417 matches
-
fratele ei intenționase ca remarca aia să fie sarcastică, dar răspunsul respectiv se încastrase în mintea impresionabilă a Juliei și nici că se mai clintise de-acolo. Fetița de atunci își spusese că iată, așa se țin bărbații - fiind mereu nesătulă în viața sexuală și transformând bărbatul în singurul tău punct de interes. Și-acum soțul ei îi propunea să încerce să facă un copil, adică exact acel lucru care distrusese căsnicia părinților ei. Însă Julia își dădea seama că dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Chirița nerăbdătoare. - Ce zice? Ce zice? - Zice că ce face dincolo coana Marghioala... - Îi alege, parcă nu știu eu?! Alege morcovii, să nu care cumva să ne dea ceva mai bun... Văduva, cu poala plină, trecea pragul, potolindu-le: - Ho, nesătulelor, ho, că v-am adus... Și le împărțea morcovii reci și proaspeți. Tinca se uita la al ei, glumea cu celelalte, ca între bătrâni, despre sculele bărbaților morți și se apuca să ronțăie. Îi da mâna, că mai avea câțiva
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Auziți clăbucii? Fierbe zeama în el, se înroșește. Dă pe afară. Îl sugrum cu o fâșie de piele scoasă de pe propria lui burtă! ARTUR: O să țină? GUFI: Știu eu? Niște nemâncați... Au bube în cerul gurii. Ia deschideți gurile! Niște nesătui! (Cei trei cască gurile.) Uitați-vă, uitați-vă înăuntru... Stau bubele acolo, pline de venin... Stau să crape... ARTUR (Privind.): Da, da... Ăștia înghit cu tot cu bube... Au firimituri negre de pâine pe cerul gurii... GUFI: E vina mea. Eu le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
fel de implorare, cu cămășuța ridicată, lucind argintiu în pala de lumină strecurată printre draperii, o copilă zveltă, culegând parcă sunetele și cuvintele acelea ciudate ale cântecelului din nevăzutele crengi ale unui copac crescut dintr-odată în mijlocul odăii. O urmăream nesătul de ea. Nu îndrăzneam totuși să mă reped și s-o trântesc în pat, hulpav, de parcă n-aș mai fi avut-o până atunci. Mă rușinam, ca niciodată, de dorința izbucnită. Mă lăsam doar copleșit de mica taină pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Iar totalitarismul său nu avea cum să nu-și exercite controlul și asupra alimentației poporului. Noi am avut parte - ce ironie lingvistică ! - de „alimentația rațională”. Ceea ce ne-a făcut să retrogradăm de la gourmet nu înapoi la gourmand, ci direct la nesătui. Nesătui am intrat și în capitalism și ne-am repezit, bulimici, în magazinele societății de consum. Pînă cînd am aflat de vaci nebune, gripe aviare sau porcine și E-uri dăunătoare sănătății noastre. Și am început să ne întrebăm : dar
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
totalitarismul său nu avea cum să nu-și exercite controlul și asupra alimentației poporului. Noi am avut parte - ce ironie lingvistică ! - de „alimentația rațională”. Ceea ce ne-a făcut să retrogradăm de la gourmet nu înapoi la gourmand, ci direct la nesătui. Nesătui am intrat și în capitalism și ne-am repezit, bulimici, în magazinele societății de consum. Pînă cînd am aflat de vaci nebune, gripe aviare sau porcine și E-uri dăunătoare sănătății noastre. Și am început să ne întrebăm : dar noi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de multe, încât vânătorii parcă pluteau într-un ocean de petale multicolore. Unele din ele erau strivite deja de tălpile unor animale erbivore, ce au păscut și s-au zbenguit recent, dar care în final au fost răpuse de aceeași nesătulă fiară. În unele momente nu-și putea explica ce se întâmplă cu el. Îi era greu să se orienteze și să alerge în același timp. Jur-împrejurul său ceata de vânători. Era ceata din care făcea și el parte și cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
terminat. Îl arunca direct între fălcile ei uriașe cu care, când le-ar fi închis, l-ar fi zdrobit într-o singură secundă ca pe un simplu șobolan. Datorită unei greșeli fatale, unul din ceată deja a căzut pradă acestui nesătul carnivor. Incidentul i-a înverșunat pe toți și i-a făcut să fie mult mai atenți. Ca să scape de fiară, trebuiau să respecte planul de luptă stabilit, să fie mult mai atenți, să-i anticipeze mișcările, să nu se supună
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sunt bune toate granițele? — Cea din sud și cea din est, da. Dar dacă trec frontiera pe la vest, voi fi spânzurat pe loc. Gacel nu răspunse, ocupat cum era să scoată apă din puț și să le dea de băut nesătulelor animale, dar după ce sfârși, observă sacul de pânză. — N-ai decât asta? vru să știe. — E tot ce am... Nu e prea mult pentru cineva care a fost președintele unei țări - arătă spre interior. Du-te la bucătărie și adu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Este În stare să recitească aceleași cărți de sute de ori. Femeile pe care le-a iubit nu depășesc numărul poeților amintiți. CÎnd tace ore În șir Îmi spun: iar Își retrăiește În gînd scena cu pictorița aceea planturoasă și nesătulă care Începea să tremure de cum intra În mansarda ei, sau plimbarea romantică sub clar de lună pe potecile pustii ale satului dobrogean, cînd ochii negri ai fetei de lîngă el Îi spuneau, ești fratele meu, trebuie să rămîi fratele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sau chiar de o bășină, de care Rainer se teme cel mai mult. A luat‑o pe străzi lăturalnice și conduce vehiculul spre lacul de acumulare, deja s‑a apropiat periculos de mult de natură, care și‑a căscat gâtlejul nesătul ca să‑l înghită. Verdele devine țipător și periculos, atâta verde. Ca o groapă uriașă de spanac. Mâna tatei lucrează în continuare cu sârg, nasturele de sus fusese descheiat deja la cârciumă, acum urmează și alți nasturi. Trebuie să ai loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cu încăpățânare clipele, să ghicesc după fracțiunile mișcării și viteza cu care se întredeschide ușa sau după forma și culoarea botului de pantof, un bărbat, o femeie. Poate Neagu, estetul, care își îneacă cinismul și lașitățile în alcool. Poate Balaurul, nesătul de bani și putere, slujind lozincile mincinoase și casieria poliției. Poate Crist, artistul, gata să evadeze departe de aceste locuri, fără să-și mai afle nicăieri locul. Poate studentul bubos, mâine un călugăr isteric, chemând cruciada Morții și Apocalipsului. Copiii
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
femeile astea. Ba chiar și cu oamenii care cădeau lați În jurul lor, precum muștele. - Măi, Krog, măi! Ai văzut-o ce tânără era. Vinas a ta era mai coaptă... Nu mai avea cheful Runei, măi Krog, măi! Înțelege-mă! O nesătulă, Runa asta, of, of, se plânse el. Ploaia se Întețea din ce În ce, așa că i-am făcut semn să se grăbească. Îi râdeau ochii, netrebnicul. Începu să zică ceva din gât, de parcă era un fel de pasăre. - Ia zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
gălbejită și fleșcăită, ochi obosiți și o gușă fleșcăită sub bărbie. Cei care rămăseseră pe loc și gustaseră cu lăcomie pînă la ultima picătură savoarea conversației stăteau acum tăcuți, privind neîncetat mortul cu un sentiment de proprietate, aproape fizic, sumbru, nesătul, cleios, care parcă se contopea cu obiectul pe care-l priveau. Între timp se petrecuse un lucru uluitor. Așa cum trupul mortului se strînsese și se Împuținase parcă În veșmintele sale - ca și cum materia se retrăsese În mod perceptibil, sub ochii noștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
codru barbar, soborul de figuri barbare adunate În jurul lui Într-un cerc sumbru și nepămîntean, sentimentul că se Îneacă În grozăviile pădurii nepătrunse a timpului barbar. Pe toate acestea le purta În ființa lui, pofta și lăcomia lentă a porcului nesătul, precum și muzica puternică și stranie a sufletului. Cunoștea ura și sila de fiară veșnic nesătulă, fiara cu chip de porc și setea nepotolită, foamea nesfîrșită, gheara mare, grea și sfîșietoare ce scormonește cu o poftă mocnită și lentă. Și ura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sentimentul că se Îneacă În grozăviile pădurii nepătrunse a timpului barbar. Pe toate acestea le purta În ființa lui, pofta și lăcomia lentă a porcului nesătul, precum și muzica puternică și stranie a sufletului. Cunoștea ura și sila de fiară veșnic nesătulă, fiara cu chip de porc și setea nepotolită, foamea nesfîrșită, gheara mare, grea și sfîșietoare ce scormonește cu o poftă mocnită și lentă. Și ura fiara cea mare cu ura iadului și a crimei, pentru că simțea că o regăsește În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sfîșietoare, nepotolite și obscure. RÎurile de vin, vitele Întregi fripte la proțap și, În bezna pădurii, grămada de trupuri animalice uriașe și urletul barbar din jurul lui, trupurile voinice și ademenitoare ale femeilor blonde prinse În orgia animalică a stomacului mereu nesătul, atotdistrugător, În burta uriașă ce nu cunoaște limită, nici Îndestulare - toate acestea făceau parte din sîngele, din spiritul și viața lui. Toate Îi fuseseră transmise cumva din spaima Întunecată a pădurii străbune laolaltă cu tot ceea ce era vrăjit, Înălțător, ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și barurilor luxoase, a luminii blînde și aurii, a luminii Împuținate și a palorii Întipărite pe mii de chipuri albe, tăcute, Însetate, din sălile aglomerate de teatru, stradă scăldată În valuri de fețe iluminate de mii de lumini, neobosite și nesătule, prinse În goana lacomă după plăceri, stradă a Îndrăgostiților cu pas lent, privindu-se pierduți În uitarea iubirii În mijlocul eternei Împletituri și țesături a mulțimii, stradă a fețelor albe, a buzelor vopsite, a ochilor strălucitori și iubitori... ah, stradă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
asupra pămîntului acesta cu prea multă dărnicie“... măi, ce om Învățat mai era și ce limbă frumoasă și Înflorită vorbea... și zice: „Vino aici. Aici este o adevărată minune a naturii, bogăția și belșugul Întrec tot ce poate visa cel nesătul și toate stau Încă neatinse“ - zice. „Dacă vii acum, În cincisprezece ani ajungi bogat“ - zice, și-l tot Îndemna să vină. „Vinde totul imediat“ - zice - „vinde tot ce ai și vino imediat.“ „Ei, va să zică arde de nerăbdare să te duci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
fie demascat și răpus.” (Corneliu Zelea Codreanu). Cutează și crede! Arhanghelul Mihail apără eroicul din noi când lupți pentru o cauză dreaptă. Curg neguri pe creștetul lumii, pământul românesc e umed de lacrimi și sânge; primejdii pentru satrapii cei pururi nesătui. Cu ochii duși departe de ceasul când scriu, când visul înălța fruntea mea până la cer, am fost aruncat în groapa cu lei. În pieptul meu, confrate, cu chinul camarazilor mei s-au grămădit torturi și umilințe și strigă din adâncul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
în minele de plumb, în luptele din munți și pe toate câmpurile de luptă, bilanț greu pe care mișelnicii vor să-l îngroape, dar legionarii au rămas vârful de lance împotriva cotropitorilor, celor ieșiți din minți, împotriva haitelor prădalnice, veșnic nesătule care rup din carnea bietului român, hulituri de oameni fără viață sufletească. Fenomenul legionar vindecă în spirit creștin toate rănile neamului provocate de demonii, viclenii cei fără de lege, înveșmântați în minciuni încântătoare. Prigoana neîntreruptă și ținerea noastră în afara legii înseamnă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și pretutindenea în țară. Ca și cei din trecut, comunismul s-a năpustit valuri, valuri asupra Mișcării Legionare care s-a opus cu jertfe zguduitoare monstrului apocaliptic. Legionarii, prin lupta și jertfele lor, au zădărnicit și întârziat cu ani mulți nesătula gură de a ne devora total. Oastea legionară a fost decimată cu zecile de mii, dar nu răpusă. Azi, comunismul deghizat în democrație rămâne aceeași fiară crudă pentru ființa umană. Să fim conștienți de acest dușman care știe a lucra
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
apărat de veacuri cu sânge și morminte. Înstrăiarea lui e profanare. Pământul înseamnă viață. Pământul e Metropola cu zidiri mărețe prin care se afirmă un neam dincolo de granițele sale. Azi, ca și ieri, pământul românesc e pândit de multe hoarde nesătule. Cei care ne conduc acum au fabricat legi prin care tot străinul poate cumpăra nelimitat pământ românesc și slujesc pe străin, în loc să slujească pe cei care i-au ales, mințindu-ne cu slogane perfide, împingându ne în mlaștina pieirii. Moartea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
salvare... Abia a intrat pe strada Muzelor și au apărut primele contururi ale Spiridoniei. Atunci n-a mai putut ține piept „intrușilor”, fiindcă au năvălit ca la pomană. Care de care voia să apuce bucata cea mai mare! „Mai domol, nesătuilor, că aici nu-i sat fără câini!” - i-a Întâmpinat gândul de veghe. „În sfârșit, te-ai trezit și tu, vecine? Mă lași să mă devoreze emoțiile și tu, vorba ceea, <huci margineaă” - l-a dojenit Gruia. „N-au nici o
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și numai tu ai avut puterea să te opui răului din afara și din lăuntrul țării... Iartă i, Mareșale, pe acești obedienți pigmei. Tu ești simbol al apărării hotarelor, pe când ei strică hotare și datini... Iartă-i pe acești lacomi și nesătui dirijori și făptuitori ai corupției de stat... Iartă-i, Mareșale, dacă mai poți ierta, după ce alții ca ei au dat poruncă să fii ciuruit și să ți ascundă trupul să nu putem aprinde o lumânare la mormântul tău... Ci tu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]