2,704 matches
-
către infern ... Ei bine, în tot acest context istoric viciat de metamorfoze multiple la nivel de normă și concept, dar cu vizibilă perspectivă globalizantă, unul dintre marile paradoxuri ale existenței umane în postmodernitate este acela că de legile scrise sau nescrise ale Proniei cerești nu se mai ține cont apoape deloc, cu excepția, desigur, a unor insule de spirit izolate, unde se trăiește cu nedisimulată bucurie încă, în brațele Luminii, și-acum. Moartea marelui Creator - declarată fățiș cel puțin la nivel filozofard
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Scriitori > ARTA CUVÂNTULUI (I) Autor: Maria Cozma Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din neajunsul metafizic al Zoologiei și Anatomiei, curge necesitatea interferenței Transfigurării cu Lumina ca o istorie arheologică nescrisă între fluviu și ocean; între munte și deal; între frunză și vierme; descoperită prin introspecție, după o existență numai în întuneric. În această incursiune cosmică, pentru a scoate imensitatea unui suspin din clipă, trebuie meticulos delimitat condiționalul verbului a schimba
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
fi putut să-mi fie carte, o să mă ia de partea cealălaltă din departe, pe-un drum mai scurt, dar spre cărare multă. Și o să-mi zică: „Nu deschide ochii! Visele numai așa se ascultă, precum sărutul și poemele lui - nescrisele. Vom ajunge după apusul magilor și al păstorilor... Spre Eghipet, pe drum o să-ți spun cum Irod a tăiat pe fratele meu - primul tău brăduț de Crăciun.” NOAPTEA DE CRĂCIUN Deja în icoană a sosit Crăciunul. Colindătorii nu s-au
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
bătrâneți alături de copii noștri. - De multe ori mă gândesc sub ce blestem ne-au căzut părinții de s-au prăpădit așa de timpuriu. - Dacă nu erau bunicii tăi, ce ne făceam? Dumnezeu le rânduiește pe toate și îndreaptă nedreptățile legilor nescrise ale destinului. Așa a dorit El ca noi să ne iubim și nimic să nu ne despartă până la moarte. - Vreau să-ți spun un secret... De fapt nu sunt sigură, dar după simptome bănuiesc c-ar fi posibil... - Să avem
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
februarie 2016. Dânsul muzei Unde ești tu, muză nebună? De ce fugi și te ascunzi facandu-mi slovele să se piardă în negura uitării? Alergi prin căile timpului? Dansezi printre stele? Plutești în valsul caii lactee? Întoarce-te! Sopteste-mi cuvinte nescrise încă, Fa-mi imaginația să-mi fie fără limite, la fel ca infinitatea universului. TU, muză adormita în palatul uitării, Trezește-te! U Adu-mi limpezimea gândurilor, Trezește în mine ardoarea cuvintelor , Fă litere să-mi umple mormane de cărți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
țocul să ... Citește mai mult Dânsul muzeiUnde ești tu, muză nebună?De ce fugi și te ascunzifacandu-mi slovele să se piardă în negura uitării?Alergi prin căile timpului? Dansezi printre stele? Plutești în valsul caii lactee? Întoarce-te!Sopteste-mi cuvinte nescrise încă,Fa-mi imaginația să-mi fie fără limite, la fel ca infinitatea universului.TU, muză adormita în palatul uitării,Trezește-te! UAdu-mi limpezimea gândurilor,Trezește în mine ardoarea cuvintelor ,Fă litere să-mi umple mormane de carti.Aprinde-mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
vreme cer, aer și pământ, Oglindă forței care, la fel, prin necuvânt A'ndestulat nimicul cu mii de stele'aprinse. S-a săvârșit normalul, natura îmblânzita. Trăirii, zeii înșiși, i-au dat un sens rodirii Perpetuînd prin moarte secretul nemuririi, Nescrisa lege'a firii, viața împlinită. Viețuitoare, iarbă, copaci și zburătoare, Iar în risipă asta de sunete și'arome Se-amestecau feeric accente policrome, Dar mai lipsea el, omul, ființa gânditoare. L-a zămislit din luturi cu apă frământate Imprumutându-i chipul
METAMORFOZELE DUPĂ OVIDIUS PUBLIUS NASO de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384858_a_386187]
-
cetitului”, la propriu. A ceva „scris„ după „legile scrisului”. Normal, deci. Imposibil de realizat în cea mai mare parte din „paginile” volumului „Din Văianu la Toronto”. În care, Ion C. Gociu reușește să te asocieze la „lectura„/„cetitul” unei cărți „nescrise”! O carte pe care el o „citește” prin ochii și simțurile tale. Tu vezi și auzi simultan cu autorul. Ca într-o magie. Dacă reușești să te sincronizezi cu el, ai câștigat pariul de a te contopi și re-re-trăi miracolul
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
dezbrăcat, Las gând de roua ochilor udat, Să renască-n altă prinăvară Și-alt chip, iubirea de fecioară. La rădăcina lui îngrop mister, Să-mi adăpostească dorul stingher, Când visul vieții duce-n paradis, Un roi de gânduri cu poem nescris. Prin veac duc în privire cernită, Iubire de dor învăluită, Să renască-n viață trecătoare, Când plouă cu stele căzătoare. Pe câmpii să-nflorească speranță Renăscută într-o altă viață, Se scutură a iubirii floare, În primăveri cu ploi de
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
iluzii apoi pleacă încet uneori mă așez la umbra sufletului prea obosit prea trist să pășesc mai departe într-o pierdere de alte gânduri culeg cuvinte noaptea așez stele pe cer într-un decor desuet plec discret în tăcerea gândului nescris, nespus Referință Bibliografică: TÂRZIU / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2143, Anul VI, 12 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Birtu Pârăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
TÂRZIU de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385119_a_386448]
-
iluzii apoi pleacă încet uneori mă așez la umbra sufletului prea obosit prea trist să pășesc mai departe într-o pierdere de alte gânduri culeg cuvinte noaptea așez stele pe cer într-un decor desuet plec discret în tăcerea gândului nescris, nespus ... Citește mai mult TÂRZIUe noapteprea târziusă plec, să rămânpictez visepe țărmul murdarprin nisipul impur al gândurilorse strecoară iluziiapoi pleacă încetuneori mă așezla umbra sufletuluiprea obositprea tristsă pășesc mai departeîntr-o pierderede alte gânduriculeg cuvintenoaptea așez stele pe cerîntr-un decor desuetplec
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
de originalitate, valoarea concluziilor, metodele utilizate au rămas, principial aceleași, în domeniul Științelor Sociale....pretențiile sunt mai mici, dar totuși prezente. Acestea includ mai ales originalitatea concluziilor, dar mai ales o cinste în munca și prelucrarea datelor. Există o lege nescrisă, dar acceptată riguros internațional . Descoperirea unor date falsificate sau copiate în unele lucrări științifice și prezentarea lor publică duce inexorabil la descalificare, discreditare și chiar concedierea autorilor. Desigur, lucrările din domeniul legislativ, în care partea originală constă în reinterpretare și
DESPRE LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE ȘI DOCTORATE de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384342_a_385671]
-
pe fundul căruței sau în traista ce purtase până la prânz mâncarea, că erau niște roșii și ardei ori varză verde, încă ne-nvelită bine, sau două-trei kile de grâu de la batoză, nu contează. Ceva, trebuia să fie! Era ca o regulă nescrisă să ajungă țăranul de la câmp cu o adunătură de roade de orice fel acasă. Aveau câte un animăluț în bătătură ori câteva păsări cărora le dădeau ca hrană totul, țipând la ele, mai mult în gând: "Luați și băgați în
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
clipa în care simt clar că "biletul de voie" de la Domnul și-a încheiat "valabilitatea", încetez orice acțiune. Din acea clipă totul depinde de acțiunile acelei ființe asupra căreia am acționat. Știi, Victor, îmi place să respect regulile sau legile nescrise ale acestui sistem de acțiuni, pentru că altfel eu sunt cea care se îmbolnăvește, care-și determină singură blocaje grele interioare. Sunt ca o pedeapsă a încălcării unui teritoriu străin. Și toată acea bucurie nu rămâne decât să se disipe și
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
Voi fi trup de păsărică, Sunet vesel de vioară, Voi fi clopot ce va bate Trist, prelung la ceas de seară... Și voi fi o adiere, Poate-un înger, poate-un vis, Poate-un vers pe o hârtie, Nerostit, poate nescris... Referință Bibliografică: DORINȚE / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2106, Anul VI, 06 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DORINȚE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382438_a_383767]
-
al tău se înfășoară. Sărutul tău și gura ta aș vrea Acuma ca și când e-ntâia oară. Iubito, îmi miroși a primăvară Și-n mintea ta se cuibăresc iar vise. Ești adierea mea din orice seară Chiar de cuvintele îți sunt nescrise. Când pașii mei sărută pașii tăi Ființa mea pătrunde în a ta. Împreunate-n vise mai mereu Nimic din ce am vrut nu poți rata. De dorul tău cuprins și de-o trăire Îmi râde în urechi glasu-ți curat. N-
FRUMOASĂ CU PREMEDITARE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382546_a_383875]
-
literaturii române i-au călcat pragul: Gheorghe Asachi, George Ranetti, Grigore Alexandrescu, George Topârceanu, George Sion, Aurelian Păunescu și mulți alții. Lucaci Năzărel îndrăznește să calce, cu sfială, pragul eternei fabule, dovedind o simțire aparte, tainică și așternând, pe filele nescrise ale jurnalului vieții sale, pagini noi. (GHEORGHE A. STROIA) ***4. ANDREEA MONICA MUNTEAN (Timișoara) - DINCOLO DE TĂCERE (Versuri, A5 Manșetat, 136 pagini, ilustrații, Daniela Lungu - artist plastic, realizator TV) Lecturând atent poeziile, se poate intui erudiția autoarei, simțul său artistic extins
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
nou venită. Apoi se îndreptase cu o mișcare autoritară către ea: „ hai, ne dăm jos din pat să-l schimbăm”. Fără niciun cuvânt, Sonia se dăduse jos din pat, așteptând ca infirmiera să schimbe lejeria. Apoi îi întinsese conform regulilor nescrise, bancnota pentru serviciul făcut și se așezase din nou pe pat. Ochii albaștri ai infirmierei continuau să o fixeze cu atenție; parcă ar fi vrut să mai spună ceva. Însă Sonia o ignoră și aceasta părând să renunțe cu greu
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
când dă de belșug, puiește. • Musca verde e ecologică!? • Violența este ultimul refugiu al incompetenței (Isac Asimov). • Mână lungă are și hoțul și legea. • Ei au mai multe mașini, dar noi avem mai multe locuri de parcare... • Din moment ce există legi nescrise, e normal să existe și legi necitite • Statul cel mai corupt are cele mai multe legi (Publius Tacitus). • "Clientul nostru, prostul nostru". MÂNĂ LIBERĂ • Multe crime au făcut istorie, dar și istoria a făcut multe crime. • Uneori ne răzgândim, dar nu mai
ZICERI (215/216) – MÂNA LUNGĂ & MÂNA LIBERĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383935_a_385264]
-
De slovele îi plâng cu deznădejdi sărmane Și sufletul îl arde de clocotiri vulcane? De ce este visul, când îl visez, albastru? Tristețea, de ce plânge în suflet părăsit? De ce iubirea-i foc ce se transformă-n vers, Iar dragostea e legea nescrisă-n Univers? Ființa-mi înflorește precum o gențiană Când trupu-mi îl atingi cu patimă nebună. De ce nu pot s-ascund clipa-ntr-un sertar Să nu se mai topească pe-a Timpului Altar? Nici cerul, nici pământul nu pot să
VĂZDUHUL MĂ-NVELEȘTE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383986_a_385315]
-
poate atinge înălțimi nebănuite. Uitarea nu-și găsește loc în legile firii, căci dorul nu poate fi mărginit de timp sau distanță. Dorul este expresia unei amintiri vii care strălucește în ochii eternității și pe care doar cuvântul nerostit și nescris o poate pecetlui, căci a scrie cu dor înseamnă a scrie cu lacrimi: “Între noi nu există uitare/ Nici timp, nici distanță, doar dor/ Nectar din cireșe amare/ Și aripi prea frânte de zbor./ Între noi nu există pretenții/ Nici
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
lacrimi: “Între noi nu există uitare/ Nici timp, nici distanță, doar dor/ Nectar din cireșe amare/ Și aripi prea frânte de zbor./ Între noi nu există pretenții/ Nici limite, nici restricții, doar vis/ Sătui de absurde convenții/ Cuvânt nerostit și nescris...”( Doar noi...) Regăsirea este o luptă aprigă dusă cu sine la finele căreia universul interior al autorului este luminat de razele iubirii. Roua care plânge, razele lunii care străpung întunericul și verdele ierbilor sunt imagini grăitoare care contemplă imagini ale
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
trandafiri care sângerează spun povestea unui suflet care retrăiește vise împletite în doruri și care deplânge risipirile vieții. Autorul își deapănă sincer trăirile, încrustându-le în petalele vremii: “Potop e de lacrimi, curg fluvii de jale,/ Amintiri îngropate în răvașe nescrise,/ Trandafiri sângerând printre spini din petale,/ Prea multa risipă de doruri și vise.” ( Risipiri ) Îngenuncheat la picioarele efemerității, Dumitru Marian Tomoiagă privește la curgerea dureroasă a timpului :“Albește vremea peste tâmple,/ Și teama se așterne-n oase,/ De frig privirea
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
ridică palmele pe chipul uimit strânge trupul din toate hărțile false adoarme într-un genunchi privind cerul celălalt genunchi prăbușește iluziile într-o piatră ridic altă fundație în care inima privită ca o pasăre redevine dragon alb în miezul cărții nescrise pe când jocul umbrelor, pe când? albul rădăcinilor prinde culorile toamnei în fiecare secundă aceiași ochi privesc același copac printr-un alt con de lumină la răsărit în miez de zi la apus în amurg înserare totul își schimbă armura de taină
ROSTOGOLIRE PE VĂILE CUVÂNTULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384120_a_385449]
-
al Curții regale, unul - Xeroxus Swartzenegrus, care a consemnat totul în celebra cronică a evenimetului și anume: „Cântecul Nibelungilor”. Ar mai fi de adăugat că, în mod neoficial, acest vestit cronicar a lăsat strănepoților lui, sub formă scrisă, și partea nescrisă a evenimentului, în care a amintit despre invenția de atunci, prin care se puteau trimite mesaje scrise mai ușor în diferite direcții. Întâmplarea face că peste ani buni, unul dintre urmașii cronicarului a adaptat acea descoperire la condițiile contemporane și
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]