603 matches
-
lumină" nu e atât o imagine, cât mai curând profilul unei epure a imaginii. Felul în care ceva începe, apare și se dă semnificării vorbește de la sine despre faptul că "orice-nceput se vrea fecund", procesând din "obârșiile-izvoare18". Ceea ce izvorăște nesecat "între floare și poamă" face posibil peisajul transparent al unei necurmate faceri 19. Creația înseamnă ascensiune, relief ce se înalță în adânc ridicând întregul poem: "florile/ spre alte foarte înalte poieni tânjind/ mai invocă și-acum/ lumina ta fără de nume20
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
un fior,/ Dau mereu din arìpile-mi strâmte/ Și-arìpile absente mă dor". Absența care doare e absența unei prezențe înfiorate, unda în care viziunea cerului încă fulgeră, căci dorul formei ce însuflețește materia e o memorie a esenței. Figură a izvorului nesecat, zbaterea aripii nevăzute țese din firele lumii armonia posibilului. Diafan și perspectivă a inaparentului în Patmos de Ilarie Voronca Se știe că, potrivit lui Henry Corbin, obiectul percepției imaginative (sau imaginante) este cu totul diferit de cel al imaginarului, căci aici
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în lumina frumosului originar 52. Dacă iubirea este "o nouă lumină pentru lume", lumina - iradiind din inima în care "arde acest lăuntric soare" - transformă totul în "frumusețe atotcotropitoare"53, dar ceea ce luminează ca frumusețe strălucește de la început, țâșnind din izvorul nesecat al unui veșnic reînceput 54. Începutul este miezul, căci tot ce se originează în locul nedeterminat al unei apariții redefinește centrul de iradiere, răscrucea luminoasă în care imaginea se profilează "pe miezul frumuseții și-n inima luminii"55. Poetica fenomenologică a
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
eclipsează lumea predată pentru a-i da un nou început; raptul extatic e o smulgere, neașteptata perspectivă ce ne descoperă cerul. Perspectivă inversă, căci zborul înalt al vulturului iubirii e un zbor lăuntric; cerul e pus în suflet, ca izvor nesecat de frumusețe 77, așa cum timpul sosește încolțind din sămânța nemuririi, ascunsă "sub coaja unei clipe": Cine ne puse-n suflet aceste magici chei?/ Egali în frumusețe și-n genii de o seamă,/ Am descuiat tărâmul eternelor idei". Cheia se află
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din nou, de sus, nefiind doar ontofanie ci și cratofanie. E împuternicit cel învestit cu putere, cel care are tăria de a se pierde pentru a se regăsi; se arată cum poate, înainte de a fi. La fel cum, în izvorul nesecat, toate țâșnesc stârnite din nimic, tot ex nihilo se redeschide vederea, adică de nicăieri. E însă un nicăieri al nimicului care face imagine, se dă în posibilul apariției. Nu o reapariție a identicului, revederea aceluiași; regăsirea e înnoire, schimbare, manifestare
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
-i țină în șah atât pe cei care-i atacau originalitatea, cât și pe cei ce l-ar fi putut acuza de o eventuală erezie. Valoarea în sine a metafizicii cartesiene, faptul că ea s-a constituit într-un izvor, nesecat pînă astăzi, pentru doctrinele originate în el, întinderea conceptuală și temporală a câmpului său de acțiune, sunt incontestabile. Acestea sunt motivele pentru care exegeții operelor cartesiene au evitat sau pur și simplu au ignorat considerațiile istorice, raportarea acestor scrieri la
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și consacrându-i eternitatea și echilibrul. Solitudinea prometeică e totală: refuzat atât de spațiul celest, cât și de cel uman, el le refuză la rându-i pe amândouă. Fericirea lui Prometeu pare a fi această nesfârșită rătăcire între lumi și nesecata dorință de a se dărui prin faptă. Volumele Stânci fulgerate (1930) și Visuri în vuietul vremii (1939) fac mai evident caracterul romantic al poeziei lui P., ca și felul în care mijloacele modernității devin mai pregnante. Retorismul este substanțial diminuat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
lâna de aur» și pentru blana aceea au plecat și argonauții greci pe Marea Neagră și apoi pe râuri în sus, unde au căutat-o și despre care scriu istoricii. Samurii sunt atât de puioși, încât se aseamănă cu un izvor nesecat.” În Documentul de Stat al soliei lui Nicolae Spătarul în China. 1675-1676 (Stateinâi spisok), mai cu seamă în acea parte - de a cărei autenticitate englezul J. F. Baddeley era sigur - care se intitulează Scrisoarea lui Nicolae Spătarul către țarul Alexei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
este doar o dynamis, ci o veritabilă forță directoare care influențează părți întregi din psyche-ul omenenesc, cum ar fi de pildă religia” (Neumann, 1991 : 15). Se disting două aspecte ale femininului arhetipal, ca simbol și divinitate : femininul sursă și izvor nesecat de viață și femininul agent de evoluție și transformare perpetuă, celebră fiind și formula sa de definire, și anume Terrible Mother, Great Mother, Good Mother (am preferat să păstrăm varianta în limba engleză pentru o mai bună acuratețe). Studiul intitulat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
reprezentând viața colectivă și nu corespund doar funcționalismului.” Arhitectura nu permite oricui să-i înțeleagă laturile, nu are oricine curajul de-a o exploata, nici chiar îndemânarea corespunzătoare.Ea are puterea de a-ți reda personalitatea, izvorăște dintr-ul mediu nesecat de creativitate. Totuși, se manifestă cel mai mult sub formă de nuclee urbanistice. ”Obiectul arhitectonic izolat așa cum scrie esteticianul Rudolf Arnheim aparține unei civilizații individualiste. În cadrul ei, clădirile ori se ignorau vizual, ori se concurau între ele; rareori introduceau un
Apogeul by Bogdana Metelescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1798]
-
nu sunt decât ceea ce am învățat să fiu, respectând cu sfințenie vorbele blajine ale părinților mei: Unde vei pleca și vei fi întotdeauna în viața ta să faci numai bine. Imaginea înaintașilor din școala clujeană, reprezintă pentru mine un izvor nesecat de cunoaștere, un îndemn pentru atingerea celor mai înalte culmi ale civilizației și științei umane. Mândria de a studia într-un centru medical cu un trecut atât de glorios, presupune obligația ca prin tot ceea ce am făcut să rămână ca
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
principi sau supuși, dragii mei fii, apropiați-vă cu puritate de această preasfîntă carte a Evangheliei; jurămintele reciproce pe care le depuneți astăzi să fie spre veșnica amintire a legilor fundamentale și de neschimbat ale regatelor creștine: să fie izvoare nesecate de fericire pură, pentru ca să fie respectate cu religiozitate; și blestemat și nenorocit să fie acela care le încalcă mai întîi. Acesta nu este un vis: este un fapt mai mult decît real; este constituirea regatelor creștine, născută în Evul Mediu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Dumnezeu și toate aceste lucruri vi se vor de pe deasupra. Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăția. Vindeți ce aveți și dați milostenie. Faceți-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoțul și unde nu roade molia." (Luca 12, 4-7, 22-34) 4. Cît de cuprinzătoare este această lecție a Învățătorului dumnezeiesc referitoare la modul în care credinciosul ucenic trebuie să se lase pe mîinile milostive
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
literare la care participam când eram la Roma. Viața mea tinde să semene cu aceea a unei plante sau a unui animal. Mă simt în armonie și în sincronie binefăcătoare cu natura. Toate astea sunt însă obârșia unei noi și nesecate seninătăți. Stârv Azi-dimineață am văzut câțiva pescăruși care se luptau între ei cu sălbăticie ca să acapareze cât mai mult dintr-un corp sfâșiat care zăcea însângerat pe țărmul mării. M-am apropiat curios; era vorba de un stârv, dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
frumos al rezultatului cercetării și imaginației prelucrate îndelung de poetul care auzea cum lungi deșerturi fasonează și amestecă stelele prin genuni galactice" (?!); sau în De-or trece anii...: Poetul zăbovește în singurătatea adâncă a gândurilor sale, chinuit de puterea farmecului nesecat din adâncurile de lumină a chipului ei. El este necăjit de scânteia-ispită lăsată de providență să-l rupă ori să-l țină de pământ ca un dat, ca un făcut cuibărit în liniștea din preajma fiecărei clipe trăite pe altarul timpului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cine-și închipuie ei că-i Vodă Ștefan "acela"?! Alexandru Machedon?! Cezar?! Ghenghis-Han?!... Ce-și închipuie ei că-i micuța Moldovă? O țărișoară și ea, acolo!... Ce le pasă lor că sângele moldovenesc cât a mai rămas nu-i izvor nesecat!? Ce vor de la o mână de oameni, câți am mai rămas -, și aiștea obosiți, grozav de obosiți?!... Să scoată castanele din foc cu mâna noastră, aiasta vor! spune Vlaicu. "Apărătură vor". Aiastă lipsă de unire care a dezbinat totdeauna Europa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Dotarea cea mai importantă a omului față de celelalte viețuitoare de pe pământ este comunicarea prin vorbire, apoi prin scris. Căutați cuvinte potrivite pentru comunicare, cuvinte de Înțelegere și dragoste, de iubire, de respect. Ele sunt izvoare de nesecat ale păcii și vieții fericite între toți oamenii de pe Planeta Albastră. Autorul acestui volum aduce cele mai sincere mulțumiri tuturor celor care l-au ajutat în scrierea lui și în mod deosebit soției sale Elena Boboc și fiilor săi Traian
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Putem vorbi oare de Iașul cultural fără a ne opri la principalele sale instituții, mai ales la cele care se remarcă prin activități ieșite nu de sub pulpanele lipsite de original și insolit? Cu fidelitate creatoare, ele se inspiră din comoara nesecată a tradițiilor orașului moldav și în același timp reînnoiesc cu intensitate semnificațiile tematicilor actuale, neputând ocoli firmamentul mijloacelor moderne de comunicare. Se cuvine a constata, cu prilejul diverselor manifestări, că există cu adevărat un univers de gândire la nivelul programelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cumplitei mele izolări. Vreau să te știu fără complexe și îngenunchieri. De ce ești la Paris? De ce am făcut eu sacrificiul, ca să fim două ființe nefericite? Crede în imensa mea dragoste et puise dans cette affection ca în tr’un izvor nesecat. Fiecare suflu ți-l datorez și ți-l dau ție, îi măresc prețul pentru că tu trăiești, exiști, te gândești la mine. Mă cheamă Lina la masă și în glumă îmi spune (ce glumă!): „Poftiți, domnișoară, la masă, că vă pleacă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
intitulat „Mărturisirea unui pelerin despre lucrarea plină de har a Rugăciunii lui Iisus”, cunoscut mai ales sub titlul generic „Pelerinul Rus”. Volumul, care a fost tradus în mai toate limbile lumii (germană, franceză, italiană, greacă, japoneză, română, etc.), reprezintă un nesecat izvor de controverse privind geneza sa, posibilii autori, precum și locul de descoperire. Se pare că cele șapte texte constitutive ale cărții, șapte mărturisiri, scrisori sau povestiri ale anonimului Pelerin Rus, nu sunt nici aparținătoare aceleiași persoane, nici aceleiași epoci istorice
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cafeaua de dimineață sau, pentru nebăutorii de cafea, precum hrana. Pe scurt, te trezeai și, buimac încă, te aruncai în brațele muncii cu aceeași voluptate ca în aburii cafelei, inclusiv dacă erai picamerist. Bunurile urmau să curgă dintr-un corn nesecat al abundenței, căci societatea comunistă avea să aibă resurse inepuizabile. Imaginați-vă, tineri cititori, că erați educați de mici copii că acesta este mersul „implacabil” al istoriei. Așa au fost educate multe generații din România, inclusiv a mea. Cei mai mulți ne-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
deosebit aș vrea să mulțumesc directorului general, Jeroen Vetter care, cu o pasiune inegalabilă și talent deosebit, a reușit să facă seminariile accesibile unui număr din ce în ce mai mare de oameni. Mulțumesc, în mod deosebit, partenerei mele, Cecile, care este un izvor nesecat de putere în încercările mele și o confirmare a viselor mele. Datorită ei, am putut vedea lumea și sub alte fațete, avînd o viziune mai clară asupra lucrurilor ce mă înconjoară, viața mea devenind astfel mai frumoasă și mai plină
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
-o-ntreba: “Ce ai făcut cu viața ta?” De-aceea, astăzi hotărăsc La Crucea ta să poposesc. Și câte zile-oi mai avea Acolo Te voi aștepta Spălând mereu cămașă mea. Gânduri de la Izvorul Tămăduirii Sfântă Maica Preacurata Apă vie nesecata Tu esti Maica Celui Sfânt Și ești Maica pe pamant Tu esti Maica sfinților Sfinților, slăviților Și a pământenilor Rază soarelui frumos Miluiești pe păcătoși Și te rogi neîncetat Fiului Cel Prea înalt Să ne ierte ce-am greșit Din
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
despre celebrii ei colaboratori - Eminescu, Creangă, Alecsandri, Caragiale, Slavici și alții - s-a scris mult. Și mai sunt, cred, încă destule care mai trebuie scrise. Exemplul la care ne referim este o dovadă a patrimoniului spiritual național este un izvor nesecat și ispititor. Iar faptul că Vasile Ilucă cercetează și pune în fața cititorilor de azi acest filon de metal prețios e cu atât mai de admirat,dincolo de valoarea reală a cărții,gestul său semănând cu o infuzie de oxigen într-un
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
șirurile lungi de mese, azvârlindu-mă cu putere în sus! Se întâmpla poate cel mai extraordinar moment din viața mea de școlar. Nu mi-aș fi putut închipui că, tocmai eu, școlarul necăjit și amărât din clasa I, cu dor nesecat de ai mei și casa părintească, să ajung, la sfârșitul ultimului an de studiu, să fiu purtat triumfal în fața tuturor elevilor școlii! Dintre foștii mei conșcolari, tot mai puțini la număr, își mai aduc aminte de acest extraordinar episod din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]