765 matches
-
mine și-a bătut ceva repede pe ecran. Search. 1 match found out of 1. Maria a venit lângă noi, urmată de tânărul Lupu. Enter. Ecranul a pâlpâit puțin, apoi s-a înnegrit în mijloc. Un text de patru rânduri, nesemnat, transcris neobișnuit, cu bold. Numai începătorii îngroașă scrisul, să se vadă mai bine pe computer. „Citește cu voce tare.“ Cutremurul din 10 noiembrie 2005. După unele surse Economice, care doresc să-și păstreze anonimatul, pe data de 10 noiembrie 2005
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să poarte discuții cu obiectivul „Sanda“ și să-l aducă pe calea cea bună, în cadrul operațiunii „Sifonul“. „Va fi folosită și pe mai departe sursa «Marinarul», în scopul de a culege informații despre activitățile obiectivului.“, scria omul nostru din romanul nesemnat. „De asemenea, sursa va îndeplini misiuni de dezinformare, în vederea convingerii obiectivului «Sanda» că nu își cunoaște părinții adevărați. Pe parcursul discuțiilor, se va urmări colectarea informațiilor pe care le deține «Sanda» cu privire la bunicul din partea tatălui. Semnat: SS indescifrabil. PS: Se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu versuri, proză și traduceri, a fost, în primii ani, Al. Macedonski. Din septembrie 1873, la o rubrică nouă, intitulată „Curiozități”, scrie I. L. Caragiale. El publică anecdote, mici tălmăciri de proză umoristică, iar spre sfârșitul anului și cronici dramatice, toate nesemnate. Și în anul următor Caragiale este prezent în paginile ziarului, fiind probabil, până în noiembrie, corector și traducător. Prin 1882 Constantin Mille trimitea de la Paris, unde era student, corespondențe politice și culturale. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290124_a_291453]
-
plec. Până la plecarea în Suedia s-au mai petrecut două evenimente, aparent neînsemnate, despre care aveam să aflu mult mai târziu. Printre studenții noștri, catedra de pedagogie a împărțit niște fișe sociologice cu un chestionar ce trebuia completat și predat nesemnat în care să fie consemnate și evaluate aprecierile lor despre fiecare profesor și orele de cursuri și seminarii pe care le ținea în anul care se încheia. La Geografie, punctajul maxim îl obținea prof. univ. dr. docent Nicolae Popp, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
JUNIMEA ROMÂNĂ, revistă apărută la Paris în mai-iunie 1851, editată de studenții români membri ai societății Junimea română. Textele din cele două numere ale revistei sunt nesemnate, din redacție deconspirându-se doar Dimitrie G. Florescu, fost comisar de propagandă la 1848, exilat la Paris. Se știe că la J.r. au scris G. Crețeanu, A.I. Odobescu, D. Berindei și G. Lecca, paternitatea colaborărilor fiind stabilită ulterior. Articolul-program
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287684_a_289013]
-
existând, cum precizam anterior, opinii cu privire la reeditarea Micii Antante din 1921. O pagină întreaga din „Scânteia”, cel mai important cotidian al comuniștilor români, a fost dedicată, la 20 iulie 1968, discursului rostit în ajun de Al. Dubcek, în timp ce un articol, nesemnat, afirmă „totală încredere în poporul cehoslovac și în partidul său comunist”. Surse americane relevă că atât Ceaușescu, cât și Tito făcuseră cunoscut liderilor cehoslovaci disponibilitatea lor de a zbura imediat la Praga, pentru a le oferi suportul moral, dar cehoslovacii
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Poporului de la București, 12 ianuarie 1946, ibidem, vol. 34, p. 25 (USHMM, microfilm 41). 26 Declarația lui Herșcu Valdman XE "Valdman, Herșcu" la Tribunalul special pentru judecarea criminalilor de război de la Iași, fără dată (1945), ibidem, p. 23. 27 Mărturie (nesemnată) a unui evreu supraviețuitor al pogromului, făcută la Poliția din Iași, fără dată (1945), ibidem, vol. 42, p. 415. 28 Declarația lui Moriț Suhăr XE "Suhăr, Moriț" la Tribunalul special pentru judecarea criminalilor de război de la Iași, fără dată (1945
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
numele de Podul Bucșinescu - un fel de piață mizeră dintr-un cartier sărac evreiesc. 42 Depoziția lui Leon Reicher XE "Reicher, Leon" la Tribunalul militar de la București, 28 mai 1947, ibidem, vol. 50, p. 358 (USHMM, microfilm 44). 43 Declarație nesemnată a unui evreu (vezi supra, nota 27, p. 415). 44 Fragment din sentința Tribunalului din București, ședința din 6 aprilie 1949, ibidem, vol. 110, pp. 56-57 (USHMM, microfilm 46). 45 Declarația Elzei Moscovici XE "Moscovici, Elza" la Poliția din Iași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
59, pp. 47-50 (USHMM, microfilm 44). Raport nr. 99 al chestorului Poliției, Chirilovici XE "Chirilovici" , către ministrul de Interne, confidențial și secret (modificat), 30 iunie 1941, cu scrisul lui Chirilovici, ibidem, vol. 64, pp. 39-42b (USHMM, microfilm 45); copie tipărită nesemnată a aceluiași raport, ibidem, pp. 26-29; fragmente din această versiune a raportului, Cartea Neagră II, nr 34, pp. 84-85. Pretorul Scriban XE "Scriban (maior)" , care cunoștea secretul pogromului, l-a eliberat imediat pe sergentul-major Manoliu XE "Manoliu, Marin (sergent)" și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
să Înțeleagă ce anume Înțelesese ea Înaintea lor. În cele din urmă, vorbi Vic. — Vezi-ți de treabă, nimeni nu ascultă emisiunile tale, o liniști el. În ediția de sîmbătă dimineața, The Baakho Monitor publica pe prima pagină o notiță nesemnată, din care cititorii aflau cu totul altceva. Era, de fapt, un comunicat al guvernului local. Se afirma, printre altele, că, În urma tratativelor purtate cu comandamentul trupelor staționate pe insulă, s-a convenit declanșarea unei anchete referitoare la autorii atacului asupra
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Monitor, adus tot de ea. Părea că nu-i pasă de nimic din ce se Întîmpla În jur, deși Kiki scîncea și behăia fără motiv la fiecare două minute. De această dată, pe pagina a treia era publicat un articol nesemnat, dar cu un conținut filosofic foarte profund, despre: Depersonalizarea prin personalizare. Ce ar fi putut Înțelege Marychka dintr-un asemenea articol, e greu de spus. Totuși, citea cu Înverșunare și Înțelegea ce voia ea. De fapt, era vorba despre depersonalizarea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ar fi avut toate motivele să-l reclame superiorilor de la comandamentul Diviziei Pacific-Sud, dacă ar fi avut garanția că cei de acolo vor lua vreo măsură. Neștiind Însă cum vor reacționa, se temea de represalii, iar să trimită un raport nesemnat, nu-i stătea În caracter. Mai ales după ce constatase că, de mai multe luni, nici la rapoartele cifrate trimise către superiorii săi de la CIA nu primise vreun răspuns. Uitaseră cu totul de el, Îl lăsaseră În adormire, nu le păsa
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
neogrecești asupra celei românești. Costachi Conaki, Barbu Paris Mumuleanu, Ienăchiță Văcărescu, Iancu Văcărescu, Anton Pann, Grigore Alexandrescu, George Săulescu sunt doar câțiva din cei în a căror operă s-au descoperit asemenea semnificative reflexe. Unii preiau diverse poezii din caiete nesemnate ce circulau în mediul cărturăresc filelen, le imită, traduse sau nu, și le introduc în operele lor. Aceasta este explicația prezenței unor elemente lirice simultan la numeroși scriitori 47. La o analiză atentă a circulației motivelor literaturii române, se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în comentariu, raportarea se face la idei. În orice caz, orice tipologie a știrii, indiferent de criteriile abordate (informație furnizată de la fața locului/informație prelucrată în birou), trebuie să începem cu începutul - cu depeșa de agenție. Știri de agenție Adeseori nesemnate, știrile de agenție presupun o muncă ingrată și monotonă. Tipicul redactării nu se schimbă practic niciodată și, pentru un ziarist ambițios, dornic de afirmare, agenția pare o nemeritată pedeapsă. În realitate, fără stăruința „știristului” de a colinda o zi întreagă
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
intra armatele străine în capitală. Au plecat cei cu dare de mână; în locul acelora însă au răsărit alții”. Justificând necesitatea de a continua viața culturală chiar și în teritoriul ocupat de inamic, articolul lui Rebreanu complinește cele afirmate în articolul-program, nesemnat, intitulat Scena, apărut în același număr, unde se vorbește însă cu precădere de rațiunea noii publicații de a fi o oglindă a vieții teatrale: „Nu lipsea teatrelor decât un ziar, care să țină publicul zilnic la curent cu mișcarea teatrală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
metodicilor scrise de specialiști, universitari ca lucrări de sinteză, canonice într-o oarecare măsură, foarte mică de altfel de asemenea, încât universitatea nu s-a constituit într-o limită academică. Pe de altă parte, cantitatea de informații pătrunsă prin traduceri nesemnate în nume propriu de autori și uneori fără indicarea surselor, făcute în colectiv și „diseminate” în scopul practic al susținerii cu suport a stagiilor de formare a profesorilor în marea masă didactică, aduce și ea metodicile universitare în postura de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Texte în proză mai aparțin lui Traian Demetrescu, N. Vulovici, Emil Grigorovitza. Se reproduc legenda mitologică Piatra de opal de Carmen Sylva și alte scrieri moralizatoare. Rețin atenția și seria de legende privitoare la lunile anului sau cele câteva articole nesemnate, dar bine documentate, cu informații de amănunt din mitologia antică. Semnificativă este reluarea unui apel al lui D. Stăncescu vizând păstrarea valorilor și obiceiurilor civilizației tradiționale. S.l. preia poezii populare din colecțiile lui Enea Hodoș și Nicolae Mateescu, snoave din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289826_a_291155]
-
se mai răspunde macedoromânilor Nuși Tulliu, sfătuit să persevereze, și N. Batzaria, căruia i se cere să trimită articole privitoare la obiceiurile și datinile populare ale românilor din sudul Dunării. Din Béranger traduce N. Burlănescu-Alin (Lauda beției), mai apar transpuneri nesemnate din Edmond și Jules de Goncourt (Calinot), Chateaubriand (fragmente din Martirii) și Grillparzer (Valurile mării și ale iubirii). R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289259_a_290588]
-
numărul 216/1929 își schimbă titlul în „Duminica - Magazin (Gazeta de duminică)”. Are caracterul unei publicații literare eclectice, menită să popularizeze marile nume ale literaturii române și universale și să educe gustul public prin texte reprezentative. Rubricile, în mare parte nesemnate, au încă de la început un caracter specializat, păstrându-se aproape neschimbate pe toată durata de existență a periodicului. Astfel, „Buletinul literar” conține informații despre cărți noi, românești și străine. „Reflectoare din lumea artelor”, cu foiletoane semnate permanent de Em. Cerbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287187_a_288516]
-
încearcă repunerea în circulație a unor texte semnate de N. Xenopol, Petre Ispirescu și V. Alecsandri. Dar rubricile literare cu adevărat importante sunt „Nuvele de acțiune” și „Pagini din marea literatură contemporană”, în care sunt convocate, în traduceri de obicei nesemnate, aproape toate literaturile mari ale lumii, cel mai bine reprezentat fiind perimetrul anglo-saxon. Astfel, sunt traduse texte din Arthur Conan Doyle, H.G. Wells, Jack London, John Galsworthy, Rudyard Kipling, Jerome K. Jerome, Francis Scott Fitzgerald, Theodore Dreiser, Sherwood Anderson, Ernest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287187_a_288516]
-
și un Post-scriptum în care autorul avertizează: „Permisul de portarmă îl am în buzunarul paltonului. Aviz celor în drept.” Același număr conține un interviu cu Ionel Teodoreanu. Atacurile antimoderniste continuă și în seria apărută la Rădăuți. În articolul Cioclii cărților, nesemnat, autorul se întreabă retoric: „Ce rol pot îndeplini în evoluția spiritului românesc cărțile unor domni ca I. Peltz, Mihail Sebastian, Felix Aderca, Ion Călugăru, Camil Baltazar, Isaiia Răcăciuni, Tudor Teodorescu-Braniște, Damian Stănoiu”, catalogați drept „glorii efemere, chipuri de lut, paiațe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]
-
fostul său protector, acum adversar fățiș. După eșecul mișcării se refugiază la Cernăuți, unde redactează manifestele politice ale revoluționarilor moldoveni: Dorințele partidei naționale în Moldova și Proiect de constituție pentru Moldova. Colaborează la gazeta „Bucovina” cu pamflete politice și notițe nesemnate. După numirea ca domnitor a lui Grigore Alexandru Ghica, K. se întoarce din exil în 1849 (fusese în același an la Viena și Paris) și începe o rapidă ascensiune politică, devenind în scurt timp principalul susținător al marilor reforme care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
să ne revolte împotriva nelegiurii și să sape adânc în sufletul nostru prin formele poeziei și a meșteșugului adevărurile cele mai mari și mai folositoare."232 O formulare asemănătoare se regăsește în articolul Despre influența teatrului asupra năravurilor unei nații, nesemnat, publicat în Gazeta Teatrului Național: "...toate clasele societății, toate treptele alerg la teatru ca la o școală de morală, de învățătură și de bună cuviință, unde fiecare poate, desfătându-se să dobândească virtuțile cele mai de trebuință la viețuirea socială
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu; din 1974, în colegiul redacțional intră Pompei Ștefănescu; între 1975 și 1977, în colegiu figurează Alexandru Giurgiuca, Vasile Petrei, Septimiu Pop, Octavian Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu, Pompei Ștefănescu. În prima ei serie, conform articolului-program Cătră cetitori, nesemnat, A.s. își propune: „Vom publica în această revistă articole de tot felul: istorice, culturale, sociale, economice, lingvistice, cu un cuvânt, articole cari îmbrățișează trecutul și viața culturală a ținutului nostru. Nu vrem să facem regionalism exclusivist, căci vor fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
Dicescu, Ion Rădulescu-Joldea, Al. Filipescu, Ion Gorun, Ion D. Filitti, Emil Isac, C. Stere (rar, în 1915), I. Radian. O rubrică permanentă, „Săptămâna literară”, ce cuprinde însemnări și recenzii, este asigurată în 1910-1912 de Ion Scurtu. Cronica teatrală, la început nesemnată, este ținută de N. Pora și Ion C. Bacalbașa, apoi de Tudor Arghezi (printre altele, la spectacolele cu Idealul de Oscar Wilde și cu Achim de Victor Eftimiu). Tot Arghezi susține „Cronica artistică”, unde scrie despre Nicolae Luchian, Nicolae Vermont
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]