605 matches
-
nu voia să răspundă. Nu i-ar fi plăcut. Tocmai de aceea fata înțelese cu totul altceva. Își propti palmele în pieptul lui și îl îmbrânci. — Ești ca și ei, strigă. Râdeam când îți număram firele albe din claia aia nespălată. Da’ firele albe îți cresc direct din creier, ți-a albit creierul, tataie ! Dacă nu cumva s-a și netezit... Maca îi aruncă o căutătură jumate amuzată, jumate intrigată. — Boșorogule ! îi aruncă ea, încurajată. Nu ești în stare de nimic
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nări. Din albul ochilor țâșni o privire necruțătoare. Întinse pumnul spre ei : — Vă cunosc... scrâșni. Credeați că nu vă cunosc... Vă știu pe nume pe fiecare... Nenorociților... Coate-goale ! Așa credeai, mă ? se întoarse spre Maca. Dacă-ți lași lațele astea nespălate, ziceai că n-o să te dibuiesc ? Și ăștilalți... De cine vă ascundeți voi, mă ? — Așa se vede de la tine ? Că ne ascundem ? — Că faceți pe voi de frică. Așa se vede... Unde ați fost douăzeci de ani ? Atâta frică am
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
viață. Uneori, în camera sa (o schimbase între timp cu una de mărime normală) se aflau și câte zece persoane și nimeni nu pleca nemarcat de pe urma acestei întîlniri. În orice caz, toți aflau că există "un mod de a fi nespălat" și în ordinea spiritului, nu numai a trupului, și că pentru un om cultura nu este o podoabă întîmplătoare, ci însuși mediul său de existență, așa cum este apa pentru pești și aerul pentru păsări. Avea o asemenea forță de persuasiune
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
plecare de-a se săruta cu jidanii. Se vede că, înamorați de stilul d-lui Franzois, un jurnal săsesc din Transilvania, pe care "Telegraful" român îl citează numai în inițiale (S. d. T., poate că "Siebenburgisch-deutsches Tagblatt"), publică asemenea aceste producte nespălate ale filozofului din Sadagura, pentru a le pune proaspete și calde în fiecare dimineață înaintea lectorilor săi flămânzi de calomnii în contra românilor. [25 august 1876] BIBLIOGRAFIE ["A IEȘIT DE SUB TIPAR... A ieșit de sub tipar edițiunea a doua (? ) a "Noului metod
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o plecăciune mâna Hertei. Hasi își scoate pantofii și ciorapii și îi trage un picior în spate lui Schweindi. Când Schweindi bruscat se întoarce, Hasi îi vâră piciorul în bot) SCHWEINDI (scuipă): Pfui, Dumnezeule, cum poate să pută un picior, nespălat de săptămâni, și probabil că iar ai călcat intenționat în rahat de câine, așa cum faci mereu, pentru că este atât de plăcut lunecos, așa cum spui tu. (Hasi ridică un os de jos și vrea să-l lovească pe Schweindi, dar se
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și spirt; cu mutătoare pisată; cu sare, cartofi cruzi dați prin răzătoare și spirt sau țuică; cu rădăcină de ostrățel, cu tărâțe de grâu sau de huște; cu zeamă de var strecurată, cu cărămidă pisată și Încălzită. Oblojeli cu lână nespălată Îmbibată cu rachiu și hoștină de stup sau numai cu hoștină fierbinte, cu făină caldă, cu cartofi cruzi pisați și gaz, cu mămăligă caldă și sare. Clătiri și gargare cu fiertură de busuioc roșu, sânișoară, năprasnic, lemn galben, sunătoare, mac
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
care "scoteau răutatea din oase", ajutate de o transpirație abundentă. Tratamentul se repeta mai multe nopți la rând, cu frunze proaspete de mesteacăn, până ce reumatismul era vindecat. Iarna, În lipsa frunzelor de mesteacăn, picioarele erau Înfășurate În obiele făcute din lână nespălată, pentru ca usucul din lână 208 să "tragă" reumatismul din oase, În timpul transpirației abundente a membrelor inferioare. Cataplasme pe zonele dureroase cu frunze și flori de piciorul cocoșului (gălbenele de munte), săpun și sare de bucătărie, cu pâine muiată În vin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și ulei, cu busuioc, cimbru cu gălbenuș de ou, cu miere de albine, seu de oaie, untură de porc sau cu untdelemn. Pe plăgi se mai aplicau frunze de varză, de buruiana voinicului, pulbere de șopârliță, unt de sunătoare, lână nespălată, urină de copil. Alifie din piatră acră, piatră vânătă pisată și amestecată cu unt proaspăt, sau din flori de coada șoricelului, cu ceară, untdelemn și tămâie. Adeseori rana se lega cu gălbenuș de ou ars sau cu frunze de crin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de aloe, de boz, de iederă, cu mlădițe de măceș, lemn de pădureț, tărâțe de grâu și piatră vânătă, cu leșie din cenușă de ciocălăi, cu leșie și puțină sodă caustică, cu apă În care a stat lână de oaie nespălată (cu usuc) sau cu paie de ovăz. Se scot de la o ceapă pielițele subțiri dintre foi, iar partea cărnoasă se coace la foc mic, după care se Înmoaie În oțet din vin și se pun pe bătătură. Băi locale sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu albuș de ou și spirt, la care se adaugă mămăligă fierbinte. Legători cu ipsos și cu caș dulce de oaie, ca să nu se umfle locul afectat; cu făină de secară făcută pastă, cu grăsime de porc, lână de oaie nespălată, cu pământ de la rădăcina unui prun, cu miere de albine, cu smântână și seu de oaie, cu captalan, holeră, tătăneasă (cel mai bine), cu mentă, mutătoare, otrățel. Aceste plante se amestecă cu tărâțe de grâu sau cu hoștină de stupi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de muște și rozătoare, iar fructele sau legumele spălate, cât și consumarea laptelui numai fiert. Ouăle de rață nu se consumă decât după 15 minute de fierbere. Nu se va mânca și nu se va umbla cu alimentele având mâinile nespălate (igiena mâinilor!). Multe boli ca: febra tifoidă, dizenteria, hepatita tip A (epidemică), toxiinfecțiile alimentare sunt numite: boli ale mâinilor murdare. 1.1. GUTURAIUL Este o inflamație acută a întregii mucoase nazale manifestată printr-o secreție seroasă persistentă. Ceaiuri: Flores Tiliae
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
șezut). 6.3. TRICOCEFALOZA Boală provocată de pătrunderea în interiorul organismului a unor viermi rotunzi numiți tricocefali, care se localizează în cec, mai rar în colon și apendice. Singura sursă de contaminare este omul bolnav sau datorită consumării legumelor și fructelor nespălate. Se indică ceaiuri medicinale: Herba Serpyllii et Thymi vulgaris (cimbrișor și cimbru de grădină). Se bea două căni pe zi dintr o infuzie cu două lingurițe la cană. Trigonela Foenum graecum (schinduf). Se administrează ca în ascaridioză. 6.4. TENIAZA
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
fire de păr; folosință; frunte; ghimpi; gorilă; grasă; Grecia; grețoasă; imposibil; inestetic; intelectual; în vîrstă; înalt; înghimpă; îngrijire; înțepător; lame; libertate; limbă; lînă; lovit; marinar; mascul; maturizare; mică; moartă; modern; Moga; monotonie; motociclist; murdar; mustața; musteață; necazuri; nefolositor; neigienic; nene; nespălat; Noe; noiembrie; nu; obraz; ochi; om neîngrijit; omăt; omenesc; organ; oribilă; parte a corpului; o parte a feței; pieptene; pirat; plăcere; popa; putere; puternic; puturos; rade; rară; rea; rece; roșie; scurtă; serios; spumă; stufos; sumbru; sur; surie; școală; știe; tata
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stîncos; Suceava; superb; tărie de caracter; tărie; telecabină; tihnă; tînăr, înalt; trăinicie; unde; urcare; uriaș; ușurință; vara; viața; vreau; vulcan; vultur (1); 808/232/77/155/0 murdar: curat (142); urît (51); noroi (46); jegos (44); neîngrijit (29); mizerie (25); nespălat (23); pătat (23); negru (20); glod (13); copil (11); gunoi (11); haină (10); pată (10); scîrbos (9); necurat (8); pămînt (8); praf (8); haine (7); neplăcut (7); jeg (6); apă (5); muncitor (5); țigan (5); dezgust (4); dezordine (4); igienă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și sub pernă i se pune o piatră. 292 Pentru a-l vindeca de "bube dulci", mamele pun copilul pe vatră și-l ung cu puțină balegă de vacă, rostind un descântec ce se face doar miercurea și vinerea, "pe nespălate": S-a sculat Sfânta Miercuri / De dimineață / Și-a pus masă / De mătasă / Și pe toate bubele le chemase, / Iar pe bubele mici nu le chemase / Și ele se mânia / Rădăcina li se usca / Și din vârf se pomila (ofilea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bat alele și localitatea alei celei învinse sînt supuse furtunii și sufăr mult de grindină. Bală Balele ce curg la un copil mic să se taie dumineca dimineața, că nu-i va mai curge. Nu-i bine să te duci nespălat pe obraz la fîntînă ca să aduci apă, căci băieților care-i vei avea au să le curgă bale. Balegă Nu-i bine să dai balegă vinerea, că faci pricaz* la vite. La Ziua Crucii [14 septembrie] se strîng balegile - se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lingură, iar de coadă, un fir roșu, ca să nu se deoache. Calul care este deocheat, să-i spargă un ou în frunte, că-i va trece. Spre a vindeca vreo vită de deochi, să se lase blidele de la Ajunul Crăciunului nespălate pînă a doua zi, cînd trebuie a le spăla ș-apoi a strînge acea apă; după ce s-a așezat, se strînge și, la caz de trebuință, se spală cu ea vita. Copilul mic cînd se apucă și se deoache, unge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aceea niminea nu-i va putea lua laptele. Se zice că vaca a cărei lapte l-a luat cineva știe cine este acel om și, umblînd ea slobodă, merge și rage la poarta respectivului cerîndu-și laptele înapoi. Dacă lași sitișca* nespălată, se lungește laptele. Cînd cineva îți dă lapte, dă-i paharul înapoi cu puțină apă, ca să nu înțerce vaca. Vinerea să-ți fierbi oalele pentru strînsul laptelui închegat. Dacă din întîmplare a dat laptele în foc, apoi trebuie a turna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în holtei, că nu se însoară. Să nu lovești feciorul cu mătura, că-l părăsesc fetele. Cînd dai cu mătura în vite îi a pagubă. Cu mătura să nu bați pe nimine. Pentru lecuire, să-l bați cu mătura pe nespălate, dumineca dimineață. Să nu rupi mătura, că-i a pagubă. La Crăciun și la Paști nu se mătură toată ziua prin casă. Noaptea nu se mătură casa. Dacă mătură o copilă casa și întrerupe măturatul, apoi se crede că ea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
covată, și-apoi vor plăcea ele flăcă ilor. Cînd pui mai multe linguri la masă, îți vor veni prieteni flămînzi. Nu e bine ca un bărbat să cînte șezînd la masă, c apoi femeia lui va înnebuni. Să nu mănînci nespălat, că nu mai crești mare și te înnegrești. Pe prag nu este bine a mînca, căci se zice că acela își mănîncă norocul. Cînd mănînci sîmbăta nespălat, nu se apropie îngerul patruzeci de zile de tine. Cînd ți-i poftă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînte șezînd la masă, c apoi femeia lui va înnebuni. Să nu mănînci nespălat, că nu mai crești mare și te înnegrești. Pe prag nu este bine a mînca, căci se zice că acela își mănîncă norocul. Cînd mănînci sîmbăta nespălat, nu se apropie îngerul patruzeci de zile de tine. Cînd ți-i poftă de ceva, mănîncă ori cere, că nu-i păcat. Femeia poate pierde, iar omul poate lăsa lapte din țîță și i se coc apoi. Nu este bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
locuri se pune pe sicriu, e puntea pe care va putea trece sufletul mortului la rai. După ce omul moare și pleacă cu el, în locul lui în pat [se] pun pîne, sare, un pahar cu vin și un somoldoc* de lînă nespălată. Toate acestea, dimineața, aceeași persoană le duce la hotar sau le dă pe apă. Cînd pleacă cu mortul de acasă la groapă, să cheme un copilaș și să-i dea peste prag o strachină de făină, ca să aibă mortul pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scapi de negei, ține mîna la gura calului după ce bea apă, și cu apa ce-i cade din gură spală-te pe mîni. Dacă ai negei pe mîni, ca să scapi de ei, să te piși pe ei duminecă dimineață pe nespălate, înainte de răsăritul soarelui, trei dumineci pe rînd. Ca să-ți treacă negeii, să te bați cu coada lingurii de trei ori pe mînă sau pe picior atunci cînd toacă la biserică și să zici: „Popa toacă, negeii seacă.“ Negeii se pot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o femeie bogată care avea niște cîni răi: Togan și Griva. Prunc Pruncii să nu călărească pe cîni, că atunci nu vor crește mari. Să nu treci peste prunci, că atunci nu vor fi oameni mari. Puchină Dacă te uiți nespălat în oglindă, faci puchini*. Pui Nu e bine fata să taie pui, că se face băiat. Nu e bine să mănînci căpățîna puiului, că cică omori pe tat-tău. Ca să aibă parte de ei, femeia pune puii scoși din găoace
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dorința i se va împlini. Strachină Cînd cineva dă o strachină de pomană sau cu de împrumut, să n-o lese să se însereze, că nu se mai ouă găinile. Cînd pui strachina goală pe masă nu-i bine. Străchinile nespălate dacă le lași, îndată ce o vită se va răni, va face și viermi. Să nu dumici* în strachină goală înainte de a pune în ea ce ai de gînd să pui, căci e rău de foamete. Strănut Cînd strănuți e a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]