794 matches
-
respectului pe care un artist ajuns la maturitate îl poartă pentru un punct de referință al artei pop românești, fiind un exemplu elocvent despre noblețea pe care acest sentiment fără margini îl conferă omului, dăruind, tot prin sunete, o sursă nesperată de inspirație, trăire, emoție. “Noblețea sufletului e constituită de puterea prin care poți oferi celor din jurul tău din căldura tainică a prieteniei. Mirabela este una dintre acele persoane pentru care limitele sunt inexistente, pentru care prietenia e tot și care
DEFINIŢIA CE POATE FI DATĂ PRIETENIEI NĂSCUTE DIN MUZICĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346274_a_347603]
-
unei operații pe corzile vocale în urma căreia ar fi trebuit să-i fie înlăturați câțiva noduli. Succesul operației a fost parțial, pentru că după intervenția chirurgului, Bonnie a căpătat o răgușeala în voce care avea să-i aducă însă, un succes nesperat! În același an, albumul de debut al lui Bonnie, „The World Starts Tonight”, s-a bucurat de aprecierea criticilor, asigurandu-i o reputație solidă și promițătoare pentru o nouă cântăreața și a intrat în topurile din toată Europa. Dar un
BONNIE TYLER VA CONCERTA LA BUCURESTI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348450_a_349779]
-
de maidan plin cu buturugi și crăci aruncate în toate părțile înlocuind fără pic de milă răcoarea binefăcătoare pe care o știam cu o duhoare de putregai și buruieni care năpădiseră fericite pârloaga ce le fusese astfel oferită în mod nesperat iar odată ajuns în poiana de la livada de sus unde știam că se află renumita Fântână a Bârzei, locul cu apa cristalină jinduită de toți călătorii, mi s-a încleștat maxilarul de furie descoperind colacul fărâmat și prăbușit cu dușmănie
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
pentru a-i surprinde, camera în același hotel, o oră convenabilă pentru sosire, un lucru n-am aranjat neavând timp, o asigurare medicală. Am plecat la risc cu o susținere fără rezerve din partea Margaretei. Am reușit, Marga s-a descurcat nesperat, eu am prins curaj și am petrecut zece zile de vis pe malul Mediteranei, o superbă croazieră pe mare, o plimbare la Monaco, la Monte Carlo. Cea care s-a îmbolnăvit a fost Kitty și am renunțat la restul planificat
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
pe malul Crișului Negru, la cameră în apartament comun și în final, la apartament. N-a fost ușor, dar, tineri fără copil, cu prieteni unul și unul, am supraviețuit șocului inițial și ne-am asigurat o carieră într-un domeniu nesperat. Era perioada 1954-1960, când muncind fără preget, dar și distrându-ne copios - sport, poker, motocicletă, hoinăreli - ne-am consolidat familia prin apariția Cristinei și am visat la o viață mai bună, într-o zonă mai puțin expusă, mă refer la
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
28 martie 2017 Toate Articolele Autorului 232 VOI CONTINUA SĂ SPER Plină de căldură ca un soare, Ai fost și vei rămâne mereu, Vei încălzi sufletul meu, Gingașă ființă, zâmbitoare. Totuși dacă într-o clipă oarecare, Dintr-un motiv mai nesperat, Voi simți că de mine te-ai depărtat, Nu vei rămâne o cunoștință oarecare. Nu mă voi pierde în veșnice visări, Te voi păstra cu drag în amintire, Fără să-mi produci în suflet tulburări, Voi continua să sper mereu
232 VOI CONTINUA SĂ SPER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375852_a_377181]
-
mică treceam pe roșu ca un asteroid beat de tine împroșcam cu smoală tot universul cunoscut dublam viteza luminii pentru tine câmpurile magnetice se rușinau, timidele așa treceam vijelios în jurul parcului cu statui decapitate îmi pierdusem capul de atâta fericire nesperată îmi ardea în inimă un bec ultraviolet cât Carul Mare și nu, nu voiam să se termine noaptea fără un sărut la marginea abisului sărat... NIRVANA Ca un anonim ce sunt cercetez un nor interior cu tente mov de ploaie
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
a îmblânzi apele și stâncile din drumul lor. Tragica poveste preluată și de Elena Armenescu, versificată onest și sensibil, induce credința, între altele, că cel ce cutează cu ardoare spre piscul greu, nevăzut și enigmatic al poeziei, poate fi luat nesperat și miraculos sub ocrotirea lui Orfeu: „Fără ducerea mea voită, acolo-n înălțimea clară/ Unde puteri fantaste păzesc și întinderea măsoară/ N-aș fi ajuns miraculos, unde mă țin de mână, eu/ Copil nostalgic după cer, cu zeul poeziei, cu
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
la încâlcitele ițe ale existenței noastre pământești și reușim, totuși, să fim originali... Tot universul se filtrează prin noi și trece dincolo, spre oameni, spre cei care ne aud sau ne citesc, cu totul nou, special, într-o diversitate infinită, nesperată... Despre Marin Preda s-a spus că era fascinat de cuvântul oamenilor, era vrăjit de vorba siliștenilor simpli din Câmpia Burnasului. Toate aceste vorbe, prelucrate de geniul său, au dat acele opere nemuritoare...Cărțile din cărți se nasc, vorbele din
OLGUŢA TRIFAN ŞI ”ARMISTIŢIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI DE PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376643_a_377972]
-
vânzătoarei: -Da, stimate domn, veniți mâine cu paltonul ca să vedem ce se asortează!>> -Ce vrei, inovativ, nu?! zic eu, cel care mă dau cunoscător al strategiilor comerciale. -Ei?! Și asta e nimic! -Adică?! mă reped flămând ca de-un supliment nesperat pentru mine. -Ascultă! Alaltăieri, aveam în gând să iau două suluri de igienică. Mie nu-mi place să defilez la vedere cu clo-papirul! Așa, la bucată, îl tăinuiesc în sac-à-main. Bag de seamă că sunt multe box-uri desfăcute... -Deci
INOVATIV IN EXTREMIS de ANGELA DINA în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376782_a_378111]
-
nici măcar pentru sine. Timpul - cel mai scump capital, cel care nicicând nu se cumpără, nu se vinde, s-a isprăvit s-a isprăvit tarabele sunt pustii acum neguțătorii au plecat cu saricile goale în alte târguri, departe, sperând un câștig nesperat, cine să le mai cumpere Timpul? Marfă inaccesibilă... Stai la cozi nesfîrșite și nici nu apuci măcar o ciozvârtă, o cirtă de timp, o idee de timp și de viață, măcar câteva secunde măcar câteva nanosecunde să-ți prelungești propriul
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
în stradă o aștepta un taxi galben. - O zi bună domnule Bob. - La revedere doamnă, a rânjit el! Buzov a încuiat ușa adăpostului și a plecat imediat spre casă, frecându-și mâinile mulțumit că în sfârșit îi reușise o mișcare nesperată! O neliniște îl stăpânea totuși! Știa că un detector de metale mai performant, ar putea detecta cu destulă ușurință micul aparat de ascultare implantat de el în coada câinilor! Dar era totuși întrebarea dacă cineva avea un astfel de detector
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
cât să-i atragă atenția. Atunci, șirul gândurilor se întrerupse, iar unchiul Stump nu mai știu de unde să reia. Se gândi atunci să crească el acest copilaș dăruit de cer, căci și-așa era singur. Era trofeul lui negândit și nesperat, tovarăș pentru bătrânețile lui. Singura lui bucurie va fi acest copil, iar Bobby îi va apăra pe amândoi de primejdii. Coliba adăpostea acum un suflet în plus, unchiul Stump avea de întreținut un suflet în plus. Se așeză din nou
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373256_a_374585]
-
regină Polen pribeag roșind de adevăr Pe capul de-alalabastru tot crescând tulpină Pe ochiul vindecat al singurului măr M-ai lăsat, păgână remușcare, Într-un sertar al vieții-ngrețoșat O simplă bătătură a valului de mare Peste lovita-mi lavă - vulcanul nesperat M-ai lăsat și-s moartă de-atâta viețuire În igrasia vremii m-am albăstrit de tot Dar mâine îmi voi cere - tardivă - o trăire Din care moartea ierbii să-nvie idiot Referință Bibliografică: M-ai lăsat / Mihaela Tălpău : Confluențe
M-AI LĂSAT de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372258_a_373587]
-
n-ar fi făcut asta și, oricum, cine-ar fi știut că ele se duseseră cu toate pentru tămăduirea lui... Atunci silabisi cu voce întâi numele straniei făpturi, Silvan. ... Apoi, ori de câte ori nevoia o prididea, prietenul nevăzut o sprijinea. Gândul acestui nesperat ajutor o-mbărbăta împuternicind-o să răzbească orice stavilă. Anotimpurile curseră pentru Fata Pădurii parcă altfel decât de obicei. Viața îi părea mai ușoară, mai frumoasă, căci tot ce făcea i se-mplinea după voie. Se adunaseră flori și buruieni
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
Hai să ne tutuim. Bine ? Nici nu-mi doream altceva. Ziua de azi începuse sub bune auspicii și se părea că se va termina la fel. O zi banală de miercuri se transformase dintr-o dată într-un vis adevărat, de nesperat. Cu gândurile încă răvășite de trăiri contradictorii, m-am lăsat pe spate, am închis ochii și am întins mâna spre ea. În scurt timp am simțit degetele ei între degetele mele. Am spus icnind ușor: - Mădălina, ești... ești o femeie
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
am talent. Până să concep acea scrisoare, m-au trecut toate apele de emoție. În cazul în care aveam talent și poemele mele erau bune, îl rugam să publice una din ele, sub pseudonimul pe care mi-l alesesem eu. Nesperat de repede, M. R. Paraschivescu mi-a răspuns cu o scrisoare caldă, plină de încurajare, în care îmi spunea că am talent, și că, ,,dacă vei merge pe drumul acesta, dragul meu, vei ajunge departe.” În numărul următor al revistei
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
blonde cu serviciu la o emisiune tv pentru bibilici: „ai, n-ai treabă, în week-end, tre’ să fii, fato, la shopingăială prin Milano, sau Roma ca să nu te creadă proastă toate țoapili alea”.Nu, făcusem rost, într-un mod absolut nesperat, de o invitație la un colocviu de istorie, iar astăzi, duminică, spre seară, flanam agale pe vestita Corso, încercând să înțeleg ce mi se întâmplă. După vreo două ore, transpirat de parcă săpasem șanțuri, mă așez la o masă, una din
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
nu mai mira pe nimeni, coruperea unor pictori autentici, Bitzan printre ei, începea să producă soiul de marasm din care pictura românească n-avea să-și mai revină. Nu-și poate reveni nici acum, cînd ar exista toate motivele unei nesperate lecuiri. Dar trauma prăbușirii vechiului regim și instaurării celui nou, oricum dubios și derutant, e atît de multiplă, încît nici cea mai descurcăreață minte nu i-ar da de rost. Singurul antidot la marasmul ce a cuprins pictorimea a rămas
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
seceră și ciocan, dar și regele țiganilor, așișderea pe catafalc, deci după aceste imagini pe care nu le mai credeam intrînd în casele noastre, atît de bîntuite, jumătate de secol, de coșmaruri, s-a ivit, ca o minune mai ieri nesperată, imaginea cu Regele Mihai coborînd scara avionului ce-l aducea, în sfîrșit, în țară ca cetățean român. Coborînd scara și începînd să plîngă. În fața mulțimii ce-l aștepta de cincizeci de ani. Ce imagine! Regele plîngînd? Cum se poate asta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
martorii acestui oribil retuș aplicat obrazului țării? Noi, cei care nu mai credeam să existe salvatorul antidot? Da. Noi sîntem. Și dacă un destin blestemat ne-a hărăzit acest urît segment de timp, același destin ne-a oferit inegalabila și nesperata supriză de a vedea retușul înlăturat. Din păcate, prin sînge. Fotografie inversată. Odată retușul dispărut, fața, cu destule și adînci riduri, era pusă, neiertător, în crudă lumină. Presă dură, cotrobăind cu plăcere perfidă în pliurile unui abdomen care n-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
așteaptă pe Sfîntul Părinte să treacă dinspre aeroport. Iată-l. În mașina lui bizară, de cosmonaut pe scoarța Lunii, omul, simbol cald-impasibil al creștinătății, față ușor congestionată, mai degrabă congestia vîrstei decît a emoției: asist la o minune, pînă ieri nesperată. Tot minune, stranie minune, prezența, pe același scaun mobil, a patriarhului ortodoxiei noastre. Frenezia mulțimii cu stegulețe ale Vaticanului. Miraculoasa și calma frenezie a unei nații atît de, în sfîrșit, permisiv-înțeleaptă. Mă pot întoarce fericit la Iași. Să-mi ascut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu) propagandă. Nu-ți trebuie cine știe ce ca să-ți dai seama că vajnicii exponenți ai vîrstei a treia (sau a patra) se adună aici parcă pentru a face lectură din... România Mare. Ce pîine! Ce vatră! Pretexte. Aici s-a ivit nesperatul prilej de a sta iar la coadă și de-a... dezbate (cu folos, nu?, pentru că acuș-acuș vin alegerile). Pîine la vatră? (poate dubioasa Vatră Românească) Cînd credeam că atleții cozilor de aur au fost lăsați de mult la... vatră, iată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un puseu dement, cum numai zilele tulburi ale lui decembrie '89 l-a mai cunoscut, prin fața camerelor de filmat, în paginile ziarelor, în clevetirile piețelor, s-au perindat indivizi de nimic, perorînd convulsiv și neconcludent, interesați mai degrabă de ivirea nesperată a prilejului de a scoate capul din anonimat, decît de a clarifica lucrurile. Ce s-a ales, iată, după trecerea săptămînilor, din isteria vindicativă a momentului? Cam ce se alege în general din mai toate tulburările acestei "specii mici". Liniștea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
autohton, emblemate de personajul, vezi-doamne, carismatic, de care țara, iată, nu reușește să se debaraseze. Specializîndu-se într-un comportament pidosnic exercitarea, la fiecare scrutin național, a votului resentimentar negativ pegra a gafat doar o singură dată, în 1996, determinînd o nesperată alternanță democratică la putere, dar imediat și-a revenit la pidosnicia neaoșă, penalizînd înverșunat ce susținuse cu patru ani în urmă. Și redînd astfel, atît de nefericit, frîiele țării batalioanelor de activiști și securiști care nu mai speraseră să li
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]