1,496 matches
-
Acasa > Redactia > Autori > TE BUCURĂ DE ORICE JAR NESTINS Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1449 din 19 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Te bucură de orice jar nestins, Căci lacrimile smulse sunt dovadă, Când se ascund prin trupul nins- De ne-iubiri, se întețesc să treacă ... De-a valma picură, dezlănțuind furtună, Și dau iubirii fir de vifor, s-o împace Cu jarul, ce un foc nestins e
TE BUCURĂ DE ORICE JAR NESTINS de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340267_a_341596]
-
jar nestins, Căci lacrimile smulse sunt dovadă, Când se ascund prin trupul nins- De ne-iubiri, se întețesc să treacă ... De-a valma picură, dezlănțuind furtună, Și dau iubirii fir de vifor, s-o împace Cu jarul, ce un foc nestins e, vor împarte Dorințe în decembrie, pe-un vârf de lance. E ora împlinirilor sacrale, cu un foc aprins, Ca un balaur verde-albastru, de poveste, Te bucură de orice jar nestins și... Să nu plângi în van, risipa ce mai
TE BUCURĂ DE ORICE JAR NESTINS de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340267_a_341596]
-
vifor, s-o împace Cu jarul, ce un foc nestins e, vor împarte Dorințe în decembrie, pe-un vârf de lance. E ora împlinirilor sacrale, cu un foc aprins, Ca un balaur verde-albastru, de poveste, Te bucură de orice jar nestins și... Să nu plângi în van, risipa ce mai este... Te bucură, că orice- a ta înfrigurare Un foc păstrează, mult departe, în adâncuri... De mari și filosofice poeme de- ntrebare- Te bucură, că tu ești inima, cu lacrimile- rânduri
TE BUCURĂ DE ORICE JAR NESTINS de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340267_a_341596]
-
toate, ce se-ntâmplă, Ești Omul dragostei, cu suflet și măsură!.. Te bucură de orice lacrimă, într-un nescris poem... Vor fi atâtea focuri, să-ți amintești, că ești crăiasă, Treci peste ele, să uiți de un blestem Al jarului nestins, în astă iarnă-mpărătească... Lilia Manole NU CREDEAM NICIODATĂ Nu credeam niciodată, plecând-n urma ta, Că a coexista în vis înseamnă să ai valențe De laude și de suspiciuni, pentru a le trata... Nu credeam că vei pierde, prin ele
TE BUCURĂ DE ORICE JAR NESTINS de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340267_a_341596]
-
ierbii verdele-i întunecat, Într-un punct de tomnatic dispreț, pân-la rid, Așa sunt credințele și le măsor cu inima,-nfometat!.. Ce am să o iau, din tine, prin gând treierând... Lilia Manole Referință Bibliografică: TE BUCURĂ DE ORICE JAR NESTINS / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1449, Anul IV, 19 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TE BUCURĂ DE ORICE JAR NESTINS de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340267_a_341596]
-
de aștrii, Mai întinsă ca spațiul printre zeii sihaștrii, O religie-a vieții fară chip, fără ură, Nestemată ce arde vis de fulger, arsură, Străbătând viață-n moarte se tot duce-n cuprins Într-un strigăt de inimi de iubire nestins, Un prăpăd acceptat printre răni de cuvinte Poartă stemă albastră, nestemată-n morminte, Ea blesteamă amarnic malul său monoton Când se pierde-n vibrații, energii de foton, Mă închin deseori înspre steaua ce plânge, Curge ploaia de vise, nerv sedus
RELIGIA MEA E IUBIREA de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340329_a_341658]
-
caldarâm stelar. Porni Luceafărul... Spre noi se-ndreaptă, Iar preafrumoasa fată din povești Pe-aleile cu tei din parc l-așteaptă, Ard felinate cu sclipiri cerești. Porni Luceafărul... Plin de dorință, Din sfera lui se coborî cu greu, Amorul său nestins, fără putință, Trăiește-n noi și va trăi mereu. Pașii lui blânzi se-aud sus la " Pădure ", În urma lui răsar mereu poeți, Să poarte mai departe nemurirea Trecutului, spre alte și-alte vieți. Îl văd apoi plimbându-se pe stradă
PAŞI DE LUCEAFĂR ÎN REGHIN de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340352_a_341681]
-
Nu vrea să fiu eternul condamnat, Pedeapsa pentru mine el și-a luat Sacrificându-și cântul pe-nserat... Magică simfonie-n suflet vreau Și din poezie lumină iau, Să-mi fie moartea tot un Paradis, Chinul doar o iubire-n foc nestins... Referință Bibliografică: Simfonie de vers / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2337, Anul VII, 25 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SIMFONIE DE VERS de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340474_a_341803]
-
mare, prin sufletu-ți copil Respir un aer dulce din valuri reci de mare, Furtuni de vise-ți bat misterios în soare Și porți izbesc în lumea ce crede că-s umil. Și pot să fiu scânteia din jarul de nestins Cu inima ce arde în trupul meu micuț, Mai chem spre tine săbii, mereu să le ascuț, În vâlvătai te-aprinde să fii și tu cuprins! Tu ești copilul, oare? Să-ți fiu copilul eu? Mă-ntreb și eu asemeni
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
clipind de stele, Pentru-un sărut o galaxie din inele Și univers din universuri peste ele ... M-aș face face flacără din cremene aprins Și pentru ochii tăi aș arde ca un cuptor încins Pentr-un sărut dogoritor ca soarele nestins Și-aș arde-n foc de focul tău cuprins ... Dac-ai putea, sărut ... (R.N.B.) Din vârf de stânci, uitate în milenii Trecute-n vânt și ploaie spre pierire, Dac-ai putea să îți întorni decenii Sărut de stea să-mi
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
tu, străine Mă prinzi, când în cădere, suspinul mi se frânge; Și picură a ploaie cu stropii grei de sânge Peste un pas de mâine ascuns în cel de ieri, E toamnă peste mine și geme de plăceri Un dor nestins de moarte cu dolilul prins în ram. Eu-frunză de lumină, fără lumină-n geam, Voi mai clipi o vreme pe un banal trotuar Sau pe-o alee-n parcul închis din calendar. Și dacă pașii singuri mă vor strivi din
EU, FRUNZĂ DE LUMINĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341266_a_342595]
-
primul meu boboc pe care-l împodobeai în grădina uscată a inimii singuratice. Iubesc lumina ochilor tăi Vreau să-mi strălucească la fel ca focul în vinele care ard. Acum nu ești al meu ești soarta altuia. Te iubesc **************** FEBRA NESTINSĂ 1. În roua lacrimii mele am condus oftatul inimii plină de durere. Eram cerul uscat bucuria lunii în fața ta fără steaua tinereții mele. Ai vorbit ca o pradă fără dorință fără bucurie în ochi. Te-am sărutat acea noapte strecurată
DRITA NIKOLIQI BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341310_a_342639]
-
frumoase poeme lumești închinate îngerilor Luminii... Și aș îndrăzni să realizez în această direcție o legătură specială între smerenia și nevoința telurică a acestei actrițe-model a teatrului și filmului românesc și cea a poetului plin de har și de patimi nestinse CEZAR IVĂNESCU. Pe amândoi, Cel de Sus a catadicist să îi lege organic și destinic cu două lanțuri deosebit de puternice de taina neștiută a țărânii: suferința și versul... Alcătuită de divinitate dintr-o structură interioară echivalentă cu însăși personalitatea inefabilă
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
Alcătuită de divinitate dintr-o structură interioară echivalentă cu însăși personalitatea inefabilă a poeziei Universului, LEOPOLDINA BĂLĂNUȚĂ închide în lăuntricitatea sa întreaga comunitate a precuvintelor zămislite din starea de nestare a Ființei omenești ziditoare de civilizație și cultură, din izvorul nestins de lacrimi zăvorâte pentru totdeauna între cutele adânci ale inimii încercănate ori din șoapta nemărturisită a suferinței nevoitorului umil al existenței, Poetul... Și, pentru că îngerii Luminii dumnezeești vin să te mângâie pe frunte și pe mult încercatul tău suflet fără ca
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
433 din 08 martie 2012 Toate Articolele Autorului Georgeta RESTEMAN: FEMEIE ! Femeie născută din muguri de floare Cu zâmbetul candid și ochi strălucind Ivită din stâncă sau spumă de mare Ești pâinea iubirii de dor aburind. Tu dărui iubirea-ți nestinsă în veci Și poduri de suflet zidești ne-ncetat Alese miresme presari pe poteci Pe care ți-e pasul mereu frământat. Tu mângâi cu dragoste totul în jur Iertarea o porți smerită pe umeri Ți-e sufletul tandru și-atâta de
ANTOLOGIE LIRICĂ DE 8 MARTIE 2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342144_a_343473]
-
și înfășurată într-un șal de mătase” - amintește de finalul trist al unei alte eroine, tot o mamă. În încheierea „Romanului Oxfordului”, scris de Javier Marías Franco, fiul filosofului Julián Marías, Clare Bates, purtând pentru totdeauna cu ea un dor nestins dupa cea care îi dăduse viață, îi descrie moartea. O sinucidere asemănătoare cu cea a Elenei, în apele învolburate care au înghițit-o fără urmă, o moarte care până la urmă, nu dovedește nimic. Dincolo de această dispariție, singura certitudine este aceea
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
și vocea curată a sângelui prin care aleargă cu slobozenie Măria Sa, Muntele, și plânsetul stelelor de departe, nesfârșitul cerului senin, înțelepciunea sfătoasă a brazilor, bolboroseala sfântă a apelor repezi, zborul păsărilor, țipetele adânci venite de dincolo de marginea lumii, atâtea doruri nestinse în curgerea anilor!. Sensibilitatea poetului vrâncean (în ultimele două-trei volume) este a unui modern pur-sânge, cu vocația < > dincolo de lucruri, fluent, sentimental-amar, tragic-discursiv, cu momente (rare) de revoltă luciferică, având gustul îndelung exersat al purităților celeste”; 14. la PAUL SPIRESCU - se
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
Căutări și refugii printre pași pelerini, Comoară ce urcă spre zări argintii! Mângâiere și cântec pentru ceasuri târzii, Pâine și vin răstignite în ziduri, Adăstarea din urmă pentru când ai să vii Să-ți odihnești rătăcirea din gânduri. Rug de nestins și altar ridicat să te-nchini, Poartă deschisă către alte zidiri, Fântână și oază pentru cei mulți și străini, Cetate și scut pentru rele găndiri. Aceasta-i fereastra ce privește spre 'nalturi, Lăcaș sprijinit pe cei buni și blajini... Un
ZIDIRE ÎN MARGINI DE CER de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342648_a_343977]
-
aceasta nu este întotdeauna de ajuns. Poeta trebuie să ofere “dar de lacrimi”, jertfa ei de iubire și dor pentru a ajunge la perfecțiunea pe care Dumnezeu o cere de la oameni: “Cine-atunci îmi toarnă-n suflet / dar de lacrimi, dor nestins / ca și cum m-ai rupt din Tine / și-ncă focul nu s-a stins?...”(Ce iubire de demult?) O încercare temerară de definire și conștientizare a reprezentării lui Dumnezeu pentru om se află în poezia “Tu ești numărul cel sfânt”: “Tu
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului VISUL Un zâmbet mereu tânăr O taină ascunsă a inimii Un vas ce-și așteaptă umplerea O dorință neîmplinită Un suflet ce așteaptă Să fie flăcăra nestinsă a inimii... Prin noaptea albastră Realitatea prin care am Fugit Are o spărtură Chiar dacă nu poți prinde liniile din palma iubirii noastre, Chiar dacă nu poți prinde urmele pașilor nostri... Totuși ești liber Să cauți, să vii, să revii Să cauți
VISUL de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340598_a_341927]
-
răi, Până și fluturele-și caută femela, Noi, oamenii ne credem semizei, Trăiește-ți viața, dragă Messalină Eu , cel din urmă ți-aș aduce-o vină Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 135 Iubirea nu-i numai dorință Este și dor nestins în timp Te simt cu-ntreaga mea ființă Te voi simți cândva, nefiind. In rest, toate sunt vorbe goale Si gesturi, clipe de abur greu, Să nu te-ncrezi în osanale Nu cred în laude dulci nici eu Iubindu-te
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
pe loc, Răzbunători sunt cei făr-de noroc. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 141 Iubirea mea nu se ascunde-n simțuri, In văz, în efemere-atingeri, în răstimpuri, Mult mai adând, precum nebănuitele comori Sub valuri și furtuni, același dor, Un dor nestins și mult neprețuit Este iubirea mea, un continent de-argint, O altă lume, unde inima , profund Bate puternic. Eu acolo sunt, Iar dacă n-o vei auzi, atunci Din amintirea ta poți să m-alungi. Boris MARIAN Niciun comentariu: Sunetul
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
versuri Ion Costea, interpretă Gabriela Boțan); „Minunile toamnei” (compozitor Marcel Iorga, versuri George Popovici, interpretă Doina Moroșanu). Sâmbătă, în prima parte a spectacolului, interpreta Silvia Gonceac a interpretat in memoriam Titel Popovici, romanța acestuia, pe versurile Nicoletei Opaiț, „Un dor nestins”. Nemuritoarele melodii ale compozitorului Titel Popovici au adus emoționant și în acesta an, în cetatea Târgoviștei, parfumul și culorile orșului „unei mari iubiri”, Iași. Cum, firesc și meritat, fiecare festival concurs are menirea finală de a hotărî o încadratură pentru
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
2014 Toate Articolele Autorului POEM COMPLET 25.09.2013 Ei un colț de ironie ce se potrivea printre nepotriviți stingherire în întregime hrăneau frigurile perfect aprinzătoare ce le creșteau pe sub gratiile împânzite cu conștiinciozitate le încălzeau la gura zâmbetului încă nestins și inspirau dușcă după dușcă fărâme complete din clișeele înrămate cu grijă să nu cadă de pe azi pe mâine fără motive aș fi vrut să vreau să le șterg ochii pe șleau de rostiri nevăzătoare în exces am scos definitivul
POEM COMPLET de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341172_a_342501]
-
care în contact cu apa se aprind, degajă temperaturi capabile să aprindă materialele combustibile din imediata vecinătate sau degajă gaze combustibile Indiferent de modul de ambalare Amidă alcalină; amestecuri aluminotermice; bariu; calciu; carbură de calciu (carbid); hidroxid de calciu (var nestins); hidrură de aluminiu, calciu etc. magneziu metalic sau aliaje cu conținut mai mare de 30% (masa de magneziu); potasiu metalic, sodiu metalic; plutoniu, titan, uraniu, zinc pulverulent. G. Recipienți cu gaze comprimate Indiferent de modul de ambalare Recipienți ficși sau
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]