878 matches
-
vedem, darul vederii înaintea actului de a vedea, dincolo de obiectul devenit vizibil, mai mare decât pot suporta ochii 17. Excedent al revelatului inegalabil sau transcendența definitorie - insuportabilă - a oricărei viziuni agonic-ascensionale: "O lacrimă de pe strunele genei/ Rostogolită: astru aprins. Veșnicie. Netulburată mare". Aprindere a ceea ce dispare, astru sclipind în dezastru, dar în ceea ce dispare răsare intervalul inaparentului, chipul imaginal care nu dă de văzut, ci ridică la vedere, dă veșnic lumină vederii. Vasile Voiculescu. Cine duce cerul mai departe A treia
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
marele ș( bunul, Eternă pace, viața soțiale, Propriul sacru, risolvat comunul." "Oscilațiile ca ș( obsesiile lui configurează o umanitate neorganizată (ncă de principii ferme, neeliberată complet, hărțuită (ntre mai multe proiecte ș( de aceea nehotăr(tă, p(ndită de eroare, netulburată totuși de conștiința consecințelor negative ale erorii" (Sorohan, 1982: 34). 4. Pătura superpusă Ideile principale asupra cărora ne vom apleca (n materialul de față sunt cele cuprinse (n teoria formelor fără fond, teoria păturii superpuse ș( (n teoria cu privire la raporturile
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pentru că suntem un popor credincios, farmecul și omenia firii noastre care asimilează orice neam și ortodoxia, pe care dacă vom păstra-o cu toate îndemnurile și inspirațiile ei morale și spirituale ne poate asigura o existență îndelungată și o propășire netulburată, așa cum ne-a conservat în vremuri îndelungate, cu mult mai grele" (Stăniloae, 1998, pp. 51-52). "O caracteristică a sufletului românesc, care se poate constata iarăși de la o primă privire comparativă, este neperseverența la lucrul început. Românul este greu până se
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mai degrabă să bifeze în palmaresul lor acest punct de pe harta pelerinajelor decât altceva, deoarece sărbătoarea propriu-zisă nu a început încă. 23 iunie 2012 Avantajul faptului de a te trezi dimineața devreme. Un rând foarte „strâns” între gardurile metalice. Observ netulburat cum se închină pelerinii la racla Sfântului. Abundența pelerinilor din Maramureș. Aștep tarea frăgezește. Portrete de pelerini. Micul univers al pelerinajului : colportori, pachete magice, predicatori sud-americani. După-amiază cu sarmale. Vânzătorul de cute (pietre de coasă), modernitatea galopantă și viitorul agriculturii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-n față fără să comunicăm cu ajutorul limbajului. Mestecam boabele alea nenorocite de porumb calcinate, zgrunțuroase, carbonizate, aidoma oilor care, culcate în saivan pe propriul bălegar și privind nicăieri cu privirea stupidă și inexpresivă, își rumegau inerte și insensibile, într-o netulburată nepăsare animalică și într-un ciclu repetabil la infinit, rezervele stomacale. "Domnul mă paște și nimic nu-mi va lipsi" (David, 22:1) Ba da. Ne lipseau încă două picioare, lână, coadă, coarne și uger. În rest... După ce mestecam boabele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
împiedic răul, nu sunt în stare să le dau nici o mână de ajutor. Ce fel de lume e asta și cum o suportă, cum o ține Cel de Sus? Cum o suportă Lazarus și cei ca el, cum privesc ei netulburați toată grozăvia? Ei bine, nu înțeleg și deodată mă cuprinde furia, sunt furios pe îngerul Lazarus cu înțelepciunea sa și echilibrul său, cu mutra lui imperturbabilă, toate absolut ridicole, nelalocul lor... Simt nevoia să mă iau de el, caut pricină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
nici măcar în cazul publicațiilor de direcție nu există un anturaj perfect. Dar, mai devreme ori mai târziu, înțelegi că orice vecinătate implică. Editorialistul se află sub o presiune mult mai mare decât colegii lui de ziar. Cum poate să vorbească netulburat despre și în numele adevărului, când la două degete de caseta editorialului un impostor minte sistematic de îngheață apele? Credibilitatea unui editorialist este dată nu doar de inclemența privirii țintind „de partea cealalată a gardului”, dar și de responsabilitatea retinei care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
fără să adăugăm nici un bec electric. Actorii erau văzuți ca siluete conturate pe fondul pietrei albe a muntelui. Deși greci, spectatorii nu Înțelegeau nici ei greaca veche decât fragmentar, dar au ascultat cu o atenție totală, uimiți și adânc atinși, netulburați de sclipirile orașului, care, la poalele stâncii, Își ducea viața de noapte obișnuită, plină de distracții și zgomote. Dar sunetele vechi reverberate În piatra de la Lycabetos trezeau În ei un sentiment de apartenență la o veche tradiție spirituală. La vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
îl asediau cu produsele inspirației lor, pretinzând toți să fie publicați foarte repede, de preferință în numărul proxim al revistei, spre binele acesteia, desigur, pe care ni-l garantau. Eu admiram la colegul meu stăpânirea de sine și afabilitatea, păstrate netulburat în relația cu toate persoanele care-l asaltau, dintre care unele erau turbulente și chiar agresive. Horea ieșea cu calm din situațiile dificile pe care, drept este să arăt, nu ni le creau numai colaboratorii. Ni le creau mai cu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
urmă și, întorcându-mă după el, l-am văzut dând ocol unei lăzi impozante, din lemn masiv, mai înaltă decât noi. Nefiind mai mult decât o ladă goală, obiectul nu interesa pe nimeni în afară de Wili, care-l examina cu atenție, netulburat de larma din jur. — Din asta facem cușcă pentru iepuri, l-am auzit. Hai s-o luăm. Avea (părinții aveau, mă rog) iepuri de Angora, niște vietăți simpatice, cu blăniță albă și ochi de un roșu intens, care-mi plăceau
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și implorându-L pe Isus, și nu fără lacrimi și suspine, încredințându-mă și nesimțind nevoia vreunei confirmări, nici să mai spun liturghii pentru aceasta, ci numai pentru a mă împăca. A PREASFINTEI TREIMI 25. Marți ș26 februarieț - Prima rugăciune, netulburată și neîntreruptă, cu destulă evlavie, iar începând de la mijloc cu mult mai multă evlavie, cu toate că în ea, mai ales în prima parte, am simțit o oarecare slăbiciune și indispoziție trupească; o dată îmbrăcat, în odaie și pregătindu-mă, șsimțiri însoțiteț de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
această zi. SFÂRȘIT 1. După ora a nouăsprezecea 2, așezându-mă să mănânc, șdarț și ceva știmpț mai încolo, ispititorul nu mă făcea să mă îndoiesc, ci voia să mi se pară că mă îndoiesc; i-am răspuns pe loc, netulburat câtuși de puțin, ca și cum aș fi fost înaintea unui lucru deja învins: „Treci la loc!”; o confirmare prin lacrimi și o încredințare desăvârșită despre tot ce am hotărât. Un sfert de oră mai târziu, șa urmatț o trezire a conștiinței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
asemenea ședință, cu o asemenea participare, ca număr și „calitate”? Nimeni nu ne-a zis nimic. Ca și cum nimeni n-ar fi observat nimic. Oamenii, în picioare, au aplaudat un timp, apoi s-au așezat pe locurile lor. Ședința a continuat, netulburată, în conformitate cu scenariul organizatorilor ei. Pe la unu, s-a dat o pauză de câteva ore. M-am dus acasă cu gândul să nu mă mai întorc. Nimic interesant, mi se părea‚ nu era de așteptat să se mai întâmple la ședință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
diferită. Lumea este dominată de bănci, de burse, de coaliții financiare, de trusturi și de întunecata putere a unui capital anonim care vânează dobânda maximă, fără scrupule de speculații. Așa a apărut capitalismul care, până la un anumit punct, a domnit netulburat, dar care acum trebuie să se confrunte cu masa proletară, care este constrânsă să ia atitudine. Între cei doi rivali, există o a treia masă cenușie, alcătuită din lumea comerțului, a traficului, a meseriei sau posesiei unei proprietăți mai mult
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
acest lucru, cu siguranță nu l-ar fi crezut. Capul îi era greu ca o putină cu borș tulbure în plină fermentație. Acest întreg calvar era ascuns în ea, îl trăia fizic, prin toate simțurile ei. Dacă cineva cu mintea netulburată ca a ei în acea nefastă perioadă ar medita asupra acestui episod din viața ei, ar recunoaște cu adevărat că există o lumină în ea cu dorințe fără margini, cu puterea de a se jertfi la nevoie pentru acel prunc
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
că nu am mai vorbit cu nimeni despre pasiunea mea. E un secret al meu. Se spune că atunci când vrei să scapi de o suferință, trebuie să recurgi la o dorință. Aceasta pasiune e ca un rezervor de apă vie netulburat de nimeni. - Și cum procedezi? Îți găsești timp să scrii? - Bineînțeles. Ca orice pasiune. Pune stăpânire pe tine și-ți marchează universul tău liric. E o formă de retrăire, de regăsire a iubirii pierdute, vie sau moartă. Pentru mine e
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Genf, Siegebert din Solden, maestrul de vânătoare, starețul Otto și alții. Eglord lipsea. — Unde-i ministerialul din Opfingen? Întrebă Conrad. Oamenii lui Îl priviră mirați. Înaintea lor se afla un războinic necunoscut lor. Aerul de visătoare nepăsare și de tinerețe netulburată, lipsită de griji, pierise. În Încrâncenările acelei nopți sângeroase se născuse un bărbat aspru, cu privi rea Întunecată, cu buzele strânse Într-o expresie de amărăciune, care, așa cum au mărturisit mai târziu cei care l-au cunoscut, nu avea să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
iubitor al dreptății și adevărului lui Dumnezeu. Astfel se cere a fi receptată și interpretată această carte, ce pune lumina cea adevărată asupra unui timp istoric în care viața nu semăna deloc cu o apă aflată într-o curgere lină, netulburată. În fapt de seară, gândurile mă purtau către sfintele alcătuiri izvodite din inimă și cuget domnesc...Aproape fără voia mea, pașii au pornit în căutarea unei oaze de liniște. Privirea am lăsat-o slobodă precum pasărea cerului. Undeva, în piscul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sa că nu cedează, în nici un caz, niciodată, acestui sentiment diminuant, natural poate, subuman sigur. Tot ce a făcut, în momente când stihiile pustiirii îl asaltau din toate părțile (insist : din toate părțile), a fost să le privească în față, netulburat, să le spună exact pe nume și să nu se încline. Nici actul de abdicare de la 30 decembrie 1947 nu a fost altceva, dacă ne gândim bine, având în față întregul tablou. Regele Mihai este un creștin, cu teamă numai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o minune poate." Momentul de odinioară frizând delirul urma să fie reorchestrat încă o dată (1944) în Anii de ucenicie (Cap. IX) mai strâns, dar cu aceeași senzație de sublim. Tot lângă pârâul lui Faur, tot sub luna plină: "Era liniște netulburată în tot cuprinsul satului, nu adia vânt, era călduț și cântau în sălcii o mie și una de paseri maestre. Cred că niciodată nu s-au aflat la un loc cântând atâtea privighetori și nici nu se va mai afla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vile și vii. Călătorul care vine din depărtările Podoliei, vechea așezare îi apare de dincolo ca o surprinzătoare viziune învăluită în abur de vis. La malul apei cetățuia medievală, a străvechilor străji sorocene, care păzeau hotarul moldovenesc, doarme într-o netulburată și adâncă melancolie. Pe maluri, între holdele pârguite de soarele de Iulie dincolo, ori între șiragurile de copaci dincoace, aproape nu se zărește mișcare. Peisagiul parcă dormitează. Cu toate acestea suntem pe un front de războiu. Dincolo e haosul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
foarte ușoru se pot sustrage dela viderea Poliției indivizii sub diferite deghizamente, Dvs. veți da ordin și vă veți interesa și personal ca asemenea localuri să fie sub toată strictețea observate pentru că numai În așa modu ordinea publică va fi netulburată”. Dilema rușilor ce a alimentat frica autorităților românești va fi fost aceea trimisă sub forma unei circulare ministeriale În Întreaga țară care avea un conținut interesant și, În același timp, sinistru adică faptul că anumite elemente se strecurau pe la granița
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tot felul. Câte o cisternă răsturnată pe la noi, câte o furtună de zăpadă pe la ei, dar nimic încă, din grozăviile „obișnuite”, dezvăluirile terifiante și scandalurile zgomotoase cu care ne-am obișnuit. Noul An, ca o întindere imaculată de zăpadă, încă netulburată de bocanci plini de noroi, roți de trăsură sau automobil, ne impune încă tăcerea. Este vremea TĂCERII, a adunării de sine și în sine, înaintea drumului ce ne va purta de-a lungul celor douăsprezece luni. După veselia, zgomotul și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cineva: procesul legislativ suferă de o lentoare nepermisă, chiar și pentru legi vitale și, iată, la sfârșitul lunii mai nu știm cum vor fi distribuiți banii publici începând cu ianuarie care a trecut. Politicienii din parlament și guvern se culcă netulburați pe urechea sancționării lor doar la alegerile următoare. Acest lucru se datorează faptului că cetățenii sunt reduși la statutul de electorat și uitați între alegeri. Societatea civilă a apărut și s-a dezvoltat în țările cu democrații liberale ca o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
la rude). Nu pleacă agricultori, polițiști, muncitori, decoratori, gunoieri, grădinari. Ei cred că acea lume este un film, nu un mod de viață. Dincolo de faptul că te frapează bogăția, tehnologia, urbanismul, toate depinzând de gradul de prosperitate specifice economiei liberale, netulburate de războaie care să o fi afectat direct, în America te frapează și altceva: sentimentul confortabil al comunității, al faptului că acea lume este construită astfel încât oamenii, indiferent de statutul lor social, să se simtă bine în ea, să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]