693 matches
-
la postul de prim-ajutor. Dacă ți-aș povesti numai drumul acela și n-aș termina într-o zi. Acum am înțeles, Toadere. Am înțeles. 96 El săracul a rămas pe front... Poate a da Cel e Sus să scape nevătămat, că tare se mai băga unde era mai primejdios! Nu era nevoie să-l trimită comandantul. Nuuu! El singur se băga. Știi de ce îi spuneam noi, Trestie? Că pe el îl cheamă altfel... De ce îi spuneați așa? Comandantul nostru - pâinea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
nu vrei să lași pe poporul Meu să plece, iată, voi trimite mîine niște lăcuste pe toată întinderea țării tale. 5. Ele vor acoperi fața pămîntului, de nu se va mai putea vedea pămîntul; vor mînca ce a mai rămas nevătămat, vor mînca ce v-a lăsat piatra, vor mînca toți copacii, care cresc pe cîmpiile voastre, 6. îți vor umplea casele tale, casele tuturor slujitorilor tăi și casele tuturor Egiptenilor. Părinții tăi și părinții părinților tăi n-au văzut așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
în care-ți duci zilele. Idei cumperi - idei vinzi. Nu oricine se încumetă să intre în relație cu tine. Pe bună dreptate. Ori intră și este corectul corecților, pentru că, astfel , e distrus și eliminat, rapid și definitiv, ori,își caută, nevătămat, de șolticarii de doi lei, ai mediocrităților gunoiere. Și profitul ți se adaugă, clipă de clipă și tranzacție cu tranzacție, celui mare, mare de tot, depus la vestite bănci din lume. Asigurat și răsasigurat. Din toate punctele de vedere. Piața
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mai pitorească, poate, mahala din București. Ea m-a făcut doar să înțeleg că nu trebuie să confund mahalagismul cu mahalaua administrativă. În acea vreme ― anii '46 -'47 ―, în Ferentari, dincolo de "Bacchus", era epoca "garderobelor obligatorii". Pentru a te întoarce nevătămat acasă, după ce cobora întunericul, trebuia, adesea, să fii cu ochii în patru, ca să poți s-o iei la fugă în caz de pericol; altminteri, riscai să-ți lași hainele celor care ți le "cereau", întrucît polițiștii nu se aventurau prin
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Viceregele se Întorsese să-l caute, Vlăjganul Îi dăduse o lovitură cumplită cu capul, apoi un pumn zdravăn și chiar un picior În burtă, partea rea a fost că, după ce primise loviturile, Viceregele arăta la fel ca Înainte, Întreg și nevătămat și imediat i-a ochit pe Vlăjgan lîngă orchestră și i-a tras o mamă de bătaie cum nu s-a mai pomenit, că pe urmă o lună Întreagă nici o femeie din Lima nu s-a mai uitat la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Înjurat de mamă pe profesorul de chimie recomandat de mătușa Susana. Dar Încordarea nu s-a terminat aici. În aceeași zi, după-amiază, Lester a apărut foarte tulburat și cu cămașa ferfeniță, din fericire nu-l desfiguraseră; musafirul era Întreg și nevătămat, dar a fost nevoie să i se dea un calmant fiindcă umbla de colo, dintr-o cameră În alta, alerga ca un apucat slrigînd finished! finished! finished! never more! the end! finished! Toți Înțelegeau ce spune, dar nimeni nu pricepea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
intense, care reverberau în piciorul lui tăiat. Apoi mai existau și războaiele de graniță, când hărțile cerebrale ale organului amputat invadau hărțile vecine. Undeva - doar Dumnezeu mai știa în care carte - Weber povestise cum descoperise o mână în mare parte nevătămată și sensibilă înflorind pe fața lui Lionel D., un pacient care suferise o amputație. Dacă era atins pe pomeți, Lionel simțea atingerea în degetul său mare care nu mai exista. Dacă era mângâiat pe bărbie, o simțea în degetul mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
degetul mic. Când se dădea cu apă pe față, simțea cum lichidul i se scurge pe mâna sa dispărută. Weber opri dușul și închise ochii. Timp de câteva clipe, afluenți calzi continuară să-i șiroiască pe spate. Până și corpul nevătămat era el însuși o fantomă, construit de neuroni ca un eșafod de-a gata. Corpul era singura noastră casă, și chiar și el era mai degrabă o carte poștală decât un loc. Nu locuim în mușchi, articulații și tendoane; locuim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în mușchi, articulații și tendoane; locuim în ideea și în imaginea, și în amintirea noastră despre ele. Nici o senzație directă, doar zvonuri și informații nesigure. Acufena lui Weber - o simplă hartă auditivă, reorganizată pentru a produce sunete-fantomă într-o ureche nevătămată. Avea să sfârșească la fel ca unul dintre pacienții săi cu atac cerebral, cu un braț stâng în plus, cu trei gâturi, un candelabru plin de degete, fiecare resimțit discret, ascunzându-se sub o pătură de spital. Și totuși stafia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
bordură, nimerind direct În căruciorul negustorului, cu atîta forță Încît l-a făcut țăndări, apoi s-a răsturnat cu totul peste el, transformîndu-l Într-un morman de sticlă sfărîmată și fiare Încolăcite. Printr-un adevărat miracol, șoferul camionetei a scăpat nevătămat, dar italianul cel mărunțel ajunsese Într-o asemenea stare de mutilare că era de nerecunoscut. În clipa În care l-a izbit camionul, sîngele de un roșu aprins i-a țîșnit din cap ca dintr-o fîntînă arteziană, Încît era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pe mine, altceva Îl frămîntă pe el“ - am zis. „Ba nu“ - zice - „cred că n-ai dreptate.“ „Bine“ - zic - „lasă c-o să vedem noi.“ Și nici n-a trecut mult. Chiar În noaptea aia au scăpat din Închisoare. Au scăpat nevătămați toți cinci și nici unul n-a fost prins. „Ei, nu ți-am spus eu?“ - i-am zis. „Ce prost ai fost să crezi că Mel Porter era Îngrijorat de soarta lor. Acum Îți dai seama, nu-i așa?“ „Mă tem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Garças (Matto Grosso) și bănuind că ea ar fi venit acolo pentru o întâlnire amoroasă, un aviator brazilian s-a năpustit asupra clădirii hotelului cu bimotorul pe care îl pilota, pricinuind astfel moartea a șapte persoane. Soția sa a scăpat nevătămată. 17. Toamna trecută, prin septembrie, Constantin plecase pe neașteptate la Constanța. I se făcuse dor de Lilly. Tot timpul drumului, de a lungul Bărăganului și până la mare, plutise într-un vis feeric în care nu mai existau decât ei doi
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
dintre cei cărora le revine sarcina de a o rezolva. În momentele de primejdie, trebuie să acționezi prompt. Dar acțiunea se cuvine îmbinată cu destinderea, obținută prin toate mijloacele posibile. Ei bine, tinere, îți doresc noroc! Sper că vei ieși nevătămat din această încercare, încheie el și îi întinse mâna. Strângându-i-o, Grosvenor îl întrebă: - În cât timp pot fi instalate tunurile atomice? - Cam într-o oră, poate ceva mai mult. Între timp, vom fi apărați de celelalte arme... La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
mereu dreptatea și legea. — Măi fată, suspină avocata, lasă-mă să te întreb, pentru asta te-ai ținut tu departe de orice bărbat? Ca să fii prostituata cu acte a unui cuceritor care-ar vinde pielea oricui ca s-o scape nevătămată pe-a lui? Ai știut vreodată ce-a spus în ziare, când tu te aflai aici, sub tortură? „Am încredere că justiția o să-mi salveze onoarea!“ — Nu vorbi așa despre el! Nu e un om rău, mă iubește! Plângea cu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Opt: Dacă Între societate și Eu se cască o prăpastie largă, iar deasupra ei nu e decât un pod șubred, poți foarte bine să dai foc la pod și să rămâi pe marginea pe care se află Eul, teafăr și nevătămat, În cazul În care prăpastia nu e lucrul pe care Îl cauți. Asya a tras din nou din țigară și a ținut fumul Înăuntru. — Hai, lasă-mă să te hrănesc, a spus Caricaturistul Alcoolic, luându-i țigara cu marijuana din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
că era așteptat la cină și că era deja În mare Întîrziere. M-a Însoțit pînă În holul hotelului și i-am strîns mîna tremurînd. Va fi singurul care mă va fi văzut În viață. M-am trezit teafăr și nevătămat a doua zi. Tocmai descoperisem că se putea, fără pagubă vizibilă, să nu te duci la litughia de duminică. În loc să profit de marea mea descoperire, m-am dus la liturghie În duminica următoare. Nu te poți elibera chiar atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
bărbat. CÎnd e rănit, Dan nu prea reușește să comunice. Dintotdeauna a procedat așa, ca acum. Se retrage, se face ghem și se ascunde pînă trece durerea. Doamne, mulțumesc. Mulțumesc de mii de ori. Deci, nu a scăpat nici el nevătămat din toate astea. Suferă și el. Pentru prima dată de la Întîlnirea din seara aceea, din Belsize Park, Încep să Întrezăresc un licăr de speranță. — Deci, tu crezi că suferă? Simt nevoia să aud asta de la mama lui, mai ales după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
rezemasem cu spinarea de trunchiul unui stejar, cu pieptul aplecat în față, cu mâinile pe genunchi, șuierând în loc să respir. Era trufia întruchipată și nu-mi inspira deloc simpatie. Dar, dacă voiam să-mi redobândesc privilegiile și să scap teafăr și nevătămat din acele locuri acoperite de păduri, trebuia să-l îmbunez cât mai curând, ca să nu mă trimită urgent înapoi. Privindu-l drept în ochi, am căutat să-l măgulesc. - Crezi că ți s-ar fi trimis un om de nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
bătaia luminii. M-am îndreptat către ea, nevăzând pisica ce-și spăla blana și m-am împiedicat, dărâmând oglinda. Speriată, m-am ridicat, ținându-mă de brațul lovit în cădere. Mare mi-a fost mirarea să văd că oglinda era nevătămată, singurul aspect era faptul că nu mai reflecta realitatea. Proiecta imaginea unor oameni păroși, ce fugeau și țipau disperați, precum în ziua Apocalipsei. Mi-am apropiat fața de oglindă, când o forță m-a aspirat înăuntrul ei. Acum vedeam totul
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de trei ori peste cap pentru a se transforma în regină, scuze, să se deghizeze în regină și să-l păcălească pe Carol al II-lea. Așa au reușit cu cal, cu regină, cu prinț și cu lup să scape nevătămați de prinț trăind mulți ani de atunci împreună în liniște și dragoste. Aceeași poveste se întâmplă și la Carol I: pe drum frații mai mari îl întâlniră pe căruia, roși de invidie i-au furat comorile. Multă vreme plânsese bietul
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de pământ a ieșit încrezător să înfrunte gigantul neînvins până acum: Arată-te făptură malefică, iar lupta va fi pe măsura puterilor noastre! Și deodată vrăjitorul tuna cu mânia sa munții prăvălind tone de pământ peste bestie, dar acesta ieșea nevătămat la fiecare încercare a înțeleptului. Vrăjitorul de metamorfoză era mai încrezător ca toți ceilalți, se și vedea pe tron, fiindcă ceilalți aveau în stăpânire, focul, pământul, apa, întunericul sau lumina, iar el putându-se transforma în orice era cu neputință
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
zile festive la fabrica de faianță. INFANTICIDA DIN LANDS’EN LA ÎNCHISOARE. Cu patruzeci de ani În urmă, brutăreasa și-a ucis gemenii nou-născuți. * * * Gwenaëlle condusese ca un automat de cînd părăsise portul și aproape că se miră că ajunsese nevătămată cînd mașina se opri În fața fabricii de faianță. La fel de mecanic străbătu atelierele ca să ajungă la birouri, insensibilă la privirile piezișe pe care le schimbau angajații la trecerea ei. Legătura pe care o avusese cu Loïc nu mai era un secret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
care el le rosti o făcură să Înlemnească. - El e cel care a furat cabin-cruiser-ul, care a pus busola la bord, care s-a dus să ascundă anexa la Morgat ca să te facă să crezi că Nicolas scăpase teafăr și nevătămat cînd el era deja mort și Îngropat sub tumulus! Văzu umerii tinerei femei Înțepenind, mușchii spatelui Încordîndu-se, mîna care ținea geanta de voiaj strîngînd spasmodic mînerul, Încheieturile degetelor făcîndu-se albe. Undă de șoc. Luptă lăuntrică. Ghici efortul pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pasarela. Lucas o urmări din ochi, cu amărăciune. - La dracu’ cu toată prescripția! mîrÎi el printre dinți. Chiar dacă a fost comisă cu patruzeci de ani În urmă, o crimă rămîne tot o crimă. E dezgustător s-o vezi că scapă nevătămată după ce le-a făcut bebelușilor. - Are să plătească altfel, spuse Marie. Parcă spre a-i da dreptate, o tăcere bruscă Însoți sosirea pe insulă a infanticidei, activitățile se opriră pe moment, privirile se Îndreptară În direcția ei, bătrînele Își făcură semnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
și zbura spre Lands’en În lumina asfințitului, la acea oră nedefinită cînd soarele se scufundă În ocean. Chiar dacă aruncaseră anatema asupra ei, pînă și cei mai duri dintre insulari se bucuraseră că fata lui Milic fusese găsită teafără și nevătămată, iar acum serbau vestea bună la un pahar la cafeneaua din port, unde Pierre-Marie de Kersaint și soția sa le făcuseră surpriza să li se alăture. De două ori Într-o lună, chiar dacă Împrejurările dramatice favorizau solidaritatea, era ceva ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]