582 matches
-
ucenicul său, monahul Pimen. A practicat rugăciunea inimii și s-a spus că ar fi avut darul clarviziunii și al facerii de minuni (vindecări de boli), fiind un îndrumător duhovnicesc vestit în părțile de nord ale Rusiei. „Cea mai mare nevoință a lui era rugăciunea cea de foc a inimii, prin care neîncetat slăvea pe Dumnezeu, izgonea duhurile cele necurate și gusta din bucuriile cele negrăite ale Duhului Sfânt. La aceasta adăuga post îndelungat, privegheri de toată noaptea, lacrimi, metanii și
Antipa de la Calapodești () [Corola-website/Science/323476_a_324805]
-
și de o mulțime mare de credincioși, imediat după moartea sa. Ieromonahul Pimen, ucenicul său ce a devenit apoi arhimandrit și egumen al mănăstirii Pafnutie-Borovski, a scris în anul 1883 o biografie hagiografică în care i-a prezentat viața și nevoințele duhovnicești. Scrierea a fost publicată în limba rusă cu titlul "Vrednica de pomenire viață a ieroschimonahului Antipa" (în ) în anii 1883 și 1893, la Sankt Petersburg, și a fost răspândită în Rusia și Finlanda, precum și la Muntele Athos. A fost
Antipa de la Calapodești () [Corola-website/Science/323476_a_324805]
-
este, fără îndoială, cea mai grea pătimire. Se adaugă alte încercări: foamea, somnul, abstinența totală, febra, oboseala, povara mâhnirilor de tot felul, crescute neîncetat. Trebuie să ne înfrânăm simțurile și propria voință pentru a ajunge la această goliciune, la această nevoință, condiție a unei mai profunde simțiri nefirești, sub lucrarea Sfântului Duh. Există chiar și o regulă a rugăciunii: un pensum de psalmi și lecturi. Această viață jertfelnică și de renunțare totală la tot ce e lumesc este o moarte mai
Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
universitar, dogmatist, traducător, scriitor și ziarist român. Este considerat unul dintre autoritățile proeminente ale teologiei europene din secolul XX și cel mai mare teolog român din acel secol. A lucrat vreme de 45 de ani la traducerea lucrării "Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii" (în douăsprezece volume). Membru titular al Academiei Române (1991). S-a născut la Vlădeni ca ultimul dintre cei 5 copii ai lui Irimie și Rebeca Stăniloae, nepoată de preot. Pe 4 octombrie 1930 s-a căsătorit cu Maria (născută
Dumitru Stăniloae () [Corola-website/Science/302953_a_304282]
-
de cinci ani. În prima jumătate a secolului XVII s-a nevoit în jurul Mănăstirii Prislop un sihastru sfânt, anume Ioan, de loc din satul vecin Silvașul de Sus. Acest cuvios, luând din tinerețe jugul lui Hristos și dorind să urmeze nevoinței Sfântului Nicodim de la Tismana, s-a făcut călugăr în Mănăstirea Prislop. Apoi, săpându-și peștera într-o stâncă sub munte, asemenea altor sihaștri, s-a nevoit acolo singur până la moarte cu grele și neștiute osteneli. Cuviosul Ioan Sihastrul, bineplăcând lui
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
Ică jr., Arhiepiscopul și diaconița, în vol. Scrisori din exil, Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 8. 50 Pr. Prof. Ioan G. Coman, art. cit., p. 605. 13 vestita diaconiță Olimpiada, caracterizată de Paladie ca având caracter bărbătesc în viață, în nevoințe, în știință și în suportarea nenorocirilor 51. Cele mai frumoase scrisori sunt cele 17 trimise acestei diaconițe, care, rămasă în văduvie la 20 de luni după căsătorie, s-a dedicat Bisericii, după ce a dat averea ei la săraci. Între Ioan
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
bisérica sveti Ioan Predioice, în târgŭ în Vasluiu, dând laudă lui Dumnedzău de biruință ce au făcut, și pre urmă case domnești, cum să cunoscŭ și păn' într-acéște vremi. Și odihnindŭ Ștefan vodă acolo cu oștile sale și râvnindŭ cu nevoință a să zidi biséreca și alte lucruri ce arată că au făcut mai pre urmă."". În anul 1882, Teodor Burada a descoperit pisania bisericii și a publicat pentru prima dată traducerea inscripției. Pisania bisericii s-a păstrat pe zidul vestic
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
măsura ce-i este rânduită, așa se cuvine și sufletului născut de curând. Împărtășirea de Duhul, nimicind boala intrată prin neascultare, reînnoiește vechea frumusețe a firii”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, PSB,29, p. 458. vol. footnote>. Prin rugăciune și invocarea puterii dumnezeiești săvârșită deasupra apei, ea „devine izvor de viață pentru cei inițiați”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 33, PSB
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
fiind rodul sinergiei teandrice, adică a împreună lucrării lui Dumnezeu și a omului, pentru ca omul să devină Dumnezeu prin har. Această nobilă sinergie teandrică transpare prin excelență în Taina Botezului. Harul lui Dumnezeu nu se dăruiește fără aportul omului, fără nevoințele acestuia: „Pentru aceea ne cere să alergăm și să stăruim cu tărie în nevoințe pentru că darul harului se măsoară cu ostenelile celui ce-l primește. Căci viața veșnică și veselia negrăită din ceruri o dăruiește harul Duhului, dar vrednicia de
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
omul să devină Dumnezeu prin har. Această nobilă sinergie teandrică transpare prin excelență în Taina Botezului. Harul lui Dumnezeu nu se dăruiește fără aportul omului, fără nevoințele acestuia: „Pentru aceea ne cere să alergăm și să stăruim cu tărie în nevoințe pentru că darul harului se măsoară cu ostenelile celui ce-l primește. Căci viața veșnică și veselia negrăită din ceruri o dăruiește harul Duhului, dar vrednicia de a primi darurile și de a se bucura de har o dă dragostea de
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
petrece în sufletele ce fug de mântuire, iar puterea virtuții omenești nu e îndestulătoare prin sine însăși ca să înalțe sufletele lipsite de har spre chipul vieții”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, PSB, vol. 29, pp. 459-460. footnote>. Și tot acum face o precizare importantă: „să nu-și închipuie cineva că toată cununa îi vine prin ostenelile sale”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
PSB, vol. 29, pp. 459-460. footnote>. Și tot acum face o precizare importantă: „să nu-și închipuie cineva că toată cununa îi vine prin ostenelile sale”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, PSB, vol. 29, pp. 459-460. footnote>. În acest sens, Sfântul Grigorie ne sfătuiește să nu jertfim lui Dumnezeu cu zgârcenie (cu micime de suflet) laudele și rugăciunile, „nici să aducem Stăpânului orice la nimereală, ci să-I închinăm
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
închinăm ceea ce este de căpetenie în suflet, mai bine zis însuși sufletul întreg, cu toată dragostea și hotărârea, ca, hrăniți pururea cu harul Duhului și primind puterea cea din Hristos, să alergăm ușor pe calea mântuirii, făcând ușoară și dulce nevoința pentru dreptate; făcând așa, Însuși Dumnezeu ne ajută în străduința ostenelilor și împlinește pentru noi faptele dreptății”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, PSB, vol. 29, p. 476. footnote
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
ușor pe calea mântuirii, făcând ușoară și dulce nevoința pentru dreptate; făcând așa, Însuși Dumnezeu ne ajută în străduința ostenelilor și împlinește pentru noi faptele dreptății”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, PSB, vol. 29, p. 476. footnote>. Când oferim lui Dumnezeu totul, când ne dăm întreg sufletul nostru, și când prin aceasta primim în noi puterea Lui, se produce un schimb de putere între cei care se iubesc, noi
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
noi puterea Lui, se produce un schimb de putere între cei care se iubesc, noi dându-ne puterea cea mică a noastră, Hristos pe cea mare a Lui; astfel, nici o grijă de noi înșine și nici o slăbiciune nu ne îngreuiază nevoința sau lupta pentru faptele virtuții, care alcătuiesc dreptatea noastră. În însuși faptul de a da tot, e o mare<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 41, p. 476. footnote> putere . . Printr-o viață vrednică și fără de păcat
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
bisérica sveti Ioan Predioice, în târgŭ în Vasluiu, dând laudă lui Dumnedzău de biruință ce au făcut, și pre urmă case domnești, cum să cunoscŭ și păn' într-acéște vremi. Și odihnindŭ Ștefan vodă acolo cu oștile sale și râvnindŭ cu nevoință a să zidi biséreca și alte lucruri ce arată că au făcut mai pre urmă”." În anul 1882, Teodor Burada a descoperit pisania bisericii și a publicat pentru prima dată traducerea inscripției. Pisania bisericii s-a păstrat pe zidul vestic
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
de cronicarul Grigore Ureche: ""Într-acestaș an (1583, n.ns.) , daca s-au așezat Pătru vodă la domnie, nu vru să lase în deșert pomana sa, carea o zidisă întăi, mănăstirea Galata din vale, care apoi să răsipisă, ci cu toată nevoința au silit și cu toată osârdiia au zidit Galata în deal, carea trăiește și pănă astăzi"". Lipsind pisania, nu se cunoaște perioada în care s-a construit biserica. Din cronici reiese că zidirea noii biserici (care a primit hramul "Înălțarea
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
i-au întorsu spre pravoslavie, mulți din țară au ieșitu la turci și la léși și printr-alte țări, vrându să-și ție légea sa. Cu aceasta vrându Ștefan vodă să astupe faptele frăține-său, de lucruri ce făciia, cu nevoință siliia."" În ziua Adormirii Maicii Domnului, domnitorul a poruncit ca toate bisericile armenești din Suceava, Botoșani, Roman, Huși etc. să fie dărâmate sau închise, să fie confiscate vasele și veșmintele liturgice, să fie arse cărțile bisericești și să fie prinși
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
al slavei deșarte 82. Când ne referim la lăcomia pântecelui, pătimașul caută cele mai fine, mai gustoase și mai variate mâncăruri. Adăugând la mulțimea bucatelor și licoarea vinului, lacomul cade în trândăvie, pentru că o masă copioasă nu-l îndeamnă la nevoință, nu naște în el dorința de rugăciune și de meditație, ci generează gânduri de curvie, datorită trupului greoi și minții încețoșate. Referitor la aceasta, Sfântul Isaac Sirul precizează: Iar mișcarea mădularelor de jos ale trupului, care se face fără gândurile
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
30. 80 Ibidem, p. 34. 81Calist Patriarhul, Capete care au lipsit, în Filocalia..., vol. VIII, Edit. Humanitas, București, 2002, p. 370. 82 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, în Filocalia..., vol. II, p. 92. 83 Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. XXVII, în Filocalia..., traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, vol. X, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 151. 84 Cuv. Isaia Pustnicul, Douăzeci și nouă de cuvinte, cuv. XXIX, în
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ar consimți la ceea ce nu poate intra în prevederile sale la epoca când contractează? Orice om onest se obligă în credință de a plăti și cu toate acestea clauza penală îl silește a prevedea neplata. Sila nu este voință și nevoința este negațiunea libertăței. Dacă pe lângă aceste considerațiuni filozofice ne-am uita că în sistemul actual al legislației noastre este posibilă o clauză penală care să curgă de drept, fără somațiune sau chemare în judecată, tot în virtutea libertăței convențiunilor, atunci spectacolul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceea, cugetarea e și credință, sau credința e și cugetare. Ochiul acesta al doilea ne face să vedem pe Dumnezeu în lăuntrul nostru, în acest ocean ce intră în noi. (n.s. 441, p. 361) footnote>”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 72, în Filocalia..., vol. X, p. 361) Credința - faptă de virtute, dar și un dar al Duhului „Înțelegerea cu privire la Hristos se dăruiește de Tatăl celor vrednici mai degrabă ca putere de percepere din iubire, decât ca forță silnică<footnote
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
adusă din nimic la existență și între nemăsurarea vieții dumnezeiești, de la care are și așteaptă totul într-o sporire infinită și veșnică. (n.s. 32, p. 470) footnote>” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 470) Ce ajută credința? „Ajutoarele credinței noastre sunt: frica și răbdarea; iar tovarăși de luptă: îndelungă răbdarea și înfrânarea. Dacă acestea rămân curate înaintea Domnului, împreună cu ele se bucură înțelepciunea, priceperea, știința și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
desprinse de El. De aceea, Îl simțim și pe Dumnezeu însuși ca persoană, grăindu-ni-le. În ascuns, Îl simțim grăindu-ne, iar la arătare, ajutându-ne în faptele noastre. (n.s. 88, p. 95) footnote>”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 19, în Filocalia..., vol. X, p. 95) „Odihna, și tot darul cel bun și toată harisma dumnezeiască vine omului prin credință”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 29, în Filocalia..., vol. XI, p. 52) Credincioșia „... nu le răstălmăci
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
altă predându-se întreg credinței și vieții după Dumnezeu, va cunoaște limpede că acolo unde este dreapta credință și viața neîntinată, acolo este și puterea lui Hristos, ...” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 457) „... ce folos vom avea dacă în credință suntem evlavioși, iar în viață ne găsim în păcat?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a VII-a, p.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]