1,127 matches
-
efect pozitiv pentru persoană. Din nefericire, însă, el are adesea un efect negativ, creând, așa cum spuneam, o stare de dependență de sursa de informație și de calculator, o subordonare mintală, afectivă și comunicațională, care poate duce la un veritabil „transfer nevrotic” al persoanei prin „intrarea” în „universul virtual” al informației. În acest caz avem de-a face cu o situație nouă de o severă gravitate pentru starea de sănătate mintală, stare pe care am numit-o „nevroza informațională”. Acest „accident” cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la bază o tulburare psihică primară, care antrenează după ea modificări ale comportamentului de diferite forme și intensități. Acest tip de comportament se poate prezenta în mai multe moduri: conduite de tip reactiv (anxioase, fobice, impulsive, isterice, depresive etc.) sau nevrotic; conduite de tip caracteriopatic, specifice pihopatiilor (impulsivitate, iritabilitate, instabilitate, distimii etc.); conduite de tip psihotic, în care nota dominantă o dă dezacordul total al individului în raport cu realitatea, asociat cu o gravă alterare a personalității (schizofrenie, paranoia, PMD, parafrenie, psihoză epileptică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personalități deviante refuză de regulă orice fel de suport moral sau de ajutor concret din partea societății. Sunt devianții bolnavi psihic? În sensul strict medico-psihiatric, nu. Din punct de vedere psihanalitic, ei sunt „produsul” unor condiții psihotraumatizante, prin urmare sunt „personalități nevrotice” sau „personalități de tip psihopatic”, la care se manifestă acest tip de organizare psihomorală fie prin acte antisociale, fie prin dependență socială, fie prin conduite de refugiu, cum vom arăta în continuare. Toate aceste aspecte fac ca această categorie populațională
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și intensități (emoțional, stupoare, stări confuzionale, comă), leziuni traumatice corporale (contuzii, fracturi, rupturi de organe interne, hemoragii), tulburări cardio-respiratorii, moarte. De regulă, aceste tulburări generate de accidente se însoțesc ulterior de diferite grade de invaliditate fizică, dar și de stări nevrotice post-traumatice. În toate situațiile, ele afectează starea de sănătate mintală a victimelor. Având în vedere aspectele de mai sus, dar mai ales faptul că dezvoltarea, progresul social și tehnologic, sub toate aspectele sale, generează accidente, există o anumită stare de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modele, trebuie să avem în vedere și impactul acestor variații asupra stării de sănătate mintală. Trecerea de la un „model sociocultural” la altul reprezintă o suită de factori stresanți, care dezechilibrează atât individul, cât și întregul grup de indivizi. Apar tulburări nevrotice, depresii, afecțiuni psihosomatice, conduite de refugiu patologic (alcoolism, toxicomanie), crize suicidare, conduite antisociale (vagabondaj, prostituție, violuri, crime etc.). Un tip de manifestări de genul „reprezentărilor colective” (L. Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tulburări la un nivel dat exclude diagnosticul unei tulburări situate la un nivel ierarhic superior, însă anticipează existența manifestărilor psihopatologice la nivelurile inferioare (diagnosticul de schizofrenie îl exclude pe cel de sindrom psihoorganic cerebral), dar se poate însoți de manifestări nevrotice). De aici și dificultatea validității diagnosticului în psihiatrie. De asemenea, asistăm la existența unor multiple diagnostice la un același bolnav în cursul evoluției sale clinice și al observațiilor medicale repetate. Termenul de comorbiditate a fost introdus de A. Feinstein, ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolii. Întrucât această coparticipare psihică la suferința somatică poate avea diferite forme de implicare a stării de sănătate mintală, este de domeniul igienei mintale preocuparea față de aspectele legate de psihologia bolnavului în scopul prevenirii unor decompensări psihice de ordin reactiv, nevrotic, anxios, depresiv etc. 2. Problemele psihologice ale bolnavului somatic Atitudinea bolnavului somatic față de suferință este diferențiată. Ea se leagă de tipul de reacție, de nivelul de inteligență și cultură, de educația generală a acestuia. Unii indivizi trec cu mare ușurință
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
canceroșilor, leucemicilor, celor cu SIDA, celor cu afecțiuni cardiovasculare etc. (F. Meerwein, A. Melvin, R.G. Druss și D.S. Kornfeld, E. Kübler-Ross, Cl. Reverdin, R. Zumbrunnen, R. Poletti). Afecțiunile somatice sunt însoțite de modificări ale dispoziției emoțional-afective sau chiar de reacții nevrotice, în raport cu durata evoluției bolii și cu gravitatea „imaginii” acesteia. Imaginea bolii are mai multe componente. Ea este, în primul rând, produsul imaginației bolnavului. În al doilea rând, este legată de atitudinea anturajului bolnavului, în principal a familiei, a celor mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
depresia, insomniile, ideile de suicid de multe ori traduse în acte suicidare etc. Toate acestea au atras în mod deosebit atenția specialiștilor, care au de înfruntat dificultăți sporite în cazul îngrijirii și tratării unor bolnavi cu reacții secundare de tip nevrotic. Deosebit de semnificativ în această privință este faptul că soluțiile au venit din partea unor medici specialiști în boli interne, cardiologi, oncologi sau chirurgi și reanimatori, precum și a unor psihologi, mai puțin a psihiatrilor. Un domeniu deosebit de important în această privință îl
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de sănătate mintală. Omul liber se va dezvolta independent, armonios, echilibrat, va fi capabil de inițiativă, creativitate, flexibilitate în relații și comunicare, egal în activitate. Omul constrâns se va dezvolta dependent de formele instituționalizării, va avea o structură de tip nevrotic (frustrări, carențe afective și emoționale) cu complexe de inferioritate și/sau de culpabilitate, va fi inegal în comportament (timid sau agresiv), lipsit de inițiativă, rigid în relații și comunicare, adesea nemotivat pentru activitatea practică utilă. Instituționalizarea concepută cu cele mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu cele mai bune intenții produce adesea „tipuri umane” de o mare varietate a „nefirescului”. Chiar dacă nu este vorba de tulburări clinico-psihiatrice propriu-zise, ne aflăm, în numeroase situații, în fața unor „tulburări de dezvoltare/formare” serioase ale personalității cu caracter structural nevrotic. Aceste aspecte sunt deosebit de importante pentru igiena mintală, căreia îi revine practic în întregime sarcina de a preveni și de a corecta aceste aspecte care afectează în mod direct starea de sănătate mintală. 3. Profilul psihologic al persoanelor instituționalizate Am
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
instituționalizare” (P. Sivadon). Deși nu se poate vorbi, în aceste cazuri, de tulburări clinico-psihiatrice, așa cum am spus deja, totuși această categorie de persoane prezintă serioase „probleme psihice” dintre cele mai variate. Mulți dintre ei sunt sau devin „personalități anormale”, „personalități nevrotice”, „personalități psihopate” sau „personalități borderline”. Tulburările de dezvoltare/formare a personalității fac ca această categorie de persoane să prezinte, datorită „fragilității” lor psihice, un grad crescut de risc pentru afecțiunile psihiatrice. Formele clinice la care sunt cel mai frecvent expuse
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a) ameliorarea condițiilor de instituționalizare, în sensul de a accepta instituția ca pe un „spațiu ocrotitor/securizant”; b) recrutarea atentă a personalului de supraveghere-educație-îngrijire din cadrul instituției, întrucât, în numeroase cazuri, personalul s-a dovedit a avea variate și serioase „probleme nevrotice”, pe care le proiecta asupra celor instituționalizați, în scopul detașării de acestea; c) utilizarea, în primul rând, a unor „metode psihologice” de terapie, comunicare educație specială și recuperare a persoanelor instituționalizate; d) evitarea stărilor de tensiune, a situațiilor conflictuale, a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau anterioare. În ceea ce privește formarea personalității, trei elemente interesează problema la care facem referință, și anume: a) imaginea de sine: „băiat bun” (admis); „băiat rău” (respins); b) raporturile și evoluția: frustrări și carențe afective; traume psihosociale, familiale, profesionale; c) tulburările psihice: nevrotice, psihotice, psihopatice, de comportament. De natura personalității individului depinde modul de rezolvare a situațiilor de viață ale individului, care, la rândul lui, depinde de următoarele aspecte: conflicte, conduite de refugiu, delicte, crime, resemnare, suicid. În acest proces acționează trei grupe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
definit, întrucât în aceste concepte intră factori multipli: psihologi, sociali, culturali, morali etc. Pe aceste considerente, C.R. Jeffrey notează că nici psihanaliza (S. Freud) și nici sociologia (E.H. Sutherland) nu pot răspunde singure acestei chestiuni, întrucât nu toți sociopații sunt nevrotici și nici nu sunt toți produsul unor conduite deviante învățate în grup. Încercând să reconstituie profilul personalității delincventului sociopat, C.R. Jeffrey notează următoarele caracteristici: existența unei depersonalizări sociale; formarea unui Eu și a unui Supra-Eu defectuoase, ca urmare a unei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
existența sau absența aptitudinii de organizare emoțională și impulsională, de care depinde în mare măsură adaptabilitatea socială; gradul afectivității și al sociabilității; existența sau absența anomaliilor de caracter sau a tulburărilor de comportament (apatia, impulsivitatea, perversiunile); existența sau absența tulburărilor nevrotice sau psihotice (obsesii, folii, atitudini isteroide, cleptomanie, procese de tip schizofrenic), aspectele care compromit acțiunea de recuperare. Recuperarea în nevroze Frecvența crescută a nevrozelor pune cu acuitate problema recuperării bolnavilor psihic cu aceste afecțiuni, în vederea readaptării lor cât mai rapide
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ușoară, în cursul căreia capacitatea de muncă este păstrată sau este foarte ușor redusă; deficiența psihică medie, în care capacitatea de muncă este redusă; deficiența psihică accentuată, în cursul căreia capacitatea de muncă a bolnavilor este complet pierdută. Recuperarea bolnavilor nevrotici necesită măsuri complexe. În acest sens, sunt menționate trei aspecte principale. Măsurile clinico-psihiatrice constau din terapia psihotropă, asociată cu psihoterapia individuală sau de grup. În al doilea rând, se impune instituirea unor măsuri psihoprofilactice de evitare a situațiilor de încordare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În al doilea rând, se impune instituirea unor măsuri psihoprofilactice de evitare a situațiilor de încordare, a suprasolicitării profesionale, a stărilor conflictuale, a tensiunilor emoțional-afective din familie, societate, de la locul de muncă. Alte forme de terapie sau recuperare a bolnavilor nevrotici sunt cura sanatorială, milieux thérapie, ameliorarea condițiilor de muncă, ameliorarea condițiilor de viață în familie și comunitatea umană, redarea încrederii în propriile forțe, recâștigarea sentimentului demnității umane. Recuperarea în psihozele endogene În cazul psihozelor, evoluția procesuală și gravitatea clinică a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de dependență; v conștiință a bolii disproporționată față de substratul real organolezional (Păunescu Podeanu A., 1969, cit. în Ioan Bradu Iamandescu, 1997). De obicei, acest tip de atitudine se întâlnește la indivizii cu un tip de personalitate obsesiv, ori la un nevrotic cu idei prevalente de tip hipocondric, la care cele mai mici „rateuri” ale unor funcții viscerosomatice solicitate de o arie de acte fiziologice (efort, alimentație, act sexual, etc) creează o stare de tensiune și stres psihic. b. Ignorarea bolii În
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
poezie nostalgică în care sentimentalitatea deceptivă se susține prin evocarea lucrurilor mărunte și prin invocarea vremurilor apuse. Stilistic vorbind, această etapă e o sinteză între G. Bacovia și Ion Pillat: atmosfera rămâne aceea de oraș provincial, însă tonalitatea nu e nevrotică, ci doar melancolică, deși nu e exclus, ca atitudinea să fie împrumutată direct de la A. E. Baconsky, care l-a sprijinit pe S. la începutul activității literare. În orice caz, trăsăturile definitorii ale formulei se găsesc comprimate în Vechi târg
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
factori de risc la un comportament autodestructiv În depresia refractară pot fi nominalizați: istoric familial de comportament autodestructiv evenimente existențial familiale negative comorbiditatea cu alte tulburări psihiatrice, iar ca factori de risc pentru rezistența terapeutică a pacienților: * Sexul feminin * Premorbidul nevrotic * Debutul tardiv al depresiei * Văduv, divorțat, singur * Nivel socioeconomic scăzut * Pierderea suportului social * Antecedente depresive prelungite * Coexistența tulburărilor de anxietate * Comorbiditatea cu alte afecțiuni
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
funcții vitale, semnificând un proces activ și cu durată limitată În timp. Acest concept va căpăta un rol din ce În ce mai important În semiologia psihiatrică contemporană, cu referire la inhibiția din psihoze și alte procese patologice, la inhibiția din stările depresive sau nevrotice, inclusive la inhibiția anxioasă. În contextual relației intrinseci anxietate - inhibiție se poate aprecia caracterul biunivoc al raportului dintre acestea: pe de o parte inhibiția generează anxietate - anxietatea ca imposibilitate subiectivă de a acționa și reacționa , iar pe de altă parte
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare, sexualizare). Majoritatea autorilor consideră că anxietatea Își are determinarea În evenimente precipitante declanșatoare.
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
incluse În sine predispoziția morții. Din perspectiva psihiatrică A. Delmas susține teza sinuciderii că sindrom patologic, argumentând-o prin trei observații: Orice sinucigaș sau obiect cu tentativă de suicid este un bolnav psihic În sensul tradițional de bolnav delirant, alienat nevrotic, dezechilibrat caracterial; Suicidul este atașat unei cunoștințe psihotice ciclotimice sau hiperemotive, Fie simptomul unei boli În cadrul nosologic obișnuit pentru care ,stările depresive și mai ales melancoliile, ocupă rolul central. S-a mai vorbit de boală sinuciderii și de eticheta unei
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
Cea mai citată etiologie patologica ,Incriminata că favorizanta a sinuciderii, este depresia.Kielholz afirmă că dorința de moarte survine la orice depresiv iar Held că un rapt suicidal poate suveni atât Într-o depresie psihotica cât și Într-o depresie nevrotica gravă. Cea mai favorabilă stare de elaborare a ideilor autolitice este depresia melancolică.Suicidul poate marca fie debutul afecțiunii sau poate constitui punctul culminant al melancoliei;ideea sinuciderii la melancolici este Îndelung elaborată , premeditată, actul fiind îndeplinit cu mult calm
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]