1,936 matches
-
mă aștepta cu nerăbdare: - Sala de conferințe se află în pavilionul B, etajul unu, secția de bolnavi neviolenți... M-a primit cu aplauze un public foarte civilizat, alcătuit din surori, felceri, câțiva medici cu barbă și numeroși cetățeni internați pentru nevroze ciudate, obsesii nevinovate, fobii moderne. De la început vreau să notez că, în ciuda unor prejudecăți, toți acești participanți prezintă un indice de inteligență cu nimic mai scăzut decât multe persoane cu putere de decizie. Ba, aș spune că dimpotrivă. Din acest
SCHIŢE UMORISTICE (29) – CUM ERA SĂ DEVIN DEPUTAT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377826_a_379155]
-
da nimeni în vileag. Poeții și scriitorii, și ei cu milioanele, renunțară la creații considerate nemuritoare și revoluționare din exact același motiv. Miliarde de hectare de pădure fremătară ușurate fiindcă scăpaseră de defrișare. Drept care aerul deveni mai curat dispărură alergiile, nevrozele și migrenele, iar vestiții psihologi și psihoterapeuți se reprofilară. Majoritatea pe didactic unde își mâncau zilele cu tot felul de loaze, plătindu-și astfel păcatele unei vieți inutile trăită în minciună. Funcționarii, elevii, medicii și politicienii reînvățară să scrie de
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
vaselor de sânge, ca urmare a unei vărsări excesive de adrenalină în sânge. Acest fapt duce la o subalimentare a tuturor organelor, ceea ce cauzeză boli organice, cum ar fi boala coronariană (ischemia), hepatita, impotența și frigiditatea sexuală, boli de piele, nevroze și psihoze. Când cineva te jignește nu te răzbuna pe el, nu-l urî și nu te supăra pe el întrucât această jignire este un dar de la Dumnezeu. Dacă n-o accepți urmează ca purificarea sufletului să se înfăptuiească prin
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA SUFLETULUI de VALERIU POPA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375093_a_376422]
-
fenomenul globalizării economice, socio-culturale și politice. Cele zece eseuri din McLumea și Cultura Publicitară abordează psihosociologia publicității, vizând „fierberea culturală”, destinul literaturii, autorul insistând asupra pericolului ce-l reprezintă ,,alungarea de către TV a spiritului critic și a celui reflexiv”, consumismul - „nevroză a secolului”, mașina mediatică. El aduce în discuție idei foarte interesante și inedite, susținând că în condițiile ,,proliferării haotice a comunicării mediate, noi purtăm o dublă identitate, codul cultural fiind, cum observa cândva E. Morin, echivalentul sociologic al codului genetic
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
și din tusea clamoroasă a trompetei din “Aida” lui G. Verdi, la întoarcerea triumfală a lui Radames, ori din sacralitatea unei zile importante din calendar. Nanismului funciar al vremii înfățișate în roman îi contrapunctează măreția feerică a Naturii (“vindecătoare de nevroze” - Al. Macedonski) în panorame construite sadovenian, cu un extraordinar simț al amănuntului pitoresc, propriu ochiului avizat, ori pur și simplu fermecat de frumusețe. Grigore Gociu este, vocațional, un om al spațiului paradisiac românesc, un copil “zolist” al naturii în care
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
metamorfoză Prinsă-n foi de celuloză, Viața-mi pare un pic mai roză Când consum un dram, o doză! Chiar de gust o supradoză, Cald mă simt ca-ntr-o viroză, Că plutesc printr-o osmoză Ce mă scapă de nevroză... Viața-mi pare un pic mai roză... Referință Bibliografică: Rondelul lecturii / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1975, Anul VI, 28 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
RONDELUL LECTURII de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369173_a_370502]
-
La fin de la psychanalyse (Sfîrșitul psihanalizei). Este bizar pentru că discuția despre psihanaliză e practic inexistentă în această carte, cu excepția cîtorva aluzii de genul: "Înțelegem [...] succesele, ca și eșecurile metodelor psihanalitice, inaugurate de Freud. [...] psihanalistul, dacă ajunge la rezultate fericite suprimînd nevroza, prin intermediul, după cum spune, al conștientizării de către pacient a ceea ce se află în inconștientul său, e pentru că face să coexiste cele două conștiințe contradictorii și antagoniste: cea a stării sale de veghe și cea pe care o aduce în conștiință pornind
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în nonsens, în vacuitate, într-un vid absorbant unde, cu eul împuținat, nu mai știi și nici nu prea mai are importanță cine ești și cum te cheamă. Nu degeaba pidosnicului Popescu îi vine ideea să-și construiască un cavou. Nevroza lui, provocată de scurtcircuitările comunicării, de degradarea unor idealuri, de măcinișul cotidian, îl împinge să-și caute un refugiu. Soluția de care se cramponează îl ajută să uite un timp neadevărul în care, ca într-o mlaștină, s-a împotmolit
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
care socialul se dezvoltă fără salturi și fără surprize. În același timp se bazează pe recunoașterea faptului că omul trebuie să-și știe și să-și afle limitele. Am evitat explicațiile spectaculoase ce pot altera discursul și pot instala o nevroză a dezbaterii. Despre lucrurile firești care sunt legile economice, nu se poate vorbi decât în mod firesc. Chiar Hayek a recunoscut că "maxima socratică potrivit căreia recunoașterea ignoranței este începutul înțelepciunii are o profundă semnificație din perspectiva modului în care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
afirmă că drumul pe care ne aflăm nu este unul corect este dată de o profundă suferință. Este vorba însă, în primul rând, de incapacitatea noastră de a fi egali cu noi înșine. Este evident că răspunsul vine dintr-o nevroză a căutărilor, pentru că, în contrastul părăsirii unui model societar de tip socialist-ceaușist și căutării reperelor unui model societar. Între durerile interioare ale românului se află și aceea legată de înțelegerea greșită și manifestarea sălbatică a unui tip de individualism, unic
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
al Editurii Forum. Comentând producția lirică a acestor poeți, Perpessicius scrie despre volumul Cerc vicios, prima carte a lui C.: „Peisagiului exterior, de culoare industrială și proletariană, i se substituie dialogul cu sine însuși, elegia autumnală a sufletului invadat de nevroze, de aspirații nelămurite, de vise interzise, de miragii proiectate, cum stă bine oricărei poezii adolescente, în ostroavele închipuirii și ale neființei.” Scriind în limba română, în care fiorul liric este „atât de manifest, dar cu atâta luciditate temperat” (Perpessicius), C.
CUTOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286613_a_287942]
-
În contrast cu unii, nu puțini, poeți înșurubați în propria lor crispare, din care nu mai pot ieși, Versurile lui Emil Brumaru oferă un reconfortant exemplu prin claritatea clasică a prozodiei, prin destinderea visătoare a atitudinii, prin familiaritatea obiectelor. Față de atâtea incomprehensibile nevroze metafizice și ambițioase zboruri prin abstracțiuni, ce odihnitor cresc aluaturile grele în poezia lui Emil Brumaru și susură ceainicele care distilează «Ceaiuri scăzute până la esența / Trandafirie-a lucrului în sine!»” În Tânărul Dostoievski, Pe urmele lui Don Quijote, Dicționarul personajelor lui
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
prin stări de însingurare, retorica deziluziei scoțând la iveală o interioritate stăpânită nu de credință, ci de tăgadă, nu de elanuri, ci de dezgust și, câteodată, de exasperare. Mizantrop, misogin, găsindu-și seninătatea doar în natura care îl tămăduiește de nevroze, poetul se încarcă de înverșunare și, cu frustrări de proletar, fierbe de ură atunci când se lovește de strâmbătatea care, în profitul câtorva paraziți, îmbrâncește în mizerie neagră plugari și salahori, șomeri și prostituate. Un scrâșnet de mânie asprește aceste congestionate
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
cultivă uneori o poezie oraculară, cu dactili agresivi. Alteori preferă imaginile agreste, într-un grațios „joc secund”. Lirica sa este totuși de factură tradiționalistă, o viziune a lumii structurată în linia lui Pillat și Fundoianu (ciclul 10 sonete la Posada). „Nevrozele” au evoluat însă spre un onirism terapeutic (Hipertiroidiană). În 1998 apare un volum neobișnuit: Marin Preda, Scrisori către Aurora. Eugen Simion-Aurora Cornu, Convorbiri despre Marin Preda. Cartea poartă grifa lui Eugen Simion. El are inițiativa și conduce inteligent dialogul început
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
în genunchi”, acuzând gruparea de la C. de plagiat. Asemănarea ar fi avut doar cauze financiare (F. Voican, Un răspuns), ploieștenii dezvăluindu-și, de altfel, admirația pentru marele poet, chiar dacă își mărturiseau deziluziile, impresia că trăiesc în „epoca tuturor posibilităților”, a „nevrozelor bolnave” și a „gloriilor de sezon”, într-o lume „cuprinsă de beția nesăturată a simțurilor”. Modernismului și „figurilor celebre”, Șt. A. Luca, în comentariul intitulat Arta surogat, le opune nostalgia „templelor vechi ale inimii”. A.S.
CRAINICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286474_a_287803]
-
cu maci. Până la stabilirea în Franța, a publicat alte cinci volume de versuri, care au evoluat de la un postblagianism în variantă feminină spre o poezie a sensibilității exacerbate, agresată de ambianța totalitară, pe care o deghizează cu pricepere într-o nevroză poetică autentică. În toți acești ani colaborează cu poezie la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Ramuri”, „Vatra”, „Transilvania”, „Viața românească”. În 1981 e distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru volumul Supa de ceapă. Volumul de debut, Scrisori dintr-un
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
Tulburările anxioase se asociază foarte frecvent. Copiii diagnosticați cu o tulburare anxioasă primară suferă adesea și de alte tulburări anxioase. Pe scurt 5.1 Principalele categorii de tulburări anxioase din DSM-IV Anxietatea generalizată Îngrijorare excesivă permanentă și anxietate (de exemplu, nevroza de angoasă). Atacul de panică Apariție bruscă a unor sentimente intense de teroare; frică sau neliniște însoțită de reacții fizice (respirație tăiată, palpitații cardiace, disconfort) și cognitive/emotive (dorința de a scăpa, teama de a nu pierde controlul asupra propriei
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
instrucțiuni de relaxare musculară profundă. Această tehnică se numește procedura lui Rachman. desensibilizare sistematică. programul „Coping Cat”. sensibilizare in vivo. Teama de a avea atacuri de panică repetate determină adesea frica de a ieși în spații deschise, cunoscută ca și nevroza de angoasă. arahnofobie. fobie socială. agorafobie. Care din următoarele comportamente este un exemplu de obsesie? Spunerea de rugăciuni Număratul Spălatul pe mâini Teama de contaminare Care din următoarele tulburări anxioase apare prima, din punct de vedere cronologic? Fobia specifică Tulburarea
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
DE CONVERSIE Caracteristicile clinice asociate diferitelor stadii de dezvoltare Tulburarea de conversie este cea mai frecvent sudiată dintre tulburările somatoforme la copii (Regan & Regan, 1989). Inițial, în cea de-a doua ediție revizuită a DSM (APA, 1968), ea fost numită nevroză isterică (de tip conversie), iar în Clasificarea Internațională a Bolilor (CIB-10, 1992) este numită tulburare disociativă (de conversie). Tulburarea de conversie este o problemă medicală ce constă dintr-un singur simptom care afectează funcția motorie sau senzorială normală. Considerată a
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Arghezi, Premiul Național de Poezie. B. debutează, la 20 martie 1899, în „Literatorul” cu poezia Și toate, sub numele de V. George; în decembrie 1903 publică în „Viața nouă” (revistă al cărei redactor literar era Aristide Cantilli) Amurg, Lacustră și Nevroză, apoi în „Arta” (Iași), în același an, îi apar poemele Toamnă și Melancolie, semnate G. Bacovia. Numele de Bacovia l-a luat, mărturisește el într-o convorbire cu Vasile Netea (în „Vremea”, 6 iunie 1947), din dicționarul lui Hasdeu. Și
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
ca și în cazul întâlnirii cu Arghezi, Blaga și Barbu, a funcționat și a dus, în cele din urmă, la renașterea lirismului românesc după trauma realismului socialist. Temele poeziei lui B. sunt acelea ale simbolismului din ramura postbaudelairianului Rollinat, poetul Nevrozelor, pe care, de altfel, autorul român îl citează în mai multe rânduri. Un simbolism negru, decadent, prăbușit într-o astenie generală, sensibil la aspectele macabre ale existenței și, în același timp, dornic să exprime sensul corespondențelor dintre simțuri și să
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
de originalitate și profunzime poemelor sale. În fond, poezia lui are un unic motiv muzical, executat la un violoncel care, încet-încet, prin acumulare de tonuri joase, dă o impresie extraordinară de suferință și de vibrație aproape maladivă a spiritului. Dacă nevroza are un sunet și are o culoare, ea are, în literatura română, culoarea și sunetul poemului bacovian. Spre deosebire de Arghezi, care încearcă toate temele și construiește o vastă mitologie lirică în marginea lor, autorul Plumbului trasează în jurul lui un cerc de
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
prin care cohorta de „dadaiști, futuriști, integraliști, ermetiști” nu ar face decât să producă o „bâiguitoare confuzie lirică”. Pentru autorul unor poeme ca Romanță și Tu, sora mea, Durere..., totul este ca lirica să închidă în sine zvâcnetul unui suflet. Nevrozele lui își acomodează o ambianță cutreierată de un „duh de jale”. „Alcoolizat”, în cârciuma îmbâcsită de fum de țigară, trăindu-și sfâșierile „între vis și lut”, abulicul cunoaște stări de dedublare, ruminând păreri de rău pentru „seninul” de odinioară. În
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
a existenței, întrepătrunderea dintre fantastic și real. Obscur, pierdut în, nerecunoscute de ceilalți, hierofanii, miracolul nu se refuză eroilor lui A. Cum realul e simplă fațadă, dincolo de care joacă altceva, cum observația fixează conținuturi ce scapă conștiinței (prin oniric, halucinații, nevroze), proza rupe cu tradiția realistă, purtând, în chiar acest efort, însemnele modernității. Romanele sunt proiecții ale unei ideale quête: emanciparea provizoriului către durabil și etern. Visul pe care, în Ochii Maicii Domnului, Vintilă Voinea nu vrea să-l piardă și
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
măguliri și favoruri, jucând, pe coarda ipocriziei, o comedie impudică, în râvna lor de a se arăta vrednici de „milioanele” care îi fascinează. Se pun la cale străvezii tertipuri, încolțesc resentimente, înflorește zâzania. Soția lui Stamati, trufașa Penelopa, apelpisită până la nevroză de viața searbădă pe care o duce, bovarizează. Lâncezeala, insuportabilă pentru o fire pasională, o face disponibilă aventurii. Încât, prezența seducătorului Angelo Deliu dezlănțuie frenezia erotică a impetuoasei grecoaice. O siluetă feminină de farmec exotic este ciocolatia Evantia, fiica lui
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]