830 matches
-
l-a condus la un nivel de abstractizare și de devotament față de etica Însăși a samuraiului, dincolo de limitele posibile ale capacității unui daymyo. Disponibilitate și simț al ritmului pentru deschiderea spațiului Așa cum am văzut mai sus, caracteristicile fizice ale Arhipelagului Nipon influențează puternic cultura sa strategică. De secole, ceea ce Îi lipsește În materie de spațiu acest popor Își procură din timp, prin intermediul unei remarcabile capacități de a acționa cu precizia microritmurilor. Dacă insuficiența spațiului limitează libertatea de acțiune și de mișcare
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
În ochii țărilor În curs de dezvoltare ca niște puteri ipocrite, refuzând să-și pună În acord declarațiile generoase cu faptele. În schimb, o practicare nechibzuită a sen-no-sen poate conduce la o accelerare sinucigașă, ca În cazul fulgerătoarei expansiuni militare nipone din ultimul al doilea război. Neluarea În calcul a unui principiu de moderație politică susceptibilă să asigure durata cuceririlor a transformat eficacitatea acțiunii În contrariul său, Înarmând brațul adversarului. Cu cât Japonia acumula mai multe victorii tactice, cu atât situația
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
budistă În spatele zidului aparențelor și cea mai mare atenție pentru forme, etichetă și ritualuri. În Japonia, se obișnuiește să se spună că muntele Fuji poate fi urcat pe multe poteci, dar toate duc la același vârf. De aceea, În Arhipelagul Nipon se consideră preferabil să ai o mulțime de zei, căci, oamenii fiind diferiți, fiecare Își găsește itinerarul care i se potrivește, fără să-l impună celorlalți În numele unei pretențioase lupte În slujba unui adevăr exclusiv. Nu există oare aici o
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
se focalizează pe profunzime. În vreme ce monoteismul e agresiv, o trăsătură particulară a politeismului constă În a trata lucrurile mai profund și În a sublima o tehnică Într-o filozofie. Matsutaro Morita Rutine creatoare? De-a lungul Întregii sale istorii, Arhipelagul Nipon a pus Întotdeauna accent pe căutarea și tratarea colectivă a informației pentru a-și Îmbogăți cunoștințele și a-și asigura dezvoltarea. Această căutare se situează la originea reformei Meiji, preocupată să importe și să adapteze la propria țară cele mai
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
mutațiilor, dinamizându-l și profitând de el, nu acționezi singur, ca un demiurg ce proclamă „Să fie lumină!”. Învățând la școala faptelor, lași să transpară ordinea lucrurilor, În loc să te străduiești să impui reguli artificiale, potențial generatoare de dezordine. În arhipelagul nipon, se Învață experimentând, corpul nu este separat de spirit, ci constituie cel mai bun vehicul al dobândirii competențelor și cunoașterii. Adaptarea la schimbare diferă semnificativ de „sensul Istoriei”, atât de prețuit de Occidentul modern și care presupune că viitorul se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Creativitatea japoneză este un mit, căci anticiparea autentică este nulă. Dimpotrivă, odată identificate toate elementele, japonezii se mișcă de două ori mai repede decât ceilalți! Ei o știu și se sprijină un pic pe această capacitate care explică excelența culturii nipone a informației și atenția de care se bucură aceasta. Din sistematizarea colectivă a studiului semnelor, așa cum apar ele În prezent, și din memorizarea lor În trecut, rezultă o aptitudine remarcabilă de a vedea Înaintea celorlalți cum poate arăta viitorul apropiat
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
femeile tinere sunt mai inovatoare, ele sunt foarte diferite de bărbații tradiționali, fiind purtătoarele soluțiilor viitorului. Pe femeile tinere se sprijină o mare parte a viitorului țării și a capacității sale de a Înfrunta provocările În mod creativ. În societatea niponă, nimic nu este făcut a priori pentru ele, iar asta le face foarte inovatoare și determinate, ceea ce pune probleme bărbaților și ierarhiei. În mod tradițional, În general, bărbatul are prioritate asupra femeii, fie că este vorba despre intrarea sau ieșirea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
economic și regăsirea unui nou suflu. KMSJ a fost creată la 1 februarie 1998 având ca scop reunirea profesioniștilor gestionării cunoașterii și a universitarilor angajați În acest domeniu. În 2005, ea număra aproape 1 000 de membri. Toate marile grupuri nipone fac parte din KMSJ, alături de un număr tot mai mare de IMM-uri și de colectivități teritoriale, cum este cazul Prefecturii Mie. Având În frunte un comitet executiv (Managing Committee) condus de un președinte și un vicepreședinte, structura cuprinde un
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Gândesc (think), deci exist” al lui René Descartes, ea evoluează spre „I link, therefore I am”. Abordarea japoneză se bazează pe comunitate și pe existența unei minți colective (collective mind); ea este formată din colaborări și eforturi concertate. În societatea niponă, economia cunoașterii este profund Înrădăcinată În cultură. Această concepție deplasează centrul strategic al gestionării cunoașterii de la instanța stocurilor, a conținuturilor și a cunoștințelor formalizate, către cea a fluxurilor care circulă Între actori și continuă să evolueze. Astfel, ea urcă la
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
e cea care primează. Plecând de la această conștiință pentru a lua În considerare abia apoi și În mod adecvat contribuția indivizilor, se procedează În ordine inversă față de dictonul „Gândesc, deci exist”. Anticiparea adaptată la mutații este Înrădăcinată În tradițiile Arhipelagului Nipon, unde responsabilitatea colectivă implică Îndatoriri reciproce. Un simplu exemplu: calmul relativ din metroul tokyot, prin care circulă totuși mai multe milioane de pasageri decât prin cel parizian, provine dintr-o organizare consensuală integrată de toți. Fiindcă există o bandă pentru
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
reducîndu-i astfel libertatea de alegere. Ministry of International Trade and Industry. Acest organism ministerial juca rolul unui daymyo În definirea orientărilor de dezvoltare strategică a Japoniei, În special, publicînd cu regularitate viziuni decenale ce indicau direcțiile de urmat pentru Întreprinderile nipone. Analiza acestei strategii, cu referire la o tehnică aikido (irimi nage) a fost dezvoltată de Fayard și Moinet, „Quand le réseau est stratégie: le cas du technoglobalisme japonais”, Échanges, Institut français de gestion, 1994. E. Luttwak, Le Paradoxe de la stratégie
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și cultivarea genurilor poeziei tradiționale japoneze, bucurându-se de colaborarea unor cunoscători străini ai acestor genuri (numărul 1-2/1995 este dedicat Festivalului Internațional de Haiku de la Constanța). În A. se publică numeroase haikuuri, poeme renga, renku, tanka aparținând unor autori niponi clasici (Matsuo Bashô) sau contemporani (Koko Katô, Kayoko Hashimoto, Ikuyo Yoshimura, Tadao Araki), ca și unor practicanți din alte țări ai acestor tipuri de poezie: SUA, Franța, Marea Britanie, Canada, Germania, Croația și, desigur, România. Creația autohtonă este reprezentată de nume
ALBATROS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285218_a_286547]
-
nu lipsește nici proza: fragmente din romanul Admirabilul nebun de Shusaku Endo, capitole din Călătorie spre miazănoapte de Matsuo Bashô, basmele japoneze Farsa lui Matazei și Fântâna tinereții, ca și notele de drum ale lui Corneliu Filip, intitulate Pe meleaguri nipone. Demne de menționat sunt eseurile lui Florin Vasiliu (Matsuo Bashô - „sfântul haikuului”, Poemul pillatian într-un vers și haikuul japonez și extrasele din volumul Japonia în 111 ideograme), cele câteva recenzii semnate de Virgil Bulat, Vasile Igna, Al. Chiriac, articolele
HAIKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287397_a_288726]
-
secolului al XIX-lea, când deschiderea spre Occident a fost considerabilă în ambele țări, Japonia și China aveau condiții sociale și economice apropiate: economia agrară, creșterea rapidă a populației, existența unei largi clase birocratice. Goode pune eșecul chinez și succesul nipon și pe seama structurilor familiale. În China, moștenirea de la părinți se împărțea între toți frații și surorile, în Japonia, doar unul dintre copii moștenea averea, ceea ce permitea acumularea de capital. În China exista o solidaritate familială în relație cu statul de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de munte răcoroasă și caldă/ și dulce, până la piept,/ toată numai sori și planete” (Să merg la scăldat cu caii). Placheta Gutui japonez (1996) însumează îndeosebi haikuuri, și multe dintre acestea surprind, cu finețe, detalii de peisaj, mai ales citadin, nipon, însă nu descripția predomină, și mai ales nu cea localizantă. Iată un bazin, într-un parc: „Culori în bazin./ Ca să cred iar în basme,/ un crap de aur” ori frânturi de priveliști diverse: „A face/ umbră pământului/ Om sau cruce
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
Diaconu, „Zid și neutrino”, PSS, 1994, 10-12; Alex. Ștefănescu, Un poem al secolului XXI, RL, 1995, 3; Rachieru, Poeți Bucovina, 398-400; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 235-238; Constantin Severin, PRA, I, 479-480; George Șipoș, Mai nimic despre „lirica niponă”, RL, 1999, 13-14; Olimpia Iacob, „Axolotul”, CL, 1999, 3; Carletta-Elena Brebu, „Improvizații pe cifraj armonic”, ATN, 1999, 8; Ion Roșioru, „Improvizații pe cifraj armonic”, CL, 1999, 9; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 436-437. A. St.
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
tradiție, nostalgică, deseori cu unde satirice. Critica l-a apropiat de Ion Marin Iovescu, după cum există înrudiri și cu Marin Sorescu, în direcția cultivării limbajului regional. De asemenea, el e un producător, în spațiul românesc, de versuri în stil clasic nipon, adoptând formele prozodice haiku, tanka, senryu: „Vară și noapte - / în valul din heleșteu / spărturi de lună”; „În balconul meu - / greierele nu știe / că ninge de ieri”. Volumul antologic bilingv Pasagerul de seară - The Evening Passenger (2001) cuprinde toată recolta poetică
SMARANDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289732_a_291061]
-
Miodrag Bulatović. Chiar din prima sa carte de versuri, bine primită de critică, P. cultivă un discurs bogat în metafore și un limbaj poetic opacizat de jocul figurilor fonetice („ziua voom va iubi inima mea”, „țara div”, „O boca-su fată niponă în primăvara asta / va crește în mine un fluture nocturn / lelui lahor” etc.). Asemenea altor contemporani (printre care, mai ales, Nichita Stănescu), poetul redimensionează realitatea potrivit percepției proprii, dominată de sentimentul neaderenței și de o „vizualitate difuză”, încercând să o
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
se scurge. Trebuie să mergem! Nu-mi terminasem cina, dar și așa nu mai mâncam cu poftă. Ne grăbim? Nu chiar. Ieșind din cantină, a salutat pe François, care tocmai intra. Era urmat de Marcela Plumbariu și de prietena sa niponă. Se uită lung la mine și un zâmbet începuse să-i îmbujoreze fața, dar fu înghiontită pe ascuns de Marcela, care îmi adresase o privire înveninată, și redeveni serioasă. Întorcându-se, îi aruncă lui Maritsu doar reproș din ochii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
legătura cu rangul social: cei de rang superior se așezau în centru, pe o treaptă poziționată mai sus decât nivelul podelei, numită kamiza. Cartier din Edo, existent și în prezent în Tōkyō. Una dintre cele patru mari insule ale arhipelagului nipon, situată la sud de insula principală, Honshū. Zona de est a Japoniei, situată împrejurul orașului Edo, astăzi Tōkyō. Zona de nord-est a Japoniei ce cuprinde actualmente provinciile Aomori, Iwate, Akita, Yamagata, Miyagi și Fukushima. Toate vasele care se construiau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
străine care survolau Marea Japoniei. Am preluat postul de aici chiar în 1980, când Uniunea Sovietică a invadat Afganistanul. De aceea eram mai tot timpul în tensiune. De-abia mă angajasem când, un avion al Uniunii Sovietice a violat spațiul nipon în largul Mării Japoniei. L-am detectat pe radar și atunci am învățat pentru prima oară ce înseamnă severitatea din Comunitatea Internațională. Nu știam exact ce înseamnă să încalci regulile unei țări, iar această experiență m-a pus pe gânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
domniei shogunului Ashinaga Yoshimasa (un estet rafinat, pasionat de poezie și de arhitectură) avea să dureze zece ani, depășind cadrul temporal pe care și l-a propus acest roman. Toate acestea sunt evenimentele istorice descrise pe larg de istoricii arhipelagului nipon. Chiar și scufundările misterioase de flote constituie realități istorice, În ciuda aerului de „magie” pe care ele le Îmbracă În romanul de față. Cele două mari flote mongole s-au scufundat În anii 1274 și 1281, din cauza unor furtuni pe cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
banii acolo. Mai întâi am dus-o pe Maiko la agenția de voiaj, să vedem dacă poate lua avionul până la București și de acolo, mai departe, spre Sofia. Bilete erau, dar pentru străini costau cu 20% mai mult. Or, mica niponă nu putea pricepe deloc diferența asta de preț dintre localnici și străini. Așa că a ales să rămână cu noi. Ne-am îndreptat către autogară. Autobuzele circulau, dar era o hărmălaie de nedescris. Am reușit să ne înghesuim în autobuzul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
acea zi tristă și spera împreună cu supraviețuitorii că războiul nu va mai aduce suferință. Curând s-a îmbolnăvit de leucemie. A ajuns la spital sperând că medicii o vor salva. Văzând că nu are șanse, s-a gândit la obiceiurile nipone: poate dacă va reuși să facă o mie de cocori de hârtie va trăi. S-a apucat de lucru. Cu fiecare cocor speranța îi creștea, dar forțele îi scădeau tot mai mult. Îi era tot mai greu să îndoaie hârtia
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
postmodern ș.a.m.d. Numai că realitatea a sufocat biblioteca. Pur și simplu. Am observat că, seara și dimineața, când ne făceam „raportul de gardă“, nu pritoceam întâi de toate evoluția lui Van Gogh de la realismul plebeiano-rural către Montmartre, floralitatea niponă și exploziile de la Arles, ori formidabilii ochi roșii de plâns ai călugăriței lui Simon Marmion, Mielul mistic al lui Van Eyck și altele ase menea. Nu. Ce ne obseda era (ca și la Praga) normalitatea. Cuvântul ce revine înnebunitor, ca
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]