1,813 matches
-
fapte. În scopul optimizării instrucției și educației elevilor interdisciplinaritatea istorie literatură română prezintă un interes deosebit. Literatura analizează elementele specifice ale fenomenului literar, vizând explicarea evoluției lor și a mesajului pe care Îl transmite. Analiza se face cu un bagaj noțional specific disciplinei. Ea emite judecăți de valoare asupra fenomenului literar pe care Îl analizează. La istorie se pune accentul pe evoluția literaturii care oglindește, prin mijloace specifice, realitățile unei epoci istorice date și, mai ales, pe aportul pe care literatura
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
informații științifice, tradiții, ideologii și religii, reprezentările se înscriu în perioade istorice și schimbări ale vieții sociale. O bună înțelegere a acestora este cu atît mai importantă, cu cît sînt inserate, articulate, încrucișate unele cu altele, într-un enorm puzzle noțional, ale cărui organizare și evoluție nu le stăpînește nimeni, nici la nivel de individ nici de instituție, fie ea științifică sau nu, publică sau privată. Schema de mai jos nu formalizează decît o parte din acest mozaic, de altfel mult
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o RS non-autonomă". Ibid., p. 115 Dacă luăm exemplul RS a sănătății, se observă, ca și pentru construcția socială a fenomenelor de sărăcie sau de excludere, apariția unui spațiu reprezentațional divers. Descrierea sa incită la pătrunderea în subtilitatea unui sistem noțional din viața cotidiană, în care înfruntarea problemelor se aseamănă cu o bătălie epică între "sine" (individ) și "exterioritate" (societa-tea), o potențială cauză de regres. ""Modelul" care se desprinde este cel al unei serii de opoziții al căror nucleu esențial rezidă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Neculau și Feeréol, 1999; Paugam, 1994). A studia reprezentările acesteia înseamnă a derula puțin cîte puțin firul fiecăreia dintre componente. Putem considera că nebunia, șomajul, privarea de drepturile politice și umane, sărăcia și boala reprezintă partea esențială a acestui ansamblu noțional. De altfel, tocmai pe aceste dimensiuni diferite s-a publicat un volum despre RS și excludere, sub coordonarea lui Jean-Claude Abric (1996, Exclusion sociale, insertion et prévention, Saint-Agne, Eres). Este vorba despre o temă de analiză complexă, deoarece trimite la
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în practicarea unei ramuri de sport (Alexe, 1993, p. 259) Procedeele tehnice reprezintă concretizarea și adaptarea elementelor de bază ale tehnicii la diferite situații specifice. Procedeele tehnice au un caracter concret de execuție, pe când elementele tehnice au un caracter general, noțional, abstract, reprezentând structura generală a mișcării (Alexe, 1993, p. 259). Exemplu: element tehnic - aruncarea la poartă, procedee tehnice - aruncarea la poartă de pe loc, din alergare, din săritură, cu evitare etc. Tehnica are un caracter individual, determinat de particularitățile de ordin
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de listă) sub care pot fi grupate mai multe kigo-uri cu aceeași temă. Din acest punct de vedere deci, kidai este un termen folosit pentru clasificarea și arhivarea a kigo-urilor. Al doilea mod de a Înțelege diferența ține de aspectul noțional, abstract al kidai-ului. El desemnează tema (activitatea, evenimentul, subiectul) caracteristică unui anotimp, În timp ce kigo este expresia concretă, verbală a acesteia culeasă din poeme deja scrise. Cuvîntul care desemnează o temă, poate fi sau nu prezent și atestat și el ca
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
concret intuitiv de la care se pornește în învățarea unor noțiuni de ortografie și punctuație trebuie să fie cuvântul, textul și nu obiecte sau imagini ilustrative, care orienteză elevul spre gândirea concretă. Elevii trebuie orientați să opereze nu numai cu conținutul noțional al cuvântului, ci și cu cuvântul privit din punct de vedere al structurii morfologice, al raporturilor în care se află cu celelalte cuvinte din propoziție. Drumul pe care-l parcurg elevii de la materialul de limbă până la elaborarea definițiilor este foarte
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
pot apărea în legătură cu aceste cazuri, studiile de specialitate fac următoarea precizare: atunci când fiecare cuvânt în parte și-a păstrat înțelesul său propriu, scriem separat, iar dacă grupul în ansamblu a căpătat un înțeles nou, iar cuvintele alcătuitoare au pierdut contactul noțional cu înțelesurile lor primitive, scriem totul într un singur cuvânt. Înainte de a fixa scrierea, este deci nevoie să facem o analiză a gândirii exprimate. Deprinderea de a scrie corect cuvintele este dobândită pe bază de practică, nu se poate transmite
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
mentală“ completă de acestea. Ele nu au nevoie de situație sau de context pentru a individualiza, întrucît conțin în sine un sens lexical general și indici de individualizare. Astfel deal, izvor, păltiniș desemnează orice lucru care se încadrează în clasa noțională respectivă, iar dacă dorim să individualizăm unele dintre aceste lucruri prin cuvinte comune, trebuie să apelăm la articularea, determinarea sau indicarea prin gesturi (dealul acesta, izvorul din islaz, păltinișul de pe coastă etc.). Aceleași cuvinte, devenite nume proprii (și scrise, în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de specialiști în urma investigațiilor istorico geografice și lingvistice minuțioase. Raportînd numele proprii la substantivele corespondente, se observă că primele constituie un sistem de denominație suplimentară, destinat să individualizeze obiecte desemnate prin numele comune, care se referă generic la întreaga clasă noțională din care face parte obiectul. Din punctul acesta de vedere, numele proprii îndeplinesc rolul unor instrumente deictice sui generis. Diferența semantică dintre numele de locuri, ca nume proprii, și apelative este cea mai importantă și de aceea a fost cel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și noțiune, despre care am vorbit mai sus, spune că „în general vorbind, toate limbile din lume se înrudesc, prin fondul lor comun, al noțiunilor” (p. 100). Substituind continuitatea globală a materialului lingvistic în diverse formule de limbă prin unitatea noțională a limbilor, Scraba și-a creat platforma necesară pentru a justifica atât asemănările formale dintre limbi, cât și discrepanțele structurale dintre ele. Ambele aspecte sunt primare, în sensul că fiecare limbă are începutul ei aparte împreună cu poporul care o vorbește
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
definește descendența "atitudinală și estetică a spiritului tutelar caragialian". Reconstituirea descendenței a impus, în prealabil, decodarea "cărții de identitate" a comicului, concept operațional proteic și glisant. Sintetica introducere în studiile teoretice, tradiționale și contemporane, conturează atât deschiderea nelimitată a sferei noționale, cât și restrângerea conceptuală excesivă. Excursul exploratoriu îi ajută să contureze "genul proxim și diferența specifică" a problematicii comice. Creația lui Caragiale trece examenul "tuturor formulărilor determinative ale comicului", exemplificând pregnant aspecte divergente. Five o'clock se mulează pe definiția
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în funcție de gravitatea malformației detectate, cu bonomie, înțelegere sau, dimpotrivă, în răbufniri satirice, violent sarcastice, cu malițiozitate și cruzime. În conturarea portretului robot al comediografului tipic, abilitatea de a surprinde ridicolul ar fi informația de bază de la care ar deriva ramificații noționale multiple între care importante ar fi inteligența, insensibilitatea, răceala afectivă, spirit justițiar acuzator, conștiința propriei superiorități. Cel care ridiculizează se plasează pe sine pe scara ierarhică a valorilor pe o treaptă superioară, de la înălțimea căreia își permite să contemple cu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dar - așa cum credeam noi - la un nivel superior. Și când ajungeam să ne certăm, contradicțiile nu se aprindeau de la crimele războiului care se încheiase și mai puțin chiar de la certurile dintre partidele prezentului: mult mai mult ne bălăceam în aproximații noționale. Poate că în risipa nocturnă de cuvinte s-ar fi simțit un vag antifascism și un filosemitism fără obiect. Printr-un procedeu de recuperare, rezistența ce nu fusese pusă în practică avea acum drept urmări un curaj care nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cercul lingvistic de la Praga cultivă ideea „literaturii în ea însăși” și „pentru ea însăși”, ca „fenomen particular având legi proprii” O altă creație terminologică este „literaritatea”, iar când apar studiile despre text apare noțiunea concurentă de „textualitate”. Întreg acest limbaj noțional este reluat, aprofundat și sistematizat de fenomenologie, R. Ingarden este cel mai reprezentativ estetician literar al acestei școli. Ideea de literatură atinge, în felul acesta, cea mai mare clarificare și specializare din întreaga sa biografie, ceea ce face însă să apară
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a limbajului pe cea autoreferențială); de unde și definiția dată imaginii poetice, în afara perspectivei mimetice, drept „plăsmuire abstractă ș...ț, raport pur a două elemente cât mai îndepărtate (sau cât mai apropiate) între ele”; interesul particular acordat sintaxei textuale, în defavoarea înțelesului noțional al cuvântului; interpretarea poeticității limbajului ca distanțare de normă („faceți greșeli de gramatică”); refuzul distincției tradiționale dintre frumos și urât; tendința de dinamizare a discursului liric (în consens cu „ritmul vremei”) prin cultivarea unui imagism în care contează în primul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
aparente în versurile-imagini); iar la nivelul substanței verbale ca atare, avem de-a face cu o unificare timbrală a versului, joc al aliterațiilor, propagare în vers a sonurilor, menită să realizeze - cum va spune Ion Barbu mai târziu - depășirea individualității noționale a cuvântului spre „unitatea fonică a versului”. (Alte exemple concludente ar fi aici versuri ca: „Drum pierdut prin clorat și calcar”, „Casele presate balnear în album” etc.). Desigur, nu toate poemele Invitației la bal suportă o asemenea analiză. Unele dintre
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cerebral de asocieri complexe, care asigură cunoașterea lor conștientă. În afara acestui proces, cuvintele se șterg din cunoașterea-conștientă fonetică. Înțelegerea transformă cuvântul în noțiune nu prin conștientizarea lui, ci prin transformarea acestuia prin trecerea de la cunoaștere conștientă fonetică în cunoaștere conștientă noțională. Creierul realizează un nou stadiu de cunoaștere-conștiință prin asocierea sinaptică a grupului neuronal care a înregistrat cuvântul fonetic cu grupurile neuronale conținătoare ale experiențelor ce-i dau înțelesul noțional. În acest moment, sinapsele creează o nouă buclă, în sens spiralogic
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
transformarea acestuia prin trecerea de la cunoaștere conștientă fonetică în cunoaștere conștientă noțională. Creierul realizează un nou stadiu de cunoaștere-conștiință prin asocierea sinaptică a grupului neuronal care a înregistrat cuvântul fonetic cu grupurile neuronale conținătoare ale experiențelor ce-i dau înțelesul noțional. În acest moment, sinapsele creează o nouă buclă, în sens spiralogic vertical, acțiune echivalentă cu procesul de învățare sau de memorizare. Enunțul cuvântului "conștiință", înregistrat drept cuvânt în prima buclă a dublei spirale, urcă vertical pe bucla înțelegerii spiralogice. Dubla
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
spirală efectuează permanent noi asociații ale cuvintelor necunoscute cu rețele neuronale complexe, integrându-le în cunoașterea conștientă ca noțiuni. Când auzim pentru prima data cuvintele "Buddha", "ezoteric" și "misticism", pentru a le transforma din cunoaștere conștientă fonetică în cunoaștere conștientă noțională este necesar să putem realiza asociații cu un complex neuronal preexistent; în caz contrar noțiunile fonetice se vor șterge. Procesul spiralogic (simultan și permanent) de cunoaștere-conștientizare asigură armonia neuro-psihică a creierului, adică sănătatea. Separarea conștiinței de cunoaștere duce la acceptarea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cauzată de lipsa jocurilor cu funcție simbolică și a sentimentului de apartenență la un grup; Limitarea accesului la cultură - persoanele cu deficiență de auz nu citesc literatură, nu Înțeleg televiziunea. În ceea ce privește lectura literară, trecerea de la gândirea În imagini la cea noțional verbală la copilul deficient de auz este condiționată de specificul celor două forme de gândire și de limbaj: mimico-gestual și verbal. Există numeroase posibilități de influențare a trecerii din limbaj mimico-gesticular În limbaj verbal, dar această trecere se realizează În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
imaginea ce le reprezintă și cu semnul mimico-gestual, iar pentru Înțelegerea unui text, asocierea acestuia cu imagini reprezentative (care ilustrează esența textului) și cu povestirea lui prin semne. 3. Faza de stocare (nivelul clasificator) presupune integrarea noțiunii noi În sistemul noțional al individului, raportarea acesteia la fondul de noțiuni asimilate anterior. În situațiile În care se presupune integrarea Într-o clasă superioară noțională, copii deficienți de auz au dificultăți de Înțelegere. 4. Faza de actualizare (nivelul formal) vizează procese de definire
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și cu povestirea lui prin semne. 3. Faza de stocare (nivelul clasificator) presupune integrarea noțiunii noi În sistemul noțional al individului, raportarea acesteia la fondul de noțiuni asimilate anterior. În situațiile În care se presupune integrarea Într-o clasă superioară noțională, copii deficienți de auz au dificultăți de Înțelegere. 4. Faza de actualizare (nivelul formal) vizează procese de definire În termenii atributelor semnificative, cu fixări, evaluări, aplicații și transferări relevante. Insă transferul de cunoștințe este un proces prea puțin Întâlnit la
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mediul vorbitor, În vederea integrării ulterioare, sub diferite forme, În Învățământul general. Integrarea școlară reală nu se poate realiza decât În momentul În care copilul protezat de timpuriu posedă instrumentul de contact și de stabilire a interrelației prin intermediul limbajului vorbit. Evantaiul noțional care se utilizează atât În știință cât și În limbajul obișnuit pentru a denumi persoanele cu tulburări de auz este foarte lung și diferit. De exemplu: surdo-mut, surdovorbitor, surd, deficient de auz, disfuncțional auditiv, hipoacuzic, handicapat de auz, asurzit. Precizăm
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
baza cuvântului și a gândirii noțional-verbale. Comparativ cu gândirea auzitorului, la surd aceasta are caracter concret și neevoluat. Abstracțiunile sunt prea puțin accesibile acestei forme a gândirii, dar ele pot deveni treptat accesibile În procesul demutizării și trecerii la gândirea noțional verbală. Principalele operații logice pe care le Întâlnim la auzitor sunt prezente și la surdomut, dar sunt mai puțin dezvoltate tocmai din cauză că operează cu imagini și nu În cuvinte. Elementul de bază al gândirii și limbajului copilului cu deficiențe de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]