701 matches
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎNFRUNT NEMĂRGINIREA... Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Înfrunt nemărginirea ce din priviri mă-nalță Prin geamăt de izbândă, cutremurat de mare, Apoi, lumini difuze mai cresc, cu nonșalanță, Pe pieptul ars de-nfrângeri... instinctele primare. Când, însăși, viața, astăzi, mă-mparte în lumină, Iar cerul se răsfiră pe gânduri ancestrale, Mă nimeresc în visul curat de lună plină Doar implorând uitarea cu gesturi teatrale. Nici întrebarea pusă la
ÎNFRUNT NEMĂRGINIREA... de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372307_a_373636]
-
trebuit să fie doar un episod plăcut și apoi trist, a rămas prezentă, ca o durere și ca un apăsător eșec în fața vieții. Citeam, de curând, niște reflecții despre viață, despre ce ai fi putut avea și ai ales, cu nonșalanță, să dai cu piciorul: “De prea multe ori ajungi să prețuiești ceea ce ai avut, abia după ce ai pierdut deja acel ceva. Și întotdeauna, ratezi sută la sută din șansele de care nu profiți, din provocările pe care nu le accepți
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379660_a_380989]
-
evocată de Maria Nițu nu e despiritualizată. Nu i s-a retras harul. Nu e atinsă de rătăcire, alienare, idolatrie, cum se întâmplă cu ateismul consecvent, rebarbativ, sigur pe sine, care, atunci când mai nutrește și veleități estetice, își etalează, cu nonșalanță, vidul, trupolatria și nulitatea. Nimic din toate acestea sub condeiul Mariei Nițu. Ceea ce înseamnă că lumea ei, atât de originală, are un Centru (”osia lumii”), un suport transcendent, un reper imuabil. Am recunoscut mai sus replica unui personaj din Evanghelia
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
de parcă sugera să punem punct subiectului. Mă bosumflasem deja pentru că nu era tocmai răspunsul dorit. Aveam o altă teorie despre trișori și eram intrigată că omul pe care îl iubeam avea o astfel de mentalitate. Gândeam că ar trișa cu nonșalanță chiar dacă ar fi vorba despre altceva, iar pentru mine era limpede, ieșise în relief cu această ocazie, lipsa de scrupule a lui Ovidiu. Nu eram deloc mândră să constat cu câtă dezinvoltură reușea să trișeze, mai ales că pentru mine
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
ascunzi în palma ta, De puntea către lume, să uităm. Și aș mai vrea să-mi dai o noapte, Iar brațul tău să-mi fie căpătâi, Să mă-nvelești în mii de șoapte, Obrazu-nmiresmat, să mi-l mângâi. Însă cu nonșalanță iarăși pleci, Lăsând singurătatea și tăcerea, Prin liniștea haotică a gândurilor reci, În vălul de tristețe, îmi înfășor iubirea. Și-n clipa de tristețe când mă pierd, În mii de întrebări fără răspuns, Doar ale tale slove mă dezmierd, Al
CLIPA DE TRISTEȚE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375688_a_377017]
-
cu el însuși, căutând perfecțiunea. În subcapitolul “Cabana iubirii“ poetul aduce ofrandă pasiunii arzătoare, prin vers. Mugurel Pușcaș scrie dintr-un plin sufletesc ce se revarsă cu generozitate într-un roșu tril, ,,mereu pribeag, drumeț spre alte zori”, adumbrind cu nonșalanță, uimire, plăcere și dor popasul inimilor noastre, aducând un omagiu etern și nedisimulat femeii, iubirii ca cea mai înaltă și minunată trăire umană, pătrunzând cu alese cuvinte în intimitatea cititorului, răscolindu-l... Poetul trăiește profund clipa, fiind într-o permanent
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
că tu ești șeful, continuă el să glumească, încercând să-i distragă atenția, pentru a nu-i mai vedea privirea suspicioasă. Chiar dacă știa că nu-i va recunoaște că ar fi avut vreo supărare, Sergiu nu se lăsă păcălit de nonșalanța aparentă a lui prietenului său și insistă: - Sigur nu ai nimic? Nu mă minți? Ești bine? - Da măi, ce să am? Am un chef nebun să beau o bere. E o căldură de mori, nu alta. În timp cei doi
GHINIONUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362122_a_363451]
-
asta mi-e teamă. ... și i-am închis telefonul. De atunci nu m-a mai căutat. Minciuna interesată este, cred eu, cea mai des întâlnită. Minți cu un scop, de cele mai multe ori unul meschin. Îți ascunzi verigheta și afirmi cu nonșalanță: - N-am fost niciodată însurat. La angajare, viitorul salariat: - Sunt exact omul de care aveți nevoie pentru post - competent, conștiincios, sociabil. La angajare, directorul: - La noi te poți afirma, noi apreciem personalitatea și inițiativa. La prezentarea unei oferte: - Fără falsă
DESPRE MINCIUNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362238_a_363567]
-
în a impune industriașilor obligația de a folosi cel puțin 75% lucrători români. Patronii străini se plîng că românii, dotați cu un înalt spirit de asimilare, sînt în general lipsiți de perseverență. Din cauza obișnuinței de a nu se implica, a nonșalanței orientale, românul se supune cu greutate cerințelor muncii industriale. Relațiile dintre București și financiarii sau oamenii de afaceri străini nu sînt ușor de realizat și unele inițiative lasă amintiri amare. Se smulg concesii municipalităților pentru aducțiuni de apă, iluminat cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu e vreme să nu-și găsească indivizii pe măsură! Vremea i-a scos la iveală (imediat, cum altfel?) pe artiștii de care avea imperioasă nevoie. Ființe oricînd disponibile, în stare oricînd să treacă de la un faraon la altul cu nonșalanță invidiabilă, au primit mandatul gras și s-au și apucat de treabă. Surogatele de concursuri, oblăduite de ce ce es (Cons.Cult. și Ed. Soc.) au netezit calea multora spre îmbogățire, în schimbul... în schimbul a ce? În schimbul unor fantasmagorii gigantice, iată, mărșăluind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ani de la consumarea... faptului educativ? Că sîntem, cum altfel? alături de acel tînăr pictor de promițător talent care, căutîndu-și cu înfrigurare, cu "răutate" drumul, avea de înfruntat mîrșăviile momentului. Dar... dar... și că ne vine greu să uităm, să trecem peste nonșalanța cu care de-acum încărunțitul meșter Pil avea să curteze, harnic și neîntrerupt, puterea comunistă. De ieri și de azi. De ieri, cînd, într-o grotesc-supradimensionată pînză, pictorul temeinic reeducat atunci, în 1960, îl plasa pe Ceaușescu între voievozii și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
efecte vitale are aderarea noastră la structurile euroatlantice, aceste constrîngeri cu lungă bătaie istorică ne-ar apărea drept șantaje cinice. De altfel, în forul nostru interior, atît de bîntuit de vitregii, chiar așa ne și apar. Dar... Cu ce asiatică nonșalanță răspunde Rusia cererii legitime a Germaniei de a i se înapoia marile capodopere șparlite de glorioasa Armată Roșie în timpul războiului și duse la Moscova! Rusia spune ritos, nici mai mult nici mai puțin, că-i aparțin. Iasno? 9 aprilie Peisaj
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gălețile din care s-au scurs, insolite obiecte de joacă pentru copii, călărite de ei cu voluptate nedisimulată. De la experiențele acestea încă plastice pînă la faza... deșeurilor nu-i decît un pas. Pe care "oportunistul" César îl face cu franțuzească nonșalanță. Bîntuie, împreună cu echipa lui de zgomote, cimitirele mașinilor avariate, combină dadaist caroserii divers colorate între care își fac loc ibricele, cratițele, tacîmurile aferente călătoriilor auto totul supunîndu-se, în final, unor puternice prese mecanice. Încît produsul ultim ("artisticul" produs) e un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cum un monarh atît de demn și de sobru în dramatica lui existență se complace într-un scenariu pe care îl scrie unul din cei mai șmecheri politicieni (era să spun români), crezîndu-se tătuca națiunii și făcîndu-și numerele paternele cu nonșalanța impostorului. Ar exista, cumva, și o explicație: în intima suită regală se află acum și un actor. Altfel, cum am putea înțelege îngăduința regelui în favoarea individului care-și are ascendenți în cei ce l-au detronat acum jumătate de secol
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ale vechii lui picturi și semna o, de nerecunoscut, pînză, Construcții noi în București. Dar în situația maestrului deja clasicizat se aflau alți cîțiva mari pictori care-ți lăsau impresia unui compromis aproape comic, dacă avem în vedere titlurile cu nonșalanță lipite lucrărilor. Ce asocieri de substanță, pictură-titlu, ar fi putut opera în cazul compoziției lui Catargi, în care spațiul imens al unei cazangerii era doar pretextul desfășurării excepționalelor sale potențe compoziționale și coloristice? Volutele ample ale pieselor din hală, ținute
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
public românesc, de subordonare a instituțiilor statului intereselor de partid, comuniștii au transformat sistemul informativ-represiv al statului burghez într-o armă redutabilă în cucerirea și, apoi, conservarea puterii politice. Folosindu-se cu abilitate de retorica „luptei de clasă”, pretinzând cu nonșalanță și cu deplină convingere că reprezintă interesele celor mai largi pături populare, partidul comunist a creat pe ruinele vechiului sistem o instituție perfect adaptată obiectivelor sale, înzestrând-o cu un set de cadre de nădejde, cu o logistică redutabilă și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
starea sănătății lui e din ce în ce mai rea. Bolnav de cancer, se va stinge în conacul de la Mircești. A fost o zodie norocoasă aceea în care s-a născut scriitorul. Cu firea lui senină și echilibrată, A. pășește prin viață lin, cu nonșalanță, gata oricând să guste o plăcere, cu delicii de rafinat epicureu. E înclinat spre confort și reverie, dar tânjește mereu să cutreiere prin ținuturi cu un soare blând și învăluitor. Dacă pare uneori infatuat și distant, mai ales în raport cu tânăra
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
sau separat, el a publicat schițe care tratează, într-o manieră ușoară, glumeață, aspecte ale vieții citadine, mondene. Scrierile adunate în volumul Drumuri albastre (1937) alcătuiesc o evocare nostalgică a începuturilor aviației militare românești, într-o atmosferă ușor exaltată. Dar nonșalanța ostentativă a aviatorilor, bravada, distanța dintre gestul teribilist și efectul rizibil, reacțiile spectaculos ilare ale camarazilor plasează totul în zona umorului. Câteva schițe mai „terestre”, în care apar stereotipii și obtuzități militare, îl apropie de ironistul Gh. Brăescu. În Țambalul
ARGESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
hilariante), dar predominantă e zeflemeaua subțire, condescendentă și totuși incisivă. O emfază subtil autoironică dă farmec posturii de toreador ori de duelgiu impenitent (Corrida, Racheta, Mănușă). Treptat, pornirile polemice se calmează, făcând loc unui discurs confesiv, liric, în care fantezia, nonșalanța și umorul polizează asperitățile sincerității. Veritabilul roman autobiografic în versuri are, în chip vădit, ca erou pe A. Relativ puține, unele însă antologice, sunt cronicile brodate în jurul unui eveniment, al unor figuri politice ori ținând de faptul divers (Five o
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
Meyer, Schweitzer, Staub, Hermann, Pool, Leger, Baron Împânzesc conversațiile masculine În saloanele din Londra sau Paris. Sunt marii croitori de lux. Uneori ei trec granița realului și intră În romanele lui Stendhal sau Balzac. De aceea, mulți dandylogi scriu cu nonșalanță că la Staub, de pildă, se Îmbracă contele d’Orsay, Eugène Sue, dar și Julien Sorel sau Lucien de Rubempré. Cravate, mănuși, pălării tc "Cravate, mănuși, pălării " Dacă ar fi să continuăm povestea despre ținută, zona În care dandy-i
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
la tablete fotbalistice, de la considerații despre triumful energiilor staliniste până la eseuri despre Charlie Chaplin, notații despre Isaac Babel, Leon Troțki, Arthur Koestler și Albert Camus, trecând prin gastronomie, hipism, ciclism, melomanie, cinefilie, cu Caragiale și calamburul la butonieră, într-o nonșalanță tipică intelectualului de stânga, pentru care idealurile nu sunt altceva decât o perpetuă mirare în fața inevitabilelor eșecuri. Eșecuri consemnate, dar niciodată acceptate de-a binelea. Publicistica lui dovedește o frenezie extraordinară în fața faptului cotidian. Pagina înregistrează nesățios cele mai absurde
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
simultaneitate a prezentului. Baritonul vibrant din Faust umplea sala: „Lasă-mă, lasă-mă să-ți admir chipul...”, lustra cădea, leoaicele se năpusteau asupra nefericitului Delmonico, cometa brăzda cerul nocturn, parașutistul își lua zborul de pe turnul Eiffel, doi hoți, profitând de nonșalanța estivală, părăseau Luvrul noaptea, ducând cu ei Gioconda, prințul Borghese își bomba pieptul, foarte mândru că a câștigat primul raliu automobilistic Pekin-Paris, via Moscova... Și, undeva, în penumbra unui salon discret din palatul Élysée, un bărbat cu o mustață albă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sau patru linii trasează portrete de neuitat, de pildă, Pitt sosind la Downing-Street pe o dimineață însorită și albăstruie de primăvară, îmbrăcat ca totdeauna în negru, cu tricornul sub brațul stâng, sprijinit de mânerul de fier al spadei, urcând cu nonșalanță treptele câte două și privind absent peste capetele emigraților solicitanți; sau regele George al III-lea, nebun, rătăcind singur, ca regele Lear, prin sălile palatului și așezându-se la clavecin să cânte din Haendel. Sute de asemenea imagini sunt smulse
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nostru confrate”. E un eufemism nu totdeauna malițios, poate deseori binevoitor, curtenitor, dar limitativ. Dacă accept calificarea o fac din modestie. Alți cititori ai mei au decelat și o anumită - să-i zic! - violență sau încordare sub aparența mea de nonșalanță (maliție și umor nu-mi mai atribui singur). Cred că aceștia din urmă nu greșesc, o spun pentru că mă cunosc, cred, destul de bine - cine se cunoaște cu adevărat? - cred că răspunsul ăsta nu mai cere alte adaosuri deocamdată. — Bine. — Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Bruyère) „Mai bine să fii invidiat, decât compătimit.” (Thales) Parcă mi-e rușine mie că nu ți-e rușine ție. (Când te respecți, nu poți fi indiferent la lipsa de scrupule a celui care, deși se știe vinovat, declară cu nonșalanță: „Nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu-mi miroase”.) „Caracterul fără Înțelepciune poate mult, dar inteligența fără caracter nu valorează nimic.” (Cicero) Degeaba pui rimel la ochi, dacă nu știi să privești frumos. (Ipocritul, oricât s-ar strădui să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]