6,495 matches
-
ministrul Integrării Europene; Vasile Blaga, ministrul Internelor; Gheorghe Dobre, ministrul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului; Sulfina Barbu, ministrul Mediului și Gospodăririi Apelor. Odată devenit președinte al României, Traian Băsescu a trebuit să renunțe, formal, la șefia Partidului Democrat, așa cum o cerea norma constituțională. A făcut-o pe 18 decembrie 2004, în cadrul Conferinței Naționale a partidului, cu un discurs impresionant. În locul său l-a lăsat pe Emil Boc, primarul Clujului, mai întâi ca președinte interimar, apoi ca președinte confirmat de congresul PD, desfășurat
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
este specie: dar nu este deloc necesar ca partea să fie și specie”. Prin intermediul regulii dihotomice și a referinței sale la raportul dintre parte și specie, și la cel dintre parte și întreg, se prezintă, de fapt, principiul ontologic care normează diviziunea: cel al raportului dintre unul-idee și multiplul, raport în care multiplicitatea își menține caracterul definit și determinat. Acestea sunt regulile metodei dihotomice, dar dihotomia, la rândul ei, este o reducție, iar una dintre cerințele oricărei proceduri discursive este să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Crainic, Nae Ionescu și Mihail Manoilescu 82. În același timp, Ornea susține și că, În ansamblu, majoritatea intelectualilor erau de partea democrației parlamentare și a idealurilor liberale, criticate de extremiștii de dreapta 83. Cu alte cuvinte, criticile antiliberale nu erau norma, ci excepția. Poziția eugeniștilor români subminează Însă Încrederea În susținerea pe care democrația parlamentară reușise să o mobilizeze În România interbelică. În timp ce unii dintre acești autori se identificau deschis cu extrema dreaptă, mult mai mulți adepți ai ideilor eugeniste se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În continuare femeilor să aibă un nivel de control ridicat asupra propriilor corpuri. Astfel de grupuri se temeau că femeile ar fi putut oricând să inventeze o afecțiune ereditară În familie, pentru a obține un avort. De aceea, legea conținea norma adițională ca decizia finală În privința avortului să-i aparțină unui medic specializat În afecțiuni ereditare. Astfel, controlul comportamentului individual și al reproducerii era din nou Încredințat specialiștilor tehnici, medicii, sprijiniți de aparatul de stat. Statisticile incomplete și inconsecvente privind rata
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
manifestau uneori. Ibid., p. 390. Referirea la un manual nu este ironică. Ceea ce Îl surprinde pe un observator contemporan la socialismul Începutului de secol este cât de didactic era. Metafora clasei era dominantă În gândirea socialistă, iar instruirea formală era norma. Luxemburg și-a dedicat o mare parte a carierei Întâlnirii cu clasele și evaluării lucrărilor de la școala superioară a Partidului Social-Democrat. Ibid. (sublinierea Îmi aparține). Să comparăm această viziune cu cea a anarhistului italian Arrico Malatesta, care, În 1907, afirma
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
în raport cu cea a lui Augustin și chiar cu cea a lui Ambrozie. Călugărul nu se ocupă de lume, iar cine trăiește în lume este, sub anumite aspecte, pe același plan cu cei din afara creștinismului. Monahismul, mai precis regula monastică, este norma desăvârșirii: această normă poate propune unica posibilitate de a-l urma pe Cristos ce-i mai rămâne încă unui creștin din epoca postapostolică sau, oricum, creștinului ce trăiește într-o lume non-creștină. b) Origenism și pelagianism în opera lui Cassian
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
un liceu unde cerințele sunt mult mai scăzute, elevii nu învață etc. El va adopta aceeași atitudine relaxată, amicală, așteptând ca elevii de la acest din urmă liceu să se comporte ca și elevii proprii; de reținut că el nu explicitează norma în sensul transformării ei în regulă. Însă elevii de la liceul unde suplinește sunt obișnuiți cu profesori mai autoritari, care să-i „țină în frâu”, așteptările lor privind comportamentul unui profesor fiind în această direcție; astfel, ei îi vor face probleme
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cea a lui Augustin și chiar cu cea a lui Ambrozie. Călugărul nu se ocupă de lume, iar cine trăiește în lume se află, sub anumite aspecte, pe același plan cu cei din afara creștinismului. Monahismul, mai precis regula monastică, este norma desăvîrșirii: această normă propune singura posibilitate de a-l urma pe Cristos care-i mai rămîne unui creștin din epoca postapostolică sau, oricum, creștinului ce trăiește într-o lume non-creștină. b) Origenism și pelagianism în opera lui Cassian Opera lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sau morale autentice. Totul este redus, din punct de vedere formal, la diferite „scenarii politice”, care Își au originea În miturile despre care menționam mai sus. Trebuie subliniat faptul că, ori de câte ori apar crize ale valorilor morale, culturale sau religioase care normează În mod firesc o societate umană, se apelează la soluții utopice sau la mituri cu funcție compensatorie, ca formă ultimă de salvare a unei situații de criză. 5 TEMELE EXISTENTEI. Viața și Existența Temele existenței cuprind totalitatea problemelor care concentrează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aceasta ei simbolizează, din punctul de vedere al Psihologiei Morale, Supra-Eul moral colectiv. Prin urmare, putem afirma din acest moment că așa cum există pentru fiecare persoană un Supra-Eu personal, fiecare grup social-uman, fiecare colectivitate are un Supra-Eu colectiv, care-i normează conduitele, actele, ideile, orientând-o către un ideal comun. Profeții biblici ai Vechiului Testament sunt simbolul Supra-Eului colectiv, pe când „daimonionul” socratic este simbolul Supra-Eului individual. Supra-Eului colectiv Îi este specifică o anumită conștiință morală colectivă, reprezentând sentimentul unității, al apartenenței
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin iubire, eu devin liber, dar această libertate a mea mă poate adesea Înșela. Cenzura libertății mele este dată de responsabilitate, care este „legea morală din mine”, cum spune I. Kant, și „legea morală divină”, exprimată de către profeți și care normează relațiile mele cu divinitatea. Eu răspund prin iubire de actele mele În fața propriei mele conștiințe. Solidaritatea Însă, ca datorie morală, mă obligă să răspund În fața autorității supreme din care provin prin filiația colectivă. Datoria morală mă leagă, resimțind-o ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acesta, care angajează responsabilitatea individului. El reprezintă conștiința morală. Deși este o funcție, dar și o stare a Eului, conștiința este, În sens valoric-moral, un atribut al Supra-Eului. Orice Eu este conștient În măsura În care dispune de un Supra-Eu puternic, care să normeze conștiința Eului. În sfera conștiinței unei persoane, R. Le Senne distinge mai multe niveluri de conștiință, pe care le consideră „experiențe mintale”, reprezentând „mișcări de separație și mișcări de reconciliere, orientate În sensuri diferite” și care configurează diferitele forme ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
etc. Toate acestea sunt percepute de către ceilalți, fie În mod pozitiv, fie În mod negativ, persoana respectivă urmând a fi acceptată sau respinsă. Orice Întâlnire dintre două sau mai multe persoane este un scenariu psiho-social, dar și psiho-moral. Ea este normată de anumite reguli de care trebuie, În mod absolut obligatoriu, să se țină seama. Sunt circumstanțe ale vieții În care imaginea Eului personal are valoarea unui rol pe care persoana acceptă sau este obligată să-l joace. În cazul acesta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Își amintește, adesea amintirile au un caracter selectiv: plăcute, agreabile, sau neplăcute, penibile, rele. Unele trebuie spuse, altele, trebuie ascunse sau chiar uitate. Cui se datorează acest lucru? Ce se află la baza lui? În primul rând Supra-Eului moral, care normează regimul imagologic și caracteristicile psiho-morale ale Eului unei persoane. Fiecare individ tinde să fie, nu cel care este, ci acel care exprimă imaginile fantasmatice ale propriilor sale valori și aspirații de ideal. Din acest motiv, orice biografie este dublată de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
exterioritatea persoanei. Pudoarea și inocența sunt conduite de „moralitate corporală” raportate direct la trupul persoanei. În funcție de normele morale, spațiul trupesc este Împărțit În zone rușinoase sau zone interzise, rezervate numai strictei relații de intimitate. Regimul „utilizării” acestor zone corporale este normat de regulile morale, iar abaterea de la aceste regului nu este numai o imoralitate, ci și o traumă psihică care poate duce la complexe, nevroze, tulburări de caracter etc. 3. Mila Dacă, așa cum s-a arătat, pudoarea este un sentiment moral
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care și obligativitatea de „a-fi-ca-ceilalți”. Aceasta Înseamnă, de fapt, „a-fi-conform-unui-model” pe care Îl impun normele moral-religioase și socioculturale. Tot ceea ce este contrar acestuia, tot ceea ce iese din tiparele lui, se situează În contradicție cu normele morale și culturale. Societatea care normează viața individului nu se Împotrivește la „a-fi-tu-Însuți”, dar, În mod paradoxal, ea cere individului de „a-fi-el-Însuși-În-limitele-normelor” impuse de societate tuturor. Aceasta va da naștere unui conflict al valorilor. Orice persoană, pentru a se Împlini, are nevoie de un sistem de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
umilință, Înstrăinare și despărțire. Cazul fiului rătăcitor este o temă de Psihologie Morală, care are la baza ei unul din principalele motive ale religiei și eticii creștine: relația tată - fiu. Din punctul de vedere al psihanalizei, relația tată - fiu este normată de situația oedipiană. Explozia protestatară, ca dorință de eliberare a fiului de sub autoritatea tatălui, este explicată de psihanaliză prin actul de negare de către fiu, a tatălui, ieșirea acestuia de sub autoritatea paternă, care se Încheie cu identificarea fiului cu tatăl. Este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În cele heterosexuale se diferențiază funcțional și ierarhic. Cuplurile homosexuale sunt statice, pe când cuplurile heterosexuale sunt dinamice. Ceea ce poate contribui la formarea cuplurilor nefirești este și o anumită influență a factorilor culturali de criză. Criza valorilor morale și spiritual-religioase, care normează și cenzurează conduitele persoanei, poate suferi grave deprecieri. Scăderea forței morale va avea consecințe nefaste asupra formării persoanei. Atracția pentru persoanele de aceleași sex poate apărea fie ca o modă, fie ca o consecință a eliberării pulsiunilor primare În absența
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
obligă, Îi cere, dar Îi și oferă. Prin aceasta dobândește semnificații arhetipale. Apar două elemente definitorii pentru noua condiție umană: libertatea și responsabilitatea. Din acest moment, toate conduitele umane vor fi marcate de ele. Relațiile dintre oameni În cetate sunt normate după interesele comune ale tuturor. Persoana se va subordona masei. Din acest moment apar două elemente noi: individul și masa. Între ele va exista o mare varietate de relații: atracție și cooperare sau respingere și conflict. Individul va căuta permanent
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În mod implicit de răspunderea individului În fața cetății și a semenilor săi. Din acest moment apar și Încep să funcționeze normele morale care reprezintă latura spiritual-umană a datoriilor și răspunderilor persoanei față de cetate și față de semenii săi. Dacă legile cetății normează viața indivizilor, a cetățenilor, valorile morale vor acționa ca modele exemplare ce vor construi „tipurile umane” și vor norma conduitele, acțiunile și relațiile interumane din cetate. Rezultatul acțiunii normelor morale va duce la schimbări profunde privind tipurile umane și relațiile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
funcționeze normele morale care reprezintă latura spiritual-umană a datoriilor și răspunderilor persoanei față de cetate și față de semenii săi. Dacă legile cetății normează viața indivizilor, a cetățenilor, valorile morale vor acționa ca modele exemplare ce vor construi „tipurile umane” și vor norma conduitele, acțiunile și relațiile interumane din cetate. Rezultatul acțiunii normelor morale va duce la schimbări profunde privind tipurile umane și relațiile interumane În conformitate cu normele cetății. Să ne oprim asupra acestora. 1. Tipurile umane Dincolo de tipurile somatopsihice, constituționale, analizate anterior și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
determină ca omul să devină ființă responsabilă de actele, intențiile și idealurile sale, atât față de sine, cât și față de semenii săi, dar și față de instituțiile și legile cetății. Am arătat mai sus care sunt relațiile interumane. Relațiile interpersonale sunt Însă normate În cetate de legile civile care urmăresc atât interesele cetățenilor, cât și pe cele ale cetății. Într-o anumită privință aceste relații sunt „formalizate”, impunând respectarea unor anumite modele cuprinse În principiile fundamentale ale dreptului: Honeste vivere, neminem laedere, suum
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cărora a fi liber devine un concept moral, social și ulterior psihologic, imprimând o anumită semnificație conduitelor colective. Fiecare este liber, dar nu de a face ce vrea, ci de a face ceea ce Îi este permis. Cetatea este cea care, normând conduitele, va institui un nou tip de libertate: libertatea social-morală care va Înlocui treptat libertatea pulsional-psihologică. Toate conduitele sociale pot fi libere, dar ele se află sub semnul răspunderii individuale. Conduitele cetățeanului sunt diferite de cele ale omului din natură
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Înlocuită cu o conștiință pervertită, factori psihologici de natură psihotraumatizantă (frustrări, complexe, carențe emoționaleă etc. 1Ă Imaturitatea sau structurarea deviantă a supraeului are o importanță majoră În geneza tulburărilor psihomorale ale unei persoane, Întrucât supraeul este depozitarul valorilor morale care normează și cenzurează conduitele și acțiunile persoanei respective. Un supraeu slab, nedezvoltat, sau dezvoltat vicios, poate favoriza apariția unor tulburări psihomorale de diferite tipuri. 2Ă Răul model și imitarea acestuia sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente ale apariției tulburărilor psihomorale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
igiena mintală: surse umaniste, surse sociologice și surse medicale. Să le urmărim în continuare (vezi tabelul de mai jos). a) Sursele umaniste Domeniul umanismelor este primul în care s-au constituit principiile igienei mintale. Valorile religioase, morale și politice care normau viața oamenilor, a comunităților sociale au reprezentat în egală măsură și prescripții de psihoigienă. Fig. Surse umaniste: Doctrine religioase Interdicții Credințe Doctrine morale Norme morale Conduite normale Doctrine politice Legi, drepturi, datorii Conduite sociale Surse sociologice: Doctrine, norme, acțiuni sociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]