3,544 matches
-
către față, indiferent de context, gravitează în jurul a trei noțiuni. Frivolitatea, candoarea și voluptatea. Prinse în sintagme năstrușnice, ele justifică sau denunță sensurile amplasamentelor spirituale. Cartea este o galerie de portrete inegale. Sunt prinși laolaltă înțelepții și ucenicii, ghinioniștii și norocoșii, oportuniștii și cei care au ales calea lungă a sincerității publice. Îi leagă frivolitățile culturii înalte, dar îi despart voluptățile puterii și candoarea aservirii. Se poate jongla mult și bine cu aceste cuvinte cheie. Aprecierile lui Andrei Pleșu vin dintr-
Portretul din portrete by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4337_a_5662]
-
oferă, după obiceiuri din alt film, apă și dulceață. Un simplu protocol care, de bună seamă, nu ține de foame. Fără voie mănâncă și d. Lefter Popescu, încasând în față, de la chivuțele pe care le bănuiește de furt de bilete norocoase, o strachină de prune lojnite. Apetisantă, în felul ei, mâncarea lor vine dintr-o altă lume, în care nu s-a auzit de icre moi și de stridii proaspete. Și în nuvele se mănâncă țărănește, fiindcă anturajul e altul. La
Mese și mâncăruri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4231_a_5556]
-
posturilor NAȚIONAL, un anume Călin Popa, care știa că, în acel moment, se realiza o emisiune a cărei producătoare tocmai o convocase (profesionalism, dom'le, ce mai!). Și a mai reținut-o și peste o oră!... Știindu-l un ageamiu norocos (parcă ar fi singurul!) într-ale Televiziunii, m-am dus la biroul lui, gâtuit pur și simplu de nervi. Va redau dialogul: Doru Braia: "Sper să fie prima și ultima oară când se întâmplă așa ceva, inadmisibil!". Călin Popa: "Dar ce
Doru Braia, concediat de la N24 Plus by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/42797_a_44122]
-
Dan Hăulică Se numea Pytheas, Grecul din Massalia, colonia fundată de Phoceeni, în veacul VI dinainte de era creștină, cel care ne aține acum calea dezinvolt, la o răscruce de neevitat, între realul mensurabil și divinațiile imaginarului. Îl susținuse un imbold norocos, înfruntase temerar noianul de ape scăldînd în enigmă țărmurii Europei, la miază-noapte. Lansat oarecum să pipăie marginile de sus ale capacului de neguri ce pogoară dintr-acolo, imens, asupra lumii, navigatorul pretindea că atinsese insula extremă a orizontului. Era, pentru
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
Mănușa lui Mike Tyson, cumpărată cu trei dolari, după negocieri aprige cu vân zătoarea care jura că este adevărata mănușă a lui Mike Tyson. Figurinele cu familia Simpson și... aha, afurisitul. Știam eu că nu l-am pierdut. Talismanul meu norocos. Nu există noroc, îmi zicea printre dinții albi, perfecți, e o tâmpenie. Mă ridic, iar ochii mei sunt îndreptați către hainele înșirate în lungul perdelei. Îmi trec mâi nile prin ele de parcă aș da la o parte obstacole ima ginare
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
o să-mi fie dor. Îl arunc cu entuziasm în cutia părinților. Mă uit la ceas. Am terminat într-o oră. O oră. Șaizeci de minute. Trei mii șase sute de secunde. Cinci cutii și o minge plină de noroi. Las talismanul norocos să cadă pe podea și sting lumina. Am să-l rog pe Radu să vină mai târziu după cutii. Rodica Mitu Jocul La câteva luni după ce ne-am cunoscut, Alexandra mi-a propus un joc pe care l-am acceptat
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
alt cuiva dacă tot sunt în ilegalitate. Părinții își feresc copiii când trec pe lângă mine. Mi se pare amuzant, dar și depla sat. Nu sunt răufăcă tor, sunt doar alpi nist. Din nefe ricire, nu prea bun, din fericire, relativ norocos. În sfârșit, e cald. Pe măsură ce mă dezgheț, încep să simt cu adevărat ce și pe unde mă doare. Și mă dor multe. Controlorul rotofei și vesel îmi zeciuiește an turajul clandestin și mă abordează circumspect. Îi vorbesc egal, fără patimă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
se încorda de efort, dar nu simțea efortul, numai încordarea și nerăbdarea urcând în ea, apăsându-i pieptul. Lucra ca și cum Tom aștepta pe-aproape, poate chiar la barieră, gata să primească și să-i dea îmbrățișarea lui scurtă de soldat norocos. Tomiță ieșise inginer de poduri, toți vorbeau de el, tot orașul, sfârșise cu media cea mai mare, ziceau că nu mai isprăvise nimeni înaintea lui atât de strălucit facultatea de inginerie, făcuse podul din marginea orașului, podul de piatră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
eu niciodată nu-ți ies din vorbă... Da, da, o arse cu privirea bătrâna. Mi-a dat Dumnezeu cea mai bună și cea mai frumoasă noră. Vă felicit, doamnă, se înclină prefectul. Pentru vremurile astea sunteți, într-adevăr, o mamă norocoasă, o complimentă el, galant. Se-ntoarse spre Cerboaică: Unde v-ați ascuns, să nu mai... De-atâta timp! Extraordinar! Puteam jura că sunteți în celălalt capăt de țară. De ce nu m-ați căutat? Ce să fac, ce să facem, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
s-aplecase cu sângele-n cap și golul negru, huruitor, de dedesubt, despicat în traverse și frontoane metalice. Dacă s-ar fi rostogolit de la-nălțimea aceea, strivit de bare, praful s-ar fi ales de el. A fost cel mai norocos dintre toți. Sărind, în panica și fierbințeala momentului, nu din ușa vagonului sau de pe scară, ca ceilalți, ci de pe acoperiș, se alese, în cădere, doar c-un picior fracturat și-un braț scrântit din umăr. Dacă trenul ar fi avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să-l sprijine. El, șmecher, o-nlănțui cu brațul și-o sărută. O sărută pripit, nici măcar nu-i nimeri gura. Ea se feri, apoi rămase nemișcată cu ochii pe cer. Când s-a făcut noapte! Ai văzut? Tu ești steaua norocoasă! Lasă prostiile! Să vorbim serios! Aș vrea să am acum un munte de flori! Să te-ngrop într-un munte de flori. Fugi de-acolo! îl dojeni ea, încântată. În pat ți-am presărat garoafe și maci, tot flori însângerate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
deschise, aveau prilejul să asculte, de la distanță, piese cântate la diverse instrumente: vioară, pian, chitară. Ascultau vrăjiți, iar la sfârșit, Grig spunea: Tare aș vrea să învăț aici. De fapt, aș vrea să am o chitară. Tudor se născuse mai norocos. Putea să-și dorească aproape orice, iar părinții, în generozitatea lor, dublată și de o situație materială peste medie, i-ar fi putut oferi. În schimb, Grig nu putea decât să viseze. Mama lui reușea cu greu să țină casa
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
presupun, dar cinstită și demnă, fără să fie cerșită. Mă gândesc la tot ce eu am și ea nu, la locul meu de muncă, la starea sufletească de după un sfârșit frumos de săptămână și îmi dau seama cât sunt de norocoasă. Nu că n-aș fi știut până în acest moment, dar acum o simt parcă mai mult decât oricând. După mai bine de zece ani de când n-o mai făcusem, am cumpărat astăzi un ziar. De la fata cea tristă. M-am
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
vor să aducă ideea morții individuale, ci un soi de retorism exacerbat, persuasiv până la extrem: Înecatul a cuprins marea în brațe, a înfășurat-o în uragan ca-ntr-un șal de mătase și s-a tot dus sub zodii mai norocoase. Faptul că Înecatul cuprinde marea în brațe sugerează mai curând tentativa de a-și învinge destinul, spațiul interior, agresat de mări și oceane învolburate. Este o mișcare a interiorității. Mișcare de cucerire a "Însinelui poeziei" (Schelling). Însinele trebuie câștigat printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Dar unde-i marea pe care o blestemau pescuitorii și uraganul nebun, îmbătat de victorii? (...) Înecatul a cuprins marea în brațe, A înfășurat-o în uragan ca într-un șal de mătase Și s-a tot dus sub zodii mai norocoase. (Jaf) Poezia are o structură biplană: de o parte, retorica întrebărilor, de cealaltă parte, alegoria răspunsurilor. Întrebările nu sunt altceva decât interogații absolute. Când totuși primesc un răspuns, acesta este superfluu ori fals. "Înecatul" și "Spânzuratul" sunt ipostaze ale unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
viața asta. Câte ore ai stat la rând la carne și ai adus acasă cartofi? Nu este bine, dar suntem mulțumiți că avem un loc de muncă, chiar și prost plătit și ne putem crește copiii. Vezi noi suntem totuși norocoase, tu urmezi liceul, acum mergem la mare. Altă dată m-aș fi revoltat, aș fi protestat În ședințe. Făceam eu ceva ca să se mai miște treburile, dar acum nu mai am nici putere nici voință. Îți amintești când m-am
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
imediat să se Îndrepte cu eforturi spre mal. Cu Dunărea nu se glumește. Ce-ți spune ție cultura generală despre acest pod? De cine a fost proiectat și construit? Anghel Saligny Îți spune ceva? Da, el a fost desigur. Ce norocoasă sunt că te am pe tine, spusese Andreea la un moment dat. Ai fi putut fi și mai norocoasă să ne ai pe amândoi, lângă tine dar... așa a fost să fie. Ești cea mai bună prietenă a mea. Și
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
despre acest pod? De cine a fost proiectat și construit? Anghel Saligny Îți spune ceva? Da, el a fost desigur. Ce norocoasă sunt că te am pe tine, spusese Andreea la un moment dat. Ai fi putut fi și mai norocoasă să ne ai pe amândoi, lângă tine dar... așa a fost să fie. Ești cea mai bună prietenă a mea. Și cea mai dragă...asta o știai deja. Tu știi, cu lingușelile la mine, nu merge. Bine...atunci află că
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
îngemănării eu-sine care deși la fel în aparență, în esență este o luptă a contrariilor, o căutare fără sfârșit. Talismanul este un mic obiect despre care se crede că aduce noroc, o amuletă, o forță magică supranaturală cu rol protector, norocos. Dacă am lua definiția ad literam observăm că femeia se simte protejată de îmbrățișarea bărbatului iubit, căci ea consideră atingerea lui asemeni unui talisman. Fericirea o face vulnerabilă, dar impulsul îmbrățișării o întărește, căci ea simte în corpul ei o
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
mișcare. Pentru a scăpa de „raiul comunist” românii au recurs la următoarele metode: unii dintre ei au reușit să obțină aprobarea de a călători în străinătate și odată ajunși acolo au ales să nu se mai întoarcă, alții mai puțin norocoși au făcut cerere de emigrare, riscând să se confrunte cu hărțuiri, pierderea locului de muncă, a apartamentului, a asigurării de sănătate sau a altor avantaje din partea autorităților sau au recurs la trecerea clandestină a frontierei. Aceștia din urmă își riscau
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
financiare, pentru că dorim să fim în ochii lumii fericiți. Dar noi ne trăim viața pentru lume? Eu îmi trăiesc viața pentru mine și am aflat în ultimul timp cum poți trăi bine! Dacă ești bogat, nu înseamnă că ești și norocos, pentru că poți fi zgârcit și lacom. Dacă ai bani, poți fi fericit, poți fi bun, ești tot acea persoană, doar cu o capacitate mai largă. Pentru asta, ai nevoie de idei și de creier, care să te ajute să-ți
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
în laborator intră Evelin, îmbrăcat cu un halat al profesorului. Evelin: Eu mă consider musafir, nu un ostatec, nu prizonier care urmează să fie predat autorităților. Astă noapte am privit cerul și, pentru prima oară, m-am simțit un muritor, norocos că sunt găzduit de voi pentru un timp. Profesorul: Legile sunt făcute ca să nu fie respectate. Așa că tu, Evelin, rămăi musafirul nostru special, nu ostatec care urmează să fie predat autorităților. Aurora: A fost doar o discuție. Dar, te rugăm
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
în atmosfera Pămăntului, au luat foc, s-au purificat iar nucleul care a căzut pe Pămănt a adus viața atăt de colorată și diversă. Privim cerul noaptea și cad meteoriți; am mai spus-o: fiecare crede că-i steaua lui norocoasă care a plecat spre Pămănt. Este teoria mea cu specia umană la care țin foarte mult. Poate o să vă surprindă ceea ce o să vă spun, chiar dacă repet, dar vă invit să faceți o comparație antropologică. Cele trei rase de om, de la
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
și-au dorit-o. Mai știi cum îi spuneam cu David, Miss Havisham? Într-un fel a fost așa și, într-un fel, nu. Din mine nu a făcut o toană. Nu am fost Estella din carte, ci un copil norocos. Ea mi-a deschis mintea. A împărțit cu mine o bibliotecă, o grădină, un pat cât un continent, o casă în care se strica mereu câte ceva și toate firmiturile de frumusețe pe care le adunase de prin lume. Tot. Am
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Lupino... întrecea toate așteptările. Ei, cîtă putere îi trebuia să-i spună acestui lup desăvîrșit că nu mai exista loc pentru el în haită? Cum să-i distrugă, a doua oară în viață, încrederea în sine și în semeni? Lupino, norocoși sîntem și noi, că te-am cunoscut. Sînt mîndru că în haita mea a crescut un tînăr de valoarea și de modestia ta. Te-am urmărit îndeaproape; m-am bucurat la fiecare izbîndă a ta; și, da, nu mă reține
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]