1,132 matches
-
arhivelor, C. este și autor al unui număr destul de mare de studii, publicate în periodice sau în volume, între care: Ioan Vodă cel Cumplit (după un nou izvor istoric: Carian-Pencer) (1931), Despre locul de baștină al neamului Calmășul-Callimachi (1934), Trecutul norodului românesc în lumina adevărului (1935), Călători și scriitori străini despre evreii din Principatele românești (în colaborare cu S. Cris-Cristian, 1935), Din cărți vechi. Pagini privitoare la istoria românilor (1946), Pagini inedite despre Moldova (1947), Dimitrie Cantemir (1966, apărut și în
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
gurii, dar odată pornit nu se mai poate abține: — Augustus născocește mereu distracții noi ca să-i țină cu sufletul la gură. Chiar și în anii când vistieria mai secătuiește, preferă să facă economii în altă parte, dar tot îi oferă norodului distracțiile cu care s-a obișnuit. Îi ține ocupați ca să aibă pace și liniște, pricepi? Zâmbește mai mult pentru sine: — Ce să-i faci? De când descendenții lui Romulus și Remus nu mai au cui să-și vândă sufragiile, ei, care
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bun general. Simpatia lor merge către nepoata lui Augustus, nu către nepotul Liviei. Ea e os din osul lui domnesc. La fel și micuții Neron și Drusus. Peste tot, cu orice prilej, Agrippina îi împinge în față și-i arată norodului. Lasă bărbia să-i cadă în piept. Cât s-au mai mâniat legionarii când le-a interzis să-i plimbe pe puști prin tabără îmbrăcați în straie de oștean! Au arătat către pântecul umflat al Agrippinei și i-au strigat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la textul dării de seamă prezentată, în ianuarie 1881, Consiliului Județean Constanța de către Remus Opreanu, prefectul județului 1343. În cuprinsul articolului jurnaliștii menționau că "am rămas uimiți de solicitudinea constantă și preveditore a prefectului de Constanța pentru binele și propășirea norodului pus sub administrația sa"1344. În opinia redacției publicației menționate "toate interesele generale a județului sunt discutate; apoi toate interesele plășilor în parte și a fie-căreia comune"1345. Se aprecia, de asemenea, faptul că în documentul prezentat de către prefectul județului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
hangul. {EminescuOpI 86} {EminescuOpI 87} Dar ce sgomot se aude? Bâzâit ca de albine? Toți se uită cu mirare și nu știu de unde vine, Până văd păinjenișul între tufe ca un pod, Peste care trece-n sgomot o mulțime de norod. Trec furnici ducând în gură de făină marii saci, Ca să coacă pentru nuntă și plăcinte și colaci; Și albinele-aduc miere, aduc colb mărunt de aur, Ca cercei din el să facă cariul, care-i meșter faur. Iată vine nunta-ntreagă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
să-nnece spumegând a tale oști. După vremuri mulți veniră, începînd cu acel oaspe, Ce din vechi se pomenește, cu Dariu a lui Istaspe; Mulți durară, după vremuri, peste Dunăre vr-un pod, De-au trecut cu spaima lumii și mulțime de norod; Împărați pe care lumea nu putea să-i mai încapă, Au venit și-n țara noastră de-au cerut pământ și apă - Și nu voiu ca să mă laud, nici că voiu să te-nspăimînt, Cum veniră, se făcură toți o apă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
care se tălmăcește: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?”. Evanghelia după Luca, cap. 23, versetul 46. Evanghelia după Ioan, cap. 11, versetul 50: „Care nu vă gândiți că este în folosul nostru să moară un singur om pentru norod, și să nu piară tot neamul?” Al nostru papă! (în limba latină în original). Să ne rugăm pentru al nostru papă! (în limba latină în original). Domnul m-a ocrotit. (în limba latină în original). Aleluia, Aleluia / Te slăvim, Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pentru a integra țara întreagă în Republică, pentru a o face să apere Republica, să se bată pentru ea, să se solidarizeze cu ea?... Ce măsuri s-au luat ca să se atragă în mod practic așa numitele clase neutre, moderate, norodul din sate, simplu și aspru,... provincia, în sfârșit, dominată ani de-a rândul de cea mai tristă și mai primejdioasă indiferența politică?!" (Republica din 3 decembrie 1911). Costa, adevăratul dictator al Republicii, nu se gândea la asemenea măsuri. Misiunea lui
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
nu poate face impresia... sincerității. 10. O personalitate, oricât ar fi de puternică, nu poate avea înrîurire decât în niște împrejurări favorabile. Iar un curent popular, o tendință socială nu poate ajunge la realizare decât întrupată în individualități puternice. 11. ...norodul pune întotdeauna pe socoteala celui mai cunoscut tot ce au făcut alții; pentru moldoveni, toate bisericile vechi sunt făcute de Ștefan cel Mare. 12. S-a zis de atâtea ori că fiecare epocă, fiecare mișcare socială, literară etc. își găsește
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
doar un smoc. Tătucul Iosif a smuls și rămășița asta de șomoiog și l-a aruncat În stradă și atunci mujicii s-au transformat În proletariat. Acum a dispărut și proletariatul. Tare mai e Înnoroiată Rusia aceasta a voastră și norodul tare năcăjit. Mai toarnă-mi, Mașenca, un păhărel, căci m-a apucat amarul. Privesc și văd pretutindeni doar cizme și pufăici. Stau aici pe scaun și mă Întreb: ce-i de făcut? Ce se Întâmplă cu toată această omenire!? Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
port cu mine peste tot. Și chiar atunci când voi fi la mii și milioane de ani lumină de pământ nu voi scăpa de aceste imagini. Văd parcă și acum o mică haltă nu departe de Nistru și o mulțime de norod Înghesuit pe calea ferată. Să fi fost opt-nouă mii de suflete. Bărbați și femei, bătrâni zgribuliți de frig, Îmbrăcați În niște gioarse, cu o mulțime de boccele la picioare. Un soldat patrulează de-a lungul peronului. Ajungând la capătul trenului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
gurile căscate. Negustori cu ochii mici și ascuțiți vorbeau aspru, din gâtlej, cu palmele întoarse în laturi, de o parte și de alta a bărbilor. Câte-un țigan uscat, cu ilic peticit, cu căciula jerpelită în cap, se strecura prin norod, pândind în toate părțile cu ochii ca două picături de catran. Se uită și Dumitrache Hazu la unul, lung și adus de spate ca o cobâlă, cu obrazul negru și uscat ca o coarnă, cu privirile agere și cu nasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pitici diformi și muți cu frânghioare de matasă, înconjurând cu slujba lor prea plecată pe măria sa padișahul, cel mai strălucit între măririle pământului, biruitorul semințiilor, umbra lui Allah pe pământ. Firește, această slujbă privea nu atât treburile împărăției și ale noroadelor, cât mâncarea și împărecherile capricioase ale marelui stăpân. Bucătăriile unde se amestecau mierea de la Moldova dumneavoastră și aromatele de la India, haremul unde străjuia ca o fantomă a geloziei rânjite un câzlar-agasi, hadâmb negru, alcătuiau oarecum cheia intereselor cardinale în această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
haremului, amestecând în ele și izul sângelui. Virusul bizantin a mai primit și adaosul vicleniei europene. Astfel istoria celui mai mare sultan turc, Soliman cel Măreț, a avut țesute în ea cele mai crude tristeți și turpitudini. Stăpânitorul acesta de noroade a putut coborî în türbeaua lui, încredințat că a stat pe putere și slavă. Totuși nu stătuse decât pe putreziciune. IVtc " IV" Hoardele turcomane în răsărit și ienicerii în apus obișnuiau să culeagă pentru seraiul împărătesc feciori și fete, alegând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
părintele său Soliman. De ce-i tăcut și mâhnit în astă sară domnul meu? întrebă sultana-doamnă. A primit vești neplăcute de pe câmpurile de luptă? — Nu, zâmbește obosit stăpânitorul; oștile noastre se dovedesc biruitoare pretutindeni. În Tracia seceta urmează să ardă ogoarele noroadelor? Nu, a plouat; dar putem da noroadelor de aici pâne din Asia. Împărăția noastră e întinsă și se va mai întinde. Poate m-a urât domnul meu pe mine. Nu, floare a sufletului meu; nu-i asta. La tine găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mâhnit în astă sară domnul meu? întrebă sultana-doamnă. A primit vești neplăcute de pe câmpurile de luptă? — Nu, zâmbește obosit stăpânitorul; oștile noastre se dovedesc biruitoare pretutindeni. În Tracia seceta urmează să ardă ogoarele noroadelor? Nu, a plouat; dar putem da noroadelor de aici pâne din Asia. Împărăția noastră e întinsă și se va mai întinde. Poate m-a urât domnul meu pe mine. Nu, floare a sufletului meu; nu-i asta. La tine găsesc numai bucurii. Vin la tine ca să răsuflu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a fost darnică. E destul de ascuțit la minte, ca să-ți spuie tot ce va vedea. Luând deci cu sine pe mezinul său prea iubit Gingir, slăvitul sultan a trecut cu mare alai în Asia. După rânduiala Porții, nu era îngăduit noroadelor să-l întâmpine. Stăteau departe de cale, îngenunchiate. La popasuri, ajungeau înainte cei nouăzeci și nouă de bucătari, ascuțindu-și cuțitele. În vremea ospețelor stăteau șirag în jurul cortului celui mare nouăzeci și nouă de baclavagii. De la cel dintăi ceas al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Octavian Goga Că o vecernie domoala Se stinge zvonul din dumbrava, Pleoapa soarele-si închide Sus, pe o capita de otava, Norodul a cuprins podmolul Lângă frăgarul din ulița - De cârja sprijinit răsare Bătrânul preot la portița. Moșneag albit de zile negre, Așa îl pomenise satul, Pe pieptărelul lui de lâna Purtând un ban de la-mparatul. Domol, în mijloc se așază, Si
APOSTOLUL. In: Apostol fără vârstă by Octavian Goga () [Corola-publishinghouse/Imaginative/304_a_601]
-
rezistă poporul nostru în atâtea nemiloase încercări. Pentru că-i întărit, iertat și cu calea arătată odată cu botezul. Toate celelalte sunt doar alegere în vâltoarea clipelor. La capătul drumului, coborârea se închide în palma Lui. Prisăcarul așteaptă întotdeauna, răbdător, îndurător, întoarcerea norodului de albine... Nu am, totuși, încă în mine starea de rugăciune. Nu simt în mine, profundă, smerenia încât să mă rog Domnului cu toată încrederea devoțiunii. Rugăciunile mele au încă, chiar în pura lor sinceritate, fața unui târg pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
fără motiv. Unii dintre dumneavoastră cunosc cauza. Alții nu. Eu am ordin să vă aduc la cunoștință că în afara granițelor noastre se petrec fapte neliniștitoare pentru toate popoarele Europei... Germania a ieșit din matca ei și a pornit să calce noroadele acestui continent. Poate vă aduceți aminte că acum vreo douăzeci și ceva de ani armata română i-a frânt cerbicia la Mărăști, Mărășești și Oituz. Acum, însă, încă din 1936, a ocupat Renania. Și fiindcă marile puteri nu au intervenit
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
El, ci în ajutorul seminței lui Avraam. 17. Prin urmare, a trebuit să Se asemene fraților Săi în toate lucrurile ca să poată fi, în ce privește legăturile cu Dumnezeu, un mare preot milos și vrednic de încredere, ca să facă ispășire pentru păcatele norodului. 18. Și prin faptul că El însuși a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiți. $3 1. De aceea, frați sfinți, care aveți parte de chemarea cerească, ațintiți-vă privirile la Apostolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
aducă daruri și jertfe pentru păcate. 2. El poate fi îngăduitor cu cei neștiutori și rătăciți, fiindcă și el este cuprins de slăbiciune. 3. Și, din pricina acestei slăbiciuni, trebuie să aducă jertfe atît pentru păcatele lui, cît și pentru ale norodului. 4. Nimeni nu-și ia cinstea aceasta singur, ci o ia dacă este chemat de Dumnezeu, cum a fost Aaron. 5. Tot așa și Hristos, nu Și-a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o are de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
bine dar cît de mare a fost el, dacă pînă și patriarhul Avraam i-a dat zeciuială din prada de război! 5. Aceia dintre fiii lui Levi, care îndeplinesc slujba de preoți, după Lege, au poruncă să ia zeciuială de la norod, adică de la frații lor, cu toate că și ei se coboară din Avraam. 6. Iar el, care nu se cobora din familia lor, a luat zeciuială de la Avraam, și a binecuvîntat pe cel ce avea făgăduințele. 7. Dar, fără îndoială că cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
de Mare Preot ne trebuia: sfînt, nevinovat, fără pată, despărțit de păcătoși, și înălțat mai presus de ceruri, 27. care n-are nevoie ca ceilalți preoți, să aducă jertfe în fiecare zi, întîi pentru păcatele sale, și apoi pentru păcatele norodului, căci lucrul acesta l-a făcut o dată pentru totdeauna, cînd S-a adus jertfă pe sine însuși. 28. În adevăr, Legea pune mari preoți pe niște oameni supuși slăbiciunii; dar cuvîntul jurămîntului, făcut după ce a fost dată Legea, pune pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
care fac slujbele, intră totdeauna în partea dintîi a cortului. 7. Dar în partea a doua intră numai marele preot, o dată pe an, și nu fără sînge, pe care îl aduce pentru sine însuși și pentru păcatele din neștiință ale norodului. 8. Prin aceasta, Duhul Sfînt arăta că drumul în Locul preasfînt, nu era încă deschis cîtă vreme sta în picioare cortul dintîi. 9. Aceasta era o asemănare pentru vremurile de acum, cînd se aduc daruri și jertfe, care nu pot duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]