2,627 matches
-
Mai precis: Tudor Popescu a folosit obediența slugarnică într-un scop nobil și constructiv. Că tot ceea ce spun aici este adevărat, pot proba, domnule profesor Scurtu, prin faptul că ultimele însemnări intitulate de soția Vera și fiul Nicolae, în 2007, Notițe biografice, strict personale și de suflet, apărute într-un tiraj infim, au fost redactate, deloc întâmplător, tocmai la Văratec. Nu pot să nu reproduc chiar prima frază a cărții în care Vera Popescu mărturisește: „în ambianța de vrajă a mănăstirii
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
aflat într-un permanent dialog cu sine, cu celelalte monahii și, tot mai frecvent, cu Dumnezeu, pe care l-a adorat și a cărui operă a interpretat-o, în profunzime, cu o trăire din cele extrem de valoroase în ordine spirituală. Notițele biografice ale Irinei Lecca, ce se publică acum întâia oară, au fost elaborate la solicitarea Ecaterinei Săndulescu 6, care aduna materiale și informații despre scriitoarele ce urmau să constituie substanța antologiei Evoluția scrisului feminin în România. * Mănăstirea Văratec, 22 octșombrieț
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
ce se publică acum întâia oară, au fost elaborate la solicitarea Ecaterinei Săndulescu 6, care aduna materiale și informații despre scriitoarele ce urmau să constituie substanța antologiei Evoluția scrisului feminin în România. * Mănăstirea Văratec, 22 octșombrieț [1]933 Irina Lecca Notițe biografice Născută în anul 1881, ianuarie 7, în Piatra-N[eamț]. La nouă ani am fost luată internă la Institutul „Barbu Catargi“ de la moșia Maia, jud[ețul] Fierbinți, institut lăsat de Barbu Catargi împreună cu moșia Maia ca să-și capete acolo
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
și geografie, să desenez și să fac versuri. 2) Vezi Raport asupra cercetărilor făcute în Arhiva Statului și în Biblioteca Marciană din Veneția cu privire la istoria românilor, în Analele Academiei Române, Seria ÎI, Tomul VI, București, 1884, pp. 7-29; 3) G.L. Frollo (Notița biografica), în Convorbiri literare, XXXIV (1900), fasc. I (15 ian. 1900), p. 78; 4) G.L. Frollo, Vocabularu..., Pesta, Stabilimentul Tipografic al Societății Deutsch, 1869, p. 15; 5) G.L. Frollo, O nouă încercare de soluțiune a problemului ortografic, București, 1875, p.
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
cu pălăriile ei complet trăznite. Cu plasele ei doldora de cărți, cu sutele ei de fișe pentru cursuri, pentru seminarii, pentru tot felul de antologii și de ediții pe care le programa meticulos, din timp. Ca tot ce făcea. Cu notițe pentru cronica radio, de pildă, pe care a ținut-o douăzeci și cinci de ani, săptămînă de săptămînă, pentru România literară, sub pseudonimul Ioana Mălin, folosit pînă în 1990. Din 1961 și pînă în 1972, a făcut cronica cinematografică la „Contemporanul”, pe
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
ocrotit această relație. Antoaneta a fost Însoțitoarea mea. A fost Martorul transformărilor mele, al experiențelor mele majore, al iubirilor mele, al neliniștilor, al crizelor de tînăr rebel, al negărilor mele, al disperărilor mele, al căutărilor. Observ, privind în urmă, răsfoind notițe și fotografii, că nici una dintre întîmplările mele fundamentale nu a fost fără Antoaneta. Prietenii ei au devenit și ai mei. În ani. Iar legătura cu Mama ei, Eugenia, poreclită Brichela din cauza voluptății cu care fuma ca o turcoaică ce avea
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
care ar fi adus steagul, identificat de către Breazu în persoana lui Dumitru Brătianu, fratele lui Ion Brătianu. Însemnarea era datată 24 februarie. Adrian Niculescu a ținut să verifice informația la Arhivele Istorice ale orașului Paris, unde a și găsit originalul notiței. Astfel s-a ajuns, printr-un decret al primului ministru Victor Ciorbea, la fastuoasa ceremonie de la Arcul de Triumf din ziua de 24 februarie 1998, în prezența tuturor autorităților civile și militare ale statului, în frunte cu președintele de atunci
Nepricepere sau ignoranță? Vulpescu semnalează o decizie neinspirată a Parlamentului by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/28897_a_30222]
-
Virgil Carianopol 5. Te rog să păstrezi toate manuscrisele și, după culegere, la arhivă. Proză - Ion Șiugariu, un articol despre Camil Petrescu 6, Ovid Caledoniu, etc. Am speranța că va fi ceva f[oarte] bun. După cum vezi, am dat o notiță și la Decalogul. În curând la Sf[armă] Piatră. Iată alăturatul și Meșterul Manole. În scrisoare greșești - piesa a fost scrisă de Oct[avian] Goga și nu de Iorga. Trimite-mi regulat Cronica. Decalogul nu-l primești? De ce? Aștept răspunsul
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
Gândirea, Meșterul Manole, Afirmarea și Pagini literare. Dacă poți, grăbește-te să apară cam pe la 10 febr[uarie]. Aranjează tu materialul cum vei crede mai bine. Țin să începem revista cu Imitația naturii în artă de Elena Soare. Ai văzut notița din Sf[armă] Piatră despre noi? Toată lumea ne apreciază. Trebuie să ne silim ca să nu-i decepționăm. Aștept cuvântul și hotărârea ta. Scrie-mi imediat, să știu ce mai faci. Mi-a revenit și mie boala, în urma unei beții nesăbuite
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
idee despre anvergura acestui minunat și binevenit instrument de lucru, de informare și, în același timp, de delectare: dicționarul apare după zece ani de muncă, însumează 989 de pagini, 826 de imagini și reunește 130 de cercetători, cuprinde 1034 de notițe și 74 de articole de sinteză. Ușor de manevrat și plăcut la răsfoit, el cîntărește doar 2,21 Kg și costă doar 89 de euro. Selecția ilustrațiilor constituie în sine, prin diversitatea și reprezentativitatea imaginilor alese, o istorie a esteticii
Fabuloasele cărți dedicate literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2991_a_4316]
-
istoria literaturii pentru copii a fost publicată în 1923. El integrează pentru prima oară și ilustratorii pentru copii într-un raport echilibrat cu scriitorii și editorii care vizează același public. De la A la Z, de la articolul inaugural despre Abecedar la notița finală despre Zozo la Tornade, cartea Astrid-ei Lindgred; dicționarul oferă un parcurs captivant despre producția pentru copii din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea pînă in imediata contemporaneitate, dar cu trimiteri și la literatura de colportaj din Evul
Fabuloasele cărți dedicate literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2991_a_4316]
-
gen mult exploatat in literatura pentru copii, dacă ne gîndim doar la numeroasele Scufițe roșii, verzi etc.), Jean Claverie (autor și ilustrator contemporan, căruia i se datorează și coperta Dicționarului). Pentru cititorul român este o plăcută surpriză să găsească o notiță despre Eugen Ionescu și poveștile sale și o altă surpriză să găsească în selectivele referințe bibliografice o trimitere la un colocviu organizat la Universitatea din Tîrgoviște și la un volum publicat la Editura Universității din Suceava, explicabile poate prin faptul
Fabuloasele cărți dedicate literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2991_a_4316]
-
romane, documentare, reviste pentru copii, francofonie. În interiorul fiecărei categorii sunt și alte indicații folositoare ca: vîrsta căreia volumul se adresează, tematica în care se înscrie, faptul că e vorba de un clasic sau de un ”nou” clasic etc. Cum fiecare notiță de prezentare este numerotată, e ușor de observat că sînt în total 4520 de cărți și produse trecute în revistă și prezentate succint, convingător și, cel mai adesea, atrăgător. Trei indexuri - de autori, de titluri, dar și de cuvinte cheie
Fabuloasele cărți dedicate literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2991_a_4316]
-
pentru vastul ”continent” cum spunea Denise Escarpit, al cărții pentru copii, care dă o idee despre diversitatea, bogăția, performanța artistică, ingeniozitatea și creativitatea pe care aceasta le poate produce și stimula. Iată, cu titlul de frumos cadou pentru cititorul român, notița 1311 de la pagina 130, Codruța Topală: Fils des larmes: contes roumains (Făt frumos din lacrimă: povești românești). Să nu vă descurajeze aparenta austeritate a acestei ediții. Deschideți-o, citiți-o și veți avea un singur gînd, acela de a povesti
Fabuloasele cărți dedicate literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2991_a_4316]
-
1930-1932), Alexandru Ro-setti l-a chemat, pentru continuarea ediției, pe Șerban Cioculescu. Alegerea nu se putea mai fericită, fiindcă acesta s-a dovedit, în cele patru volume pe care le-a tipărit, între 1938 și 1942, volume care au cuprins notițe critice, literatură și versuri, articole politice, cronici dramatice și teatrul, s-a dovedit posesorul unei tehnici desăvârșite de îngrijire și comentare critică a unei opere clasice și, totodată, un mare prețuitor al celui care inițiase ediția. Zarifopol, scrie urmașul său
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
-l însoțeau uneori. în jurul ziarului Facla și al directorului său a circulat o anecdotică bogată, dar îmi amintesc și de întâmplări care s-au uitat. Astfel, unul dintre cei angajați, care semna C. Cristobald, a strecurat într-o zi o notiță în ziar, care suna cam în felul următor: "Caut post de câine la casă mare, mă puteți găsi la redacție", și semna Cristobald. Anunțul rima cu faptul că Vinea avea un superb cîine de rasă, hrănit de obicei cu mușchi
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
fereastra și bucătăria și lucrul acela asemănător unui bănuț de argint numai să nu-mi pătrundă în poem să nu-mi aducă vântul deasupra de-acoperișul pe care scriu neglijent necunoscut despre trecere O aventură teribilă este păstrată și ultima notiță privind vânzarea tabloului „Paisprezece floarea-soarelui într-o vază” către Galeria Națională din Londra - familia Van Gogh a vândut pânza artistului blestemat muzeele celebre colecționarii pătimași pramatiile din lumea întreagă marea piață liberă nu-și revin în fața măiestriei nebune a pictorului
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
întoarce acasă și-și reintră în rolul de român ce-și câștigă existența ca ajutor de notar prin comunele învecinate Prislopului. Își dă seama că nu știe bine limba română literară și se pune pe studiat: în caiete își face notițe speciale, culege ,românisme", cărora le caută explicații sinonimice. Debutează la 1 noiembrie 1908 în revista ,Luceafărul" de la Sibiu, dar își dă seama că adevărata lui șansă de afirmare e numai dincolo de munți, la București, unde va pleca în octombrie 1909
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
de pagini, textele celaniene propriu-zise - aforisme, fragmente de proză ficțională, epistolară, de teorie poetică - reprezintă doar o treime. Există printre ele și proiectul unei prelegeri despre ,întunecimile actului poetic", dar și minuscule proze diseminate, prefețe de carte, interviuri, dialoguri și notițe pentru lucrări dramatice. Trebuie subliniată calitatea acestei ,comori" editoriale, în care fiecare capitol este amplu comentat cu o acribie filologică demnă de tot respectul. O reîntîlnire a cititorilor germani cu Herta Müller este prilejuită de Editura Hanser care a scos
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
oferă scriitoarei, jurnalul ei intim, sperând că aceasta se va îngriji să fie publicat. întreaga carte se concentrează în jurul vieții Laurei și a lui Alec. Evenimentele trăite de cei doi soți sunt înregistrate cu acuratețe în propriul jurnal, de Laura. Notițele din jurnalul ei vorbesc despre drama intelectualului dintotdeauna. La fel ca în „Patul lui Procust”, romanul lui Camil Petrescu sau în „Falsificatorii de bani”, creația lui André Gide, în „Ultima piruetă” scriitoarea prezintă prin intermediul jurnalului Laurei, existența, gândurile, sentimentele personajelor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Nicolae Titulescu din București, o musceleancă micuță și îndesată, a cărei excepțională erudiție era echilibrată perfect de entuziasmul pe care reușea să-l transmită elevilor. Fără să pun mâna vreodată pe carte sau să mă uit măcar în treacăt pe notițele din clasă, luam note de 8 si 9 la teze, în special la temele de analiză literară poetică. Dar eram supus, din când în când, privirilor și cuvintelor pline de reproș ale doamnei Pușpurică. Reflectând cu ajutorul maturității adunate, cât de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pasiune a lecturii dezinteresate și a interpretării aplicate, ca exercițiu hermeneutic, fără o dorință imediată de a scrie și de a publica neapărat ceva despre el. Numai instabilitățile lui Arghezi se potriveau cu instabilitățile perioadei postdecembriste. Îmi găsesc zeci de notițe risipite prin sertare și în bibliotecă, între copertele altor cărți. În timp ce eram obosit (în mod plăcut) de un roman al lui Nicolae Breban, mă refăceam citind ceva de Arghezi. Lucrând la o carte despre literatura română contemporană, când eram în
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
care i-a rămas în minte de la prima naștere. Pune răul înainte, își rîde de sistem, face hatîrurile hazardului și scapă teafără. Ce va să fie mai încolo scrie Otilia Torsan, mărunțind vreun an jumate din viața fiicei ei în notițe de acțiune și atmosferă, pe cît de concentrate, pe-atît de degajat-risipitoare. Sigur că orice copil, o dată ce s-a născut, va merge și la școală. Școala epocii de aur, cu pionieri (și cu găini, în povestirea lui Ciprian Voicilă, o farsă
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
plenitudine. "Sunt contabilul senectuții mele" (în "Poem robust I"), proclamă autorul, nu de la masa de scris, ci: "Ghemuit lângă soba pâlpâind mediocru / fac scăderi și adunări mereu / adunări și scăderi". Nu-i e lesne să facă față la toate; în "Notiță (ianuarie)", Petre Stoica își împarte puținul avut cu ființe și mai în nevoie: "iarnă grea geroasă / câteva vrăbii se adună / la ușa înghețată // împart cu ele / ultimile firimituri ale pensiei". Aproape că-i confund statura cu cea a lui Umberto
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
poporului, de la naștere, la Înmormântare și În alte ocazii solemne”, chestionar la care a lucrat, mai cu seamă, Împreună cu „povestitorul popular” Ion Creangă, așa cum Îl denumise marele său prieten, Mihai. În ziarul Timpul din 1 aprilie 1882, Eminescu scrie o notiță bibliografică asupra revistei „Columna lui Traian”, ce reapăruse atunci, În care amintește despre răspunsurile unor Învățători harnici și conștiincioși privitoare la obiceiurile noastre românești. La această manifestare profesorul prezintă o serie de alte materiale inedite, precum: un aforism al poetului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]