1,329 matches
-
neglijate în favoarea ideologicului. Orientarea se radicalizează mai ales prin articolele cu subiecte politice, glisând între cele două extreme, dreapta și stânga, și reconstituind și la scară redusă imaginea unei societăți scindate. Colaborează cu versuri Const. R. Crișan (sub pseudonimul Radu Nour), Arthur Strobel, Mircea Streinul, E.Ar. Zaharia, Emil Maur, Octav Sargețiu ș.a. Proză semnează B. Jordan, Ștefan Alexiu. Publică teatru Const. R. Crișan și V. Dobrescu. Majoritatea cronicilor literare și a analizelor politice aparțin lui V. Spiridonică și lui Const.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288572_a_289901]
-
podgoriile”, volumul fiind în egală măsură o culegere de „bucolice” și o „carte a nunții”, o „cântare a cântărilor” cu figurație autohtonă. Pe parcursul tuturor etapelor, de altfel, universul liricii lui S. rămâne întinderea vastă, mărginită de „munții cu fruntea-n nouri”, „zugrăviți pe zare”, ritmată de „dealuri roșii”, pe care „podgoriile ard”, „câmpul simplu pe care-l ar cu boii”, „câmpul plin de mure și de rugi”, muzicalizat „de sprinten țârâit de greieri mulți”, săgetat de „iepuri ce-ți arată cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Lovinescu este urmărită cu atenție și devine obiectul unor analize negativiste, doar în parte susținute prin argumentație: C.D.B., Note. Autoanaliza d-lui Lovinescu, V., Constatări și rețetă ș.a. Cu alte însemnări sau recenzii sunt prezenți B. Lăzăreanu, Petre Locusteanu, Alexis Nour, autor și al unor comentarii de politică externă, Richard Santa și Verardy (probabil un pseudonim). Se discută, cu observații de bun-simț, dar și cu un ușor ton encomiastic, publicistica lui C. Dobrogeanu-Gherea, se prezintă cărți recent apărute (Statui de Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290711_a_292040]
-
n.) 965 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 54. 966 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, ed. cit., p. 315. 967 Ibidem, p. 31. 261 este,/ și toți ca pe frumoasa din poveste,/ Toți o sorbesc din ochi. <<Prin grea perdea/ De nouri negri n-a-nflorit vreo stea/ Mai limpede cât Cresida>>, grăiesc/ Acei ce-o văd în negrul ei veșmânt,/ Măcar că ochii ei în gol țintesc,/ Dosită cum stătea-n ungheru-i strâmt/ De lângă prag, mereu cu teama-n gând”968. Asemănător
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în spiritul autenticității. De altfel, scriitorul se inserează în text printr-un ,,zbor suprarealist", visul său situându-se, ca și scenariile onirice din romanele de mai târziu, la granița dintre reverie și coșmar. Zburam prin săli haotice cu pereții de nouri bulbucați și bolnavi. Eram agățat de vitrinele roze ale jumătății-de-câine călătoare, cu degetele înfipte în ele. Picioarele mele, prea lungi, atingeau podeaua metalică și în fuga aceasta nebună scântei lungi de un metru îmi țâșneau sub tălpi 11. Imaginea umanității
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în fân Pe o cărare fir de păr în soare Se înalță din țărână dezlipindu-se de țărână Fulgii pământului îl ning sub copite pe azur... Își înclină coama evantai pe cer Calul e femeia de apă camee Cu sânii de nouri Cu gestul real ca o gheară... Calul intră calul iese... Cu urechi de văzduh... Calul pornește în lume24. E-ntindere de plante cu degete de apă... Uriașii subpământului s-au înecat cu azur Și lacurile guri deschise rămas-au încremenite
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lovirea, învălmășirea, vechimea chiar a faptelor. [...] Vorbirea cronicarului e dulce și cruntă, cuminte și plină de ascuțișuri ironice. Invenție epică Ureche nu are și să povestească propriu-zis nu știe. Dar limba ridică pe spații mici scene epice, repezi ca niște nouri care se desfac. G. CĂLINESCU Ca operă literară, cronica lui Grigore Ureche este cea dintâi operă scrisă sub influența literaturii Apusului. Autorul împrumută forma genului istoric, răspândit în țările apusene, mai mult, cugetarea autorului, ideile lui, concepția istorică a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
care autorul le privește cu umor, ironie sau chiar le caricaturizează. Sunt de reținut capacitatea prozatorului de a înregistra amănunte de oarecare expresivitate plastică și unele reușite stilistice în compunerea vorbirii unor țărani, cârciumari etc. S. K. este, alături de Alexis Nour, Doctorul Ygrec și Alexandru Bilciurescu, autor al unui experiment de roman parodic, Stafiile dragostei (1929), interesant ca idee, în care el însuși deține „rolul” lui Ștefan Străjescu. Culegerea Relief (1935) reia o serie de secvențe din Feciorul..., iar „romanul” Meduza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
lui Ștefan Străjescu. Culegerea Relief (1935) reia o serie de secvențe din Feciorul..., iar „romanul” Meduza (1938) este un eșec. SCRIERI: Flori de nufăr, București, 1900; Culise cernite, București, 1904; Comedia adolescenții, București, 1922; Stafiile dragostei (în colaborare cu Alexis Nour, Doctorul Ygrec, Alexandru Bilciurescu), București, 1929; Feciorul lui nenea Tache vameșul, I-III, București, 1932-1943; Trilogia dragostei, București, 1933; Relief, București, 1935; Ginta latină, București, 1936; Meduza, București, 1938. Repere bibliografice: [E. Lovinescu], „Comedia adolescenții”, SBR, 1921, 14; I. Valerian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
identitare, se înscriu în imagologia oricărui spațiu rustic; analog, toate se întâlnesc în orizontul iubirilor lui Labiș! Ca la acesta, războiul e fenomen perturbator. În cadru consacrat, Adolescentul ("zeul tinereții") bea "lapte din șiștar, parc-ar bea "soare amestecat cu nouri"; îndrăgostit de stele, de pământ, îl încântă senzația de Imponderabilitate: "Eram numai omul pur / Din ceea ce sunt / Cum să vă spun!" Jubilație fără rezerve: "Că-n fiecare tânăr eu însumi par a fi / Și fiecare fată mi-o socotesc mireasă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cică, ascunsă, acolo, în recoltă, de frică, vine taurul, o locomotivă vine din cer: ce?... bă, ești nebun, unde vezi tu tren, să o calce?... păi, nu văd eu, vede ea... chiar: ia uite, sus, acolo... o cometă... e un nour... nu acolo... e, frate, ceva cu elice, e... e bunicul!... aoleu, cantoniereaso, trage, fă, bariera repede... și ne trezim că ninge (artă mecanică) și că aerul scârțâie și noi trebuie să intrăm în casă; pe mâine, prietene... Spectacole interioare grave
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
intimitatea orașului / copacii / plini de bube, cu coroanele lor de mir" veghează "tembelizați"; absurdul dezechilibrează inevitabil: "Îmi ies din fire și iar mă sui deasupra mea"; bacovian parcă grotescul bate spre delir: "O fată / întunecată / cântă la ghitară, creanga de pe nour șfichiuie / mortul: nu mai suport nesiguranța zilei de mâine, nu / mai suport, îmi / astup urechile, urlu, bat din picioare"; o lume pe dos pare damnată în perpetuitate: "Vai, vai: atracții... atracții... în grădina / pentru discuții / filozofice (...) porcii / sunt lăsați în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pasional, un imaginant bine așezat în propria-i mitologie și în prorpiile tipare mentale, se adresează (ca odinioară Vinea, Emil Botta, Tonegaru, Roll) unei Doamne -, fantomă mută, simbolizare spectrală a feminității. "Cel singur, Doamnă, intră pe străzi / Ca soarele-n nouri" (Dialectica străzilor). Se înțelege, această Doamnă, o privitoare ascultând fără să întrerupă, e o abstracțiune, o "Persona" cum se numea în retorica tradițională un astfel de receptor convențional. Din nou, monologul despre alchimia cuvintelor vizează inexprimatul și inexprimabilul; "cuvinte dezlănțuite
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
criteriul semantismului/semnificatului/ denotatului, autorul vorbește de nume cu semantism la vedere și nume cu semantism obliterat 180. În cadrul numelor cu semantism la vedere, o primă subcategorie o formează numele cu sens mai mult sau mai puțin explicit (Păturică, Misticescu, Nour, Topor), porecle sau supranume, al căror semantism vizibil are o explicație naturală (Indolenta). A doua subcategorie este aceea a numelor "realiste", cu sens încorporat, dar neconfirmat de purtători, adică nu e motivat, având doar rolul unui denotat "accidental" (Strâmbu, Nechifor
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
veni-va neagra moarte De pe lume ca să-i iee, Hotărât-au radicalii De băut Cotnar să i dee. S-o îmbete; și pe urmă Să o puie ca să jure, Că din ceata lor pe nime Niciodată n o să fure. XVIII Nourii să se descarce, Ploaia facă-și de urât, Eu atunci, ca totdeauna, Vărs Cotnar bătrân pe gât. XX Cerului de-i vine gustul Iarăși să se-ntunece, Spun Cotnarului atunci Pe-al meu gât să lunece. IANCU VĂCĂRESCU Iancu Văcărescu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
El este în minți și în suflete și în trupuri, în cer și pe pământ același în aceleași, în lume, în jurul lumii, mai presus de lume, mai presus de ceruri, mai presus de ființă, soare, stea, foc, apă, duh, rouă, nour, stâncă prin sine, piatră, toate cele ce sunt și nimic din cele ce sunt. Anexa VI FEED-BACK ATELIER "MĂȘTILE VIEȚIIȘI ALE MORȚII. MĂȘTILE TRANSCENDENȚEI" prof. DianaRotaru și Pr. Prof. Mircea Hurdea "Vălul negru" sau despre ocultare Ce am crezut despre
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
în marginile adevărului, dintre național și cosmopolit, pretenția celui din urmă de a suprima ce e național însemnând imposibilitatea de existență a cosmopolitismului însuși. Acesta este un semn al gândirii paradoxale specifice ethosului transmodern: "cosmopolit sînt și eu mărturisește Toma Nour; aș vrea ca omenirea să fie ca prisma, una singură, strălucită, pătrunsă de lumină (aceasta e lumea-lumen!, n.n.), care are însă atâtea colori. O prismă cu mii de colori, un curcubeu cu mii de nuanțe. Națiunile nu sînt decât nuanțele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Sadoveanu, G. Topîrceanu, Gh. Ghibănescu ș.a. Comentarii privitoare la situația politică sau economică dau și Gh. Ghibănescu, C. Blumenfeld (cu pseudonimele C. Fleuer, Flory, Scrutator), Panait Zosân, V. I. Pella, A. Scriban, Th. D. Speranția, Corneliu Moldovanu, M. Sevastos, Alexis Nour, Th. Rășcanu, Demostene Botez, I. Peltz, Gr. T. Popa, Osvald A. Teodoreanu. Articole cu un caracter mai special, dintre care multe reprezintă contribuții științifice, memorialistice sau de istorie culturală și literară, semnează, de-a lungul timpului, Gh. Ghibănescu, I. Duscian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
autorul „Antichită ților iudaice”, cu secta essenienilor din Palestina, prin organizare strictă și austeră , că rora creștinismul primitiv le datorează atât de mult. Clasa preoțească se bucura la geto-daci de un respect deosebit, poporul îi numea „evlavioși” și „călători prin nouri” și ținuți la mare cinste, însă, asemenea druizilor, n-au folosit scrierea, n-au creat o scriere proprie, poate și din cauză că aveau la îndemână scrierea greacă și romană, așa că nu avem știri directe, ci intermediate de scriitorii greci și latini
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Medicația antiepileptică poate avea la rândul ei efecte importante asupra SNV, cel mai frecvent aritmii, hipotensiune și depresie respiratorie. Carbamazepina este un inhibitor puternic al sistemului parasimpatic, pe de altă parte predispunând la bradiaritmii prin reducerea conducerii prin nodulul atrioventricular (Nouri S, 2009). O variantă aparte de comițialitate vegetativă, supusă recent atenției comunității științifice este sindromul Panayiotopoulos. Sindromul Panayiotopoulos Reprezintă apariția idiopatică de convulsii instalate precoce la copil, cu vârfuri electroencefalografice occipitale sau extraoccipitale, și se manifestă în principal prin convulsii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ograda, cum se fac vărzările din foi subțiri uscate sau moi, cu varză, cartofi, bostan, bune în posturi, de ce podul are forma sa și câte altele. Aici am învățat cum se țese, cum se coase. Aici am învățat stelele și nourii cum se numesc, florile și pomii și toate câte le-a făcut Dumnezeu. Aici ne-au învățat părinții și bunicii să dăm „bună-ziua și bună- seara”, să vorbim cu cei cunoscuți, întâlniți pe drum. Aici am mers cu lumină acasă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
afară păgânul? Totul acoperit de o mantie de omăt, totul alb-alb, ca laptele de vacă. Se frecă la ochi, nevenindu-i a crede, în noaptea aceea, a nașterii lui Iisus, îngerii din ceruri au țesut sus, sus o perdea de nouri, pe care au dănțuit cu bucurie, până au căzut steluțe albe. De-atunci e iarna plină de zăpadă. Crăciun e uimit, fugind în odaie. Privindu-se în oglindă, constată că a albit deodată, la cap și la barbă, precum omătul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
trebui să cânți, cu steaua, nașterea băiatului meu Iisus Christos... Auzind toate acestea, Crăciun cel rău și-a îmbunat sufletul și, pe dată a devenit un bun creștin. I-a mulțumit Maicii Domnului, a săturat picioarele Domnului Christos, din iesle. Nourii de ninsoare s-au risipit, cerul s-a deschis și strălucea în lumina dumnezeiască. La poartă băteau trei crai călători. - Mă rog, aicea s-a născut astă-nopate un prunc? - Aici, aici! Se grăbi să le deschidă gospodarul. Cine sunteți? Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lacrima În gene-ți strălucește... O, spune, muma tânăra! Ce cuget te răpește? Când ochii mei îl căuta, Eu cerc durere-amara, Gândind ca-n cursul anilor Va fi rob el in tară! Martie de Lucian Blaga Din caier încâlcit de nouri toarce vântul fire lungi de ploaie. Flușturatici fulgi de nea s-ar așeza-n noroi, dar cum li-e silase ridica iar si zboară să-și găsească cuib de ramuri. Vânt si i frigiar mugurii prea lacomi de lumina își
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
relua mai apoi "subiectul" (ca un Thomas Mann, bunăoară), cel mai probabil din lipsă de interes și de rezonanță empatică. La fel de modeste, apropiate mai mult de tipul fabulei și de literatura "minoră" din Aqua forte, texte precum Huhurezul, Isvorul și nourul sau Moartea lui Iov sancționează moral un anumit tip de comportament, autorul mulțumindu-se să recurgă la niște motive tradiționale, fără pic de aport personal (semnificativă e doar "selecția" în sine). Mai întâi, prozatorul exemplifică o trăsătură negativă de caracter
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]