1,251 matches
-
cogniției, sau a formelor învățării. „Capul bine umplut” Ă ca obiectiv obsedant și păgubos al modelului transmisiv-normativ Ă lasă loc „capului bine format”. Alături, și uneori în locul categoricului „a ști” Ă eventual, „tot” Ă își fac loc, ca obiective educative, nuanțările sau complementaritățile: „a ști să fii”, „a ști să devii”, „a ști să trăiești”. Pe lângă cunoștințele de tip științific Ă sau chiar prin modul de a ajunge la ele Ă își câștigă loc și cele menite să accentueze și celelalte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În același spirit, întâlnim în Școala constructivistă multe cercetări valoroase referitoare la construcția suveranității, identitatea instituțiilor internaționale precum ONU, NATO, UE, FMI, rolul rețelelor transnaționale militante în constituirea lumii internaționale contemporane ș.a. Se cuvine poate, acum, să aducem și o nuanțare legată de metodologie. Deși una dintre cele mai viguroase critici la adresa constructivismului este eclectismul lui metodologic - care include metode cantiative, calitative, pozitiviste, post-pozitiviste sau combinarea lor sui generis -, în planul manierei de tratare a subiectelor, constructivismul accentuează rolul teoriilor constitutive
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
miliard de locuitori suferă de foame astăzi, în întreaga lume). În esență, soluțiile propuse la gestiunea unei asemenea evoluții a populației Terrei vizează limitele critice ale ecuației om-hrană, și anume: numărul populației și potențialul de hrană. A doua limită are nuanțări: ce mâncăm și cât mâncăm? Ultima jumătate a secolului al XX-lea este bogată în abordări ale acestei teme. Lucrările Clubului de la Roma, Raportul Brundtland privind conceptul de dezvoltare durabilă și cele 60 de variante ale acestui concept, <footnote Bran
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Talleyrand: „Cela va sans dire, mais cela va beaucoup mieux en le disant”, și fiindcă în adevăr exprimarea mea era cam expeditivă, putând da satisfacție cui nu vreau, voi încerca acum (tot expeditiv, căci n-am încotro) să aduc niște nuanțări, cu atât mai mult, cu cât în convorbirea noastră, prietenul meu doctorul mi-a dat câteva sugestii pe care le găsesc temeinice. În primul rând, însă cred că e bine să spun că, așa cum încerc de obicei să fac, am
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
privește pe ai noștri, nu avem încă acele solide locuri comune care-i instalează definitiv în conștiința posterității, ca de pildă: raționalismul la francezi, empirismul la englezi, idealismul la germani, mesianismul social și spiritual la ruși. Aceste locuri comune permit nuanțări, „exegeze”, negații paradoxale, detectări paralele de note complementare etc. Dar asupra clasicilor noștri ca fenomen global nu s-a statornicit un asemenea loc comun: s-au formulat despre cei mai de seamă nu locuri comune, ci o droaie de platitudini
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
educative pe care ne-am permis să le realizăm În prezentul volum, În legătură cu fiecare proverb consemnat, nu au deloc pretenția unor evaluări orgolioase, care să cuprindă intenții disimulate ca aceste comentarii să fie eventual Însușite de alții, ci reprezintă doar nuanțări explicative, menite a demonstra, o dată În plus, cât de bogate și de variate pot fi interpretările pe marginea multiplelor sensuri și semnificații pe care le conțin proverbele. Considerăm că prin realizarea acestor comentarii nu Îngrădim cu nimic libertatea cititorului de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
prin dorința de a ușura cititorului găsirea rapidă a proverbului care l-ar interesa. Pentru a nu Încărca textul, sursele informaționale sunt consemnate nu pe parcursul lucrării, ci În cadrul listei bibliografice de la sfârșitul volumului de față. Desigur, am fi bucuroși dacă nuanțările psihologice și educative pe care le oferim În prezentul volum selectiv și-ar atinge scopul principal pentru care este alcătuită orice antologie de proverbe sau aforisme, și anume acela de a stimula În cititori dorința de a se autoevalua din
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu stilul cooperatist, însă în mod pozitiv. Prin aplicarea testului c2 s-a constatat că nu există diferențe între stilurile de leadership și tipurile psihologice în ceea ce privește distribuția lor ierarhică. Rezultatele obținute demonstreză rolul pe care îl joacă preferințele cerebrale în nuanțarea comportamentelor și atitudinilor oamenilor. Subiecții utilizează cu intensități diferite cele patru cadrane cerebrale, neexistând nici un subiect care să manifeste respingere. Modalitatea de operare cea mai frecventă este cea a cortexului stâng. Numărul subiecților care au preferințe puternice pentru toate cele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și Saskatchewan, dar și În Ontario sau British Columbia. Înainte de a continua Încercarea de a schița un succint și incomplet, desigur, tablou al emigrației române În America și Canada, se cuvin reținute cîteva considerații generale, oricînd necesare extensiunii documentare și nuanțărilor interpretative. Așa cum nu știm cine și cînd a „descoperit” America, nu vom ști niciodată cînd a pus piciorul primul român pe pămîntul Lumii Noi și cine a fost acela. Multe precizări indispensabile nu vor depăși niciodată stadiul ipotezei, deoarece lipsesc
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și de așteptat, dar caracterul general al emigrației nu a diferit de cel de dinainte de 1939. O abordare detaliată a acestui val de emigrare va impune, probabil, unele subdiviziuni cronologice, reclamate de rațiuni ce țin de orice periodizare, precum și eventuale nuanțări interpretative. Scopul demersului nostru nu este unul analitico-exhaustiv, ci numai de punere În temă, astfel Încît nu dorim să intrăm În detalii sau să avansăm eventuale judecăți de valoare. „The Third Wave”, cel În care se Încadrează românii ajunși În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
to be carried out to uncover the past and recover the experience of yet living people and their memories”. SÎntem siguri că mulți studioși români nu vor Împărtăși Întru totul aceste observații. Nici românii americani nu vor reacționa altfel. Unele nuanțări sînt, indiscutabil, necesare. Important este Însă faptul că aprecierile citate aparțin unui „American scholar”, deci nu unui român sau român american. În demersul nostru, am utilizat, cu precădere, opinii formulate de cercetători români sau români americani. Nu am pus la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
războiului. Concluzia sugerează, deși fără accente polemice, responsabilitatea Marii Britanii, mai Întîi pentru instalarea influenței sovietice În România În 1944, apoi, prin alte concesii, un an mai tîrziu, pentru menținerea ocupației militare sub pretextul asigurării comunicațiilor cu Austria. Documentele Înseși Îngăduie nuanțarea acestei teze, dar nu contestarea ei. Oricum, principalul cîștig dobîndit este deplasarea momentului În care s-a negociat România În schimbul Greciei (și al Poloniei) de la Ialta, cum se mai afirmă Încă adeseori, la Moscova, În cadrul convorbirilor bilaterale anglo-sovietice din octombrie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fericire influența asupra arhitecturii clădirile prefabricate despre problema mahalalelor despre rolul autorității proiectele urbane nerealizate ale Leach, Edmund Liga Timpului Lizibilitate prin adoptarea supranumelor și intervenția autoritară În procesul bolșevic de restructurare a Rusiei rurale prin realizarea de hărți cadastrale nuanțarea intervențiilor statului grație În managementul forestier orașele cu structură geometrică prin impunerea unei limbi oficiale În practicile funciare motivele politice ale perspectiva privilegiată a În restructurarea Parisului prin standardizarea unităților de măsură Legrand, planul Steaua L’Enfant, Pierre-Charles Lenin, Vladimir
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Următoarele două volume sunt aplicări la universal și la național - Sublimul în artă (Un drum în cultura lumii) (1984), Sublimul în spiritualitatea românească. Temelii, edificări, împliniri (1987). Cultura română, o „cultură îndelung dominată de romantisme”, a favorizat supraviețuirea sublimului și nuanțarea lui într-o epocă în care Occidentul îi simțea vlăguirea. Sublimul depășind „lăuntric” valoarea estetică strictă, frumosul și arta, înspre valoarea etică, situarea conceptului în zona „interdisciplinarității” convenea gânditorului dual, solicitat îndeobște de perechi de interese mereu coexistente (literatură-muzică, artă-filosofie
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
geografia și istoria lor» și nimica din actualitate, afară de basme și vechituri. Acestei necunoștințe complete la românii «liberi» datorim noi negligența generală pe care o întâmpină chestia Basarabiei la cei din regat“33. Unele aprecieri formulate de Alexis Nour comportă nuanțări, ținând seama de faptul că declararea neutralității de către România a reprezentat un pas în desprinderea de Puterile Centrale și apropierea de Antantă, deci și de Rusia; de aici, o anumită rezervă, lesne de înțeles, față de situația Basarabiei. Era adevărat că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acțiunea revelată dintr-un singur unghi: nu se poate ști, de exemplu, dacă într-un apartament întunecos se află un cadavru sau un om care doarme (Atențiune! Atențiune!). În scrierile următoare, accentul va fi pus pe definirea caracterelor și pe nuanțarea acestora. Preocupate de literatură (sau, mai exact, de succesul literar), personajele din romanul Evadare din pustiu (1975) aduc în prim-plan problematica existenței dificile a scriitorului debutant. Tânărul ziarist Bogdan Dima, fericit la început că i-a fost publicată o
GHIDRIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287260_a_288589]
-
supraviețuire, cât și rezistență, sunt termeni pozitivi etic. Să fie limpede. Consider Însă că termenul rezistență este cel tare, În timp ce termenul supraviețuire este termenul slab; cred că intelectualul român a supraviețuit și nu a rezistat prin cultură (sau literatură). Această nuanțare este necesară, dar nu are, așa cum Îmi reproșați, vreo conotație degradantă, ofensatoare etc. Sanda Cordoș: Dacă am Înțeles bine, după părerea ta, Ruxandra, rezistența implică o confruntare dorită, asumată, cu regimul. Într-o asemenea accepțiune, sigur că majoritatea formelor investigate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mărețe zi de zi, dar existăm, și asta e un act eroic, slavă Domnului! Și aceasta e o formă de eroism, În timpuri de ciumă, desigur. Reiau o idee care nu a fost suficient exploatată aici, ideea lui Doru despre nuanțarea discursului literar. Să facem lecția de anatomie cuvenită discursului sau să vedem raportarea rezistenței la discurs. Era discursul unul rezistent? Prin ce? Mi se pare o teză care poate fi În continuare dezvoltată, și aduc aici exemplul lui Czeslaw Milosz
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
respectiv, tu spui comunism, comunism, comunism... Există comunisme și comunisme - ’71-’80 a Însemnat un tip de comunism, a Însemnat un tip de comunism românesc, a Însemnat un tip de discurs În interiorul discursurilor ideologice românești. Atunci când vorbeam despre distincțiile și nuanțările astea, eu mă refeream la nivelul particularizat apoi pe scriitor, Kundera fiind exemplul cel mai relevant, cu Gluma. Cum se manifestă scriitorul român la un moment dat, de pildă Păunescu În anii ’80 e un caz, este schimbare de discurs
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
realitatea cotidiană promovează la nivelul ideologiei sunt miturile, raționalizări ale realității înconjurătoare obținute prin extrapolarea comportamentului cotidian individual la fenomene, procese, instituții care nu sunt nici cotidiene, nici individuale. Teoria, elaborată de stratul intelectual al societății, are ca funcție principală nuanțarea miturilor, asigurarea unei relații raționale între ele și între ele și realitate, introducerea unor elemente corectoare și remodelarea continuă interpretării realității în funcție de efectele dezirabile sau indezirabile ale acțiunii întemeiate ideologic. Pe lângă întărirea raționalității ideologiei, care are rostul fundamental de a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tematica e moral-politică, iar tratarea se arată a fi una alertă și bine condusă. Desigur, modul de a vedea lucrurile rămâne tributar ideologiei vremii, însă clișeul propagandistic e de cele mai multe ori prevenit și evitat printr-un scrupul de autenticitate și nuanțare. Scrierea cea mai importantă a lui H., trilogia Drumul Cavalerilor (Țara și Pârloaga, Înalta trădare, Întoarcerea în țărână), editată în întregime abia în 1995, aparține fără îndoială prozei realiste tradiționale. Fără să cuprindă procedee revoluționare la nivelul scriiturii ori al
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
comună în tânăra generație [...] sunt atuurile sale esențiale”. Spiritul analitic și aplicația la text sunt dublate de un apetit teoretic evidențiat de instrumentarul folosit (din câmpul structuralismului, psihanalizei, tematismului, semioticii și naratologiei) și de efortul personal de conceptualizare sau de nuanțare a conceptelor consacrate. Asemenea calități sunt ilustrate chiar de prima sa carte, Proza criticilor, care are ca obiect opera epică a lui E. Lovinescu și G. Ibrăileanu. Lucrarea a fost salutată de Al. Călinescu drept „primă cercetare serioasă consacrată romanelor
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
talentul criticului de proză își spune cuvântul. Portretele cresc, în identitatea lor dinamică, din „cartea-efigie” a fiecărui autor. Cu Literatura subiectivă (I, 1989), criticul se întoarce la preocuparea mai veche pentru literatura confesivă, „personală”, a „pactului autobiografic” (definit, cu unele nuanțări, după Philippe Lejeune, ca și în cartea despre Creangă). Obiectul analizei îl fac jurnalul intim (de la C. A. Rosetti la Petre Stoica) și autobiografia literară (de la Teodor Vârnav la Valeriu Cristea). Volumul anunță o serie mai amplă și pledează cauza
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
pentru a combate astfel de excese ale revizuirilor, susținând necesitatea unei continuități în materie de valorizare a literaturii și convinsă de inoportunitatea politizării abuzive a comentariului critic, echipa de la L. a adoptat la rându-i o tactică ofensivă, sacrificând uneori nuanțarea în favoarea clarității mesajului. Într-un articol intitulat Revizuirea revizorilor, Răzvan Voncu opinează tranșant: „Ca atare, cu toate sforțările (penibile, dacă ne gândim că Gheorghe Grigurcu a scris peste treizeci de articole împotriva lui Nichita Stănescu!) ale demolatorilor, ierarhia literară acreditată
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
certurilor” din familie?; este posibil să se măsoare insatisfacția și instabilitatea maritală doar prin indicele „ceartă”?; este îndreptățită opunerea sarcinilor domestice celor profesionale? Paradigma costuri-beneficii și a schimbului social ce are loc în spiritul ei servește ca bază pentru noi nuanțări în înțelegerea rolurilor și a comportamentele maritale. Astfel, Kellerhals et al. (1987) atașează dimensiunii economice una culturală în înțelegerea strategiilor de roluri: o normă considerată cultural dezirabilă este menținerea unei distanțe economice între soț și soție. Studiind prin observații repetate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]