2,039 matches
-
un discurs eseistic susținut de mânuirea abilă a citatului revelator, lăsând impresia deplinei spontaneități. Postum, sub titlul Oameni și idei (1968), au fost reunite unele studii și eseuri apărute anterior în reviste românești și străine, altele inedite, afirmând, în analize nuanțate, de asemenea modernitatea clasicilor: Teatrul clasic fancez, Umanismul lui Pascal, Schema logică a raționamentului la Diderot, Jean-Jacques Rousseau, filosoful umbrei ș.a. Se fac și deschideri către literatura de ultimă oră: Real și imaginar la Samuel Beckett, Antiromanul în literatura franceză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
modul subtil, discret) superlativ tehnic (la modul cel mai tehnic) teoretic ticălos universal următor vulgar (la modul cel vulgar al evidenței) la (un) mod + adjectiv declarativ (doar la mod declarativ) general (la un mod foarte general) nuanțat (la un mod nuanțat și subtil) subtil (la un mod nuanțat și subtil) în chip + adjectiv academic actual adecvat admirativ aparent armonios artificial auroral autoritar bizar cert ciudat confuz constant conștient (în chip liber și conștient) cordial decent definitiv deliberat deosebit desăvârșit dezinvolt dramatic
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
cel mai tehnic) teoretic ticălos universal următor vulgar (la modul cel vulgar al evidenței) la (un) mod + adjectiv declarativ (doar la mod declarativ) general (la un mod foarte general) nuanțat (la un mod nuanțat și subtil) subtil (la un mod nuanțat și subtil) în chip + adjectiv academic actual adecvat admirativ aparent armonios artificial auroral autoritar bizar cert ciudat confuz constant conștient (în chip liber și conștient) cordial decent definitiv deliberat deosebit desăvârșit dezinvolt dramatic durabil eclatant (în chip nesperat și eclatant
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
de spus ca șef al paginii culturale. Am vorbit mult despre starea lumii de azi: război, de faptul că Mecca și Ierusalimul se găsesc în țări dușmane. Tot azi am primit un premiu de la PEN-ul suedez, pentru articolele considerate nuanțate, despre ce s-a petrecut în România, polemica mea cu Ana Maria Narti. Restul zilei m-am pregătit sufletește pentru vizita lui Lionel și Ralf - am pregătit camera de „studiu” pentru Lionel, punând pe masă flori, fructe și o sticlă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mormântul lui Nichita, la Bellu, pe troița de lemn sculptat căzuse o lumină puternică pe fotografie, ca un semn personal pentru mine. Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru pace. Discursul său a fost bun, dar putea să fie și mai nuanțat, și prin asta complex. Am visat-o pe Eva Bonnier - eram pe un vapor și îmi arăta o icoană pictată de ea, în partea de sus era aur. În aceeași zi am primit Argo 3 de la Alexandru Lungu, cu poeme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
lasă pe fiecare la „portul său” sau la „steaua lui”. August A apărut în Lyrikvännen eseul meu cu traduceri din poeți români: Ileana Mălăncioiu, Nina Cassian, Elena Ștefoi. Am primit telefoane de la prietenii scriitori cărora le-a plăcut eseul meu nuanțat și poeții aleși. Bogăția și diversitatea poeziei românești sunt cu mult mai mari și e păcat că nu mi s-au oferit mai multe pagini pentru a prezenta acest adevăr. Dar e vorba în alegerea mea și de preferințele mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
control strict al statului asupra majorității prețurilor agricole, reducându-se rentabilitatea și descurajânduse investițiile. Cu trecerea timpului, evenimentele vor lua altă turnură în evoluția relațiilor româno-iugoslave și vocea presei din țara noastră, inclusiv a celei din Gorj, va fi mai nuanțată, pentru că peste câțiva ani să intre pe făgașul normal. Între timp, la 14 ianuarie 1953, Tito i-a succedat lui Ivan Ribar la președinția Iugoslaviei. După dispariția liderului de la Kremlin, el a respins invitația Uniunii Sovietice de a discuta despre
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Păunescu regizează de multe ori un spectacol lipsit de substanță ș.a.m.d. Ș. recurge la astfel de aprecieri categorice chiar cu riscul simplificării viziunii. Însă imaginea despre poezia lui Nichita Stănescu, redusă aici la efectul de limbaj, devine mai nuanțată ulterior, în Introducere în opera lui Nichita Stănescu (1986). Culegerea Jurnal de critic (1980; Premiul Uniunii Tineretului Comunist) reunește articole, note, recenzii, comentarii alcătuite sub impulsul momentului și publicate în diferite reviste literare. Optând pentru fragment în dauna sistemului, criticul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
Blaga, tendința estetizantă la Eugen Barbu etc.), ce focalizează discuția mai curând perceptivă decât riguros analitică și o pigmentează cu formulări percutante și cu portrete vii, malițioase, uneori nedrepte. Aceasta pare să fie rețeta eficace a unei critici nu întotdeauna nuanțate, dar cu certă putere de seducție și reale calități literare. În ansamblul operei sale de comentator, Ș. recitește și adnotează textele clasice ale lui I. L. Caragiale, Tudor Arghezi, E. Lovinescu sau Mihail Sadoveanu și se pronunță asupra majorității figurilor marcante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
alte obiective decât cele urmărite de J.O. Noyes, datând însă din aproximativ aceeași etapă evolutivă a societății românești, care, asociată scenelor ilustrate narativ de medicul american și, desigur, multor altor surse contemporane 42, oficiale sau private, îngăduie cunoașterea mai nuanțată a istoriei naționale, în context zonal, cu luminile și umbrele necosmetizate lăsate de călătorii străini. • Ibidem, p. 571. Despre Galați, unde avea să zăbovească în funcție vreme de aproape doi ani, ca și despre România anilor 1871-1872, impresiile sale sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Monnerot, op. cit., p. 85. • Ibidem, p. 34, 35. • Ibidem, 58-59. • Ibidem, p. 66. • Ibidem, p. 52-53. PROLEGOMENE LA UN DISCURS (ROMÂNESC) ASUPRA REVOLUȚIEI Mihai Dorin La o lectură atentă și eliberată de prejudecăți, geneza comunismului românesc devine mai clară și nuanțată. Această grilă de lectură conduce nemijlocit la concluzia că regimul comunist din România nu s-a născut din neant. Chiar dacă din perspectivă strict cauzală comunismul nu poate fi considerat doar un produs endogen, trebuie să admitem că societatea românească nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
localnicilor. Ele vor fi prezente - fie în secvențe distincte, fie - înglobate în povestirea personajului, dar cu măsură, în așa fel încât să nu dezechilibreze textul, să nu creeze lungimi sau paranteze obositoare. Nu secvențializați în exces. Faceți deosebirea dintre respirația nuanțată (profundă) și gâfâială. Faceți legăturile între secvențe cât mai natural cu putință. Fiecare ziarist își dezvoltă propriile elemente de legătură. Fiecare jurnalist cu experiență are un set de locuri comune proprii. Nu este nici o rușine să apelăm la ele, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
faptul să fie nou, să intereseze cât mai multă lume și, mai ales, să fie recent. La toate acestea, trebuie să mai adăugăm o trăsătură extrem de importantă: faptul trebuie să fie real și, obligatoriu, verificabil. Sintetic și cu darul preciziei nuanțate, Michel Voirol (1992) subliniază o distincție fundamentală dacă în știre informația se raportează la fapte, în comentariu, raportarea se face la idei. În orice caz, orice tipologie a știrii, indiferent de criteriile abordate (informație furnizată de la fața locului/informație prelucrată
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cel care va câștiga respectivul premiu și dacă ați comunica și celorlalți ceea ce tocmai ați aflat ați avea concurență. În plan didactic observăm că rolurile majore de emițător sunt deținute în școală de cadrul didactic; totuși, dincolo de posibilitățile unui feedback nuanțat și extins, elevul/studentul preia, într-o perspectivă modernă, anumite segmente (de altfel importante) ale acestor roluri (spre exemplu, cursantul are acces la o multitudine de surse de informare, posedând câteodată o informație mai bogată, mai actuală sau mai flexibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
capabil să țină seama. Astfel, în momentul în care modificăm caracteristicile unei situații, schimbăm de fapt sensul fenomenului, deoarece semnificația acestuia depinde de situație. Un factor important al contextului comunicării este reprezentat de climatul educațional. Acesta este o rezultantă extrem de nuanțată, înscrierea sa în segmentul contextului comunicării putând fi interpretată diferit (ca funcție a partenerilor comunicaționali, iar climatul poate fi înregimentat la fel de bine la rolurile de emițător, respectiv de receptor). Ne vom referi însă, mai degrabă, la actorii comunicaționali, pentru influența
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în direcția îmbunătățirii activității instructiv-educative; în același timp, nu trebuie să uităm că tocmai aceste deschideri extraordinare pot permite pătrunderea și a unor variabile cu influență negativă asupra fenomenului educațional ca atare. De aceea, este necesară o analiză focalizată și nuanțată pe cât mai multe astfel de direcții de evoluție; referitor la aceste zone de influență exercitată prin intermediul comunicării, putem dezvolta o serie întreagă de indicatori, dintre care amintim aici: - situația sau contextul în care are loc comunicarea; contextul școlar modulează decisiv
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
2) analiza pe care o efectuăm asupra conflictelor educaționale poate fi lesne extrapolată asupra tuturor celorlalte conflicte, indiferent de mediul de evoluție al acestora. Într-adevăr, elevul vine astăzi la școală cu o bază informațională mult mai variată și mai nuanțată decât în trecut; totodată, viziunea sistemică, integratoare asupra fenomenelor studiate în cadrul disciplinelor școlare recomandă posibilitatea existenței a mult mai multe aspecte posibile ale unuia și aceluiași proces, aspecte care sunt în multe cazuri contradictorii. În același timp, merită precizată și
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Problema surselor de conflict relaționate cu tipologia acestuia ne oferă o dovadă în plus a utilității și corectitudinii unei viziuni integratoare, procesual-acționale asupra problematicii conflictului. Integrându-ne unei atare perspective, vom observa că sursele conflictelor acționează ca un criteriu extrem de nuanțat, de complex, dar semnificativ pentru alcătuirea unor tipologii ale conflictelor. Spunem că avem de-a face cu un criteriu complex deoarece, câteodată, unele dintre surse acționează și într-un mod secvențial, dar putem observa cu ușurință și o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în rezolvarea conflictelor; de aceea se cuvine să amintim și aici un fapt care ne-a apărut ca relevant și definitoriu pe întregul parcurs al lucrării, și anume că diversitatea situațiilor educaționale ne oferă un repertoriu extrem de vast și de nuanțat al problematicii referitoare la conflict. Rezumat 1. Strategiile de provocare/stimulare a conflictului presupun: folosirea unor elemente de conținut care să fie pasibile de interpretări din unghiuri diferite; împărțirea grupului în „tabere” opuse, folosirea unei persoane cu rol de „avocat
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
crea impresia că avem în fapt aceeași opinie sau opinii cu un grad crescut de similaritate cu ale partenerului de conflict - creând astfel o stare de spirit ce induce atracție reciprocă. Deja avem de-a face cu un nivel mai nuanțat al lingușirii față de aceste persoane (care îndeplinesc celebrul rol de yesman, persoana care este de fiecare de acord cu cel pe care îl lingușește) și nu vom ști niciodată dacă ele desfășoară o acțiune de flatare sau chiar sunt sincer
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cataloga evenimente într-un efort de polarizare (cum ar fi rolul negativ al conflictului), ci fenomene adverse pot fi interrelaționate și folosite pentru dezvoltarea și progresul individului și societății. Ca o sursă importantă a progresului comunicării, conflictul desemnează o focalizare nuanțată asupra acesteia; în ceea ce privește acțiunea educațională de comunicare, Emil Păun caracterizează o necesitate stringentă a școlii referitoare la acest fenomen: „Nu e important cât comunicăm, ci cum comunicăm” (Păun, 1999, p. 119). Rezumat 1. Tacticile folosite în conflict reprezintă un evantai
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vorbi despre cooperare sau competiție în forme absolute decât în rațiuni de ordin didactic; în fapt, atât membrul unui grup, cât și grupul în ansamblu se situează pe un continuum între acestea două, continuum ce ne oferă o viziune extrem de nuanțată și de flexibilă asupra fenomenului ca atare. De altfel, unii cercetători au descoperit valori ale eficienței grupului punând colaborarea și competiția împreună. Alfie Kohn, spre exemplu, spune că, „atunci când un grup încearcă să găsească soluții la o problemă, reușește să
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
context favorabil unei atare perspective. Un alt concept cu care operăm este cel de tehnică didactică. Adesea, aceasta este ori asimilată conceptului - mai larg - de metodă, ori considerată sinonimul procedeului.În ceea ce ne privește considerăm că este utilă o viziune nuanțată, că dinamica evoluției metodologice oferă un loc și un rol specific conceptului de tehnică. Astfel, putem defini tehnica didactică drept o variantă a unei metode deja existente (pe tot palierul oferit de această variație - de la simplificarea unei metode la dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cum este ales textul și de tipul de întrebări depinde, într-o bună măsură, startul metodei (subliniem, încă o dată, că discuția din cercul interior este una necompetitivă, deci maniera prin care putem implica optim elevii/studenții participanți este mult mai nuanțată). În literatura de specialitate se menționează că întrebările urmează să fie „adevărate”, în sensul că trebuie să posede un răspuns neevaluabil direct de către cadrul didactic, și nu „întrebări de profesor”, prin care acesta verifică dacă studenții au înțeles un fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trebuie să găsească o persoană cu care i-ar plăcea să lucreze, discutând despre motivele ce l-au determinat să aleagă acea persoană etc. Indicațiile pe care le poate da cadrul didactic sunt, în acest sens, extrem de multe și de nuanțate; de altfel, și modul de grupare poate fi diferit - spre exemplu, propunem găsirea, într-o etapă ulterioară, a trei, apoi a patru persoane și, după aceea, a unor microgrupuri de discuție pe diferite arii de contact. Tehnica acvariului poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]