1,291 matches
-
care au regenți de genul neutru este întâlnit în registrul oral: (64) a. cele patruzeci și una de puncte (Național TV, 2007) b. avem o mie și una de lucruri de făcut (Kiss FM, 2007) 4.1.2. Numeralul ordinal Numeralul ordinal se poate combina doar cu entități de tip +numărabil, +singular. Această constrângere este dată de alcătuirea ordinalului. Acesta este format cu articolul definit singular, atașat la finalul cuvântului (-a la feminin, -le la masculin): (65) a. a patra, al
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
definit singular, atașat la finalul cuvântului (-a la feminin, -le la masculin): (65) a. a patra, al treilea b. *Ai patrulea tineri au dansat în costume populare. (vs. A patra pereche de tineri au dansat în costume populare.) Prin urmare, numeralul ordinal nu poate exprima ordinea pentru entități +plural, cu trăsătura de plural exprimată morfosintactic, desinențial. Acest lucru este însă posibil în engleză: (66) a. The second children arrive to find someone already ahead of them. When within 6 years of
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu alte cuvinte, fiecare copil din acest set este al doilea copil în familia sa. Contrastul cu româna se explică prin diferența de trăsături dintre articolul românesc și cel englezesc. În engleză, articolul definit nu are trăsătura de număr, iar numeralul ordinal nu marchează morfosintactic (desinențial) trăsătura de număr. În consecință, combinarea cu entități +plural nu este blocată. În română, numeralul ordinal este marcat pentru singular, blocând combinarea cu substantive la plural. O posibilitate de a exprima ordinea pentru nominalele +plural
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prin diferența de trăsături dintre articolul românesc și cel englezesc. În engleză, articolul definit nu are trăsătura de număr, iar numeralul ordinal nu marchează morfosintactic (desinențial) trăsătura de număr. În consecință, combinarea cu entități +plural nu este blocată. În română, numeralul ordinal este marcat pentru singular, blocând combinarea cu substantive la plural. O posibilitate de a exprima ordinea pentru nominalele +plural este folosirea articolului definit cel la plural, urmat de prepoziția de și de numeral: (67) a. Pentru aceasta, intrați toți
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
plural nu este blocată. În română, numeralul ordinal este marcat pentru singular, blocând combinarea cu substantive la plural. O posibilitate de a exprima ordinea pentru nominalele +plural este folosirea articolului definit cel la plural, urmat de prepoziția de și de numeral: (67) a. Pentru aceasta, intrați toți întru bucuria Domnului nostru; și cei dintâi, și cei de al doilea, luați plata. (www.basilica.ro, text religios) b. Dacă înstrăinarea sau cesiunea are loc în țară, ea poate fi făcută prin act
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
întâlnit, iar cu cei de-al doilea sunt cluburi care nu duc lipsă de asemenea specimene. (www.porumbei.ro, comentariul unui cititor) În GD cei de-al doilea, pluralul entității denotate este exprimat prin articolul definit cei, care suplinește incapacitatea numeralului ordinal de a exprima pluralul. Articolul definit și numeralul ordinal sunt legate prin prepoziție, deoarece, din cauza nepotrivirii trăsăturilor lor de număr (plural vs. singular), cei doi termeni nu pot fi adiacenți, întrucât nu se poate stabili o relație de acord
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care nu duc lipsă de asemenea specimene. (www.porumbei.ro, comentariul unui cititor) În GD cei de-al doilea, pluralul entității denotate este exprimat prin articolul definit cei, care suplinește incapacitatea numeralului ordinal de a exprima pluralul. Articolul definit și numeralul ordinal sunt legate prin prepoziție, deoarece, din cauza nepotrivirii trăsăturilor lor de număr (plural vs. singular), cei doi termeni nu pot fi adiacenți, întrucât nu se poate stabili o relație de acord între ei: (68) *cei al doilea, *cei al treilea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care nu se pot lega altfel de centru: (69) a. cei de pe masă = cei care sunt pe masă - GPrep nu se poate lega "direct" sau prin acord de centrul cei b. cei de al doilea = cei care sunt al doilea - numeralul se leagă prin prepoziția de În (69)b, prepoziția de blochează lanțul acordului, ceea ce face ca GD cei de al doilea să fie corect, spre deosebire de *cei al doilea. 4.2. Formantul cel din componența superlativului Articolul cel intră în componența
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o sintagmă coordonată, acordul se poate face cu întreaga sintagmă sau doar cu ultimul conjunct, prin atracție: (102) a. stiloul și mașina de scris ale lui Ion b. stiloul și laptopul de firmă al lui Ion (Pentru al din componența numeralului ordinal, vezi supra, 4.1.2.) 4.4. Posesivul Unele aspecte referitoare la acordul pronumelui posesiv au fost discutate mai sus, la acordul în persoană (vezi supra, 2.3.). În acest subcapitol sunt discutate câteva aspecte privind alternanța inter pronumele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
exemplare la fiecare student, a bea două cafele după fiecare masă, a alerga cinci kilometri în zece minute). Și alte tipuri de sintagme pot apărea în poziția de subiect fără să impună acordul la plural. Ele sunt frecvent construite cu numerale : (119) a. Trei mere îmi ajunge. = "Cantitatea de trei mere îmi ajunge." b. Două cafele e cam mult. c. Cinci kilometri e foarte bine. d. Două exemplare e suficient. e. 100 de litri e o nimica toată pentru bistrițenii care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cafele e cam mult [să beau]. c. Cinci kilometri e foarte bine [să alergi]. d. Două exemplare e suficient [să dau]. e. 100 de litri e o nimica toată [să producem]. Sintagmele care admit acord la singular sunt însoțite de numerale, ca în exemplele de mai sus, ori sunt nearticulate sau însoțite de articol nehotărât: (122) a. (Ce vrei ca desert, mere, portocale?) Mere îmi ajunge. / Niște mere îmi ajunge. b. (Ce să le oferim invitaților, cafele, ceaiuri?) Cafele e suficient
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
descriu operații matematice În propozițiile care exprimă operații matematice, verbul-predicat poate fi acordat la singular sau la plural. Dacă verbul-predicat este la singular, trebuie să presupunem că subiectul este reprezentat de un pronume rezumativ nelexicalizat (de tip asta) sau că numeralul, neavând trăsături phi, nu impune acordul verbului-predicat: (142) a. De trei ori cinci face / fac cincisprezece - asta face... b. Patru ori doi face / fac opt. - asta face... c. Șapte pâini ori 2 lei face / fac 14 lei. - asta face... O
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acesta este centrul grupului nominal partitiv, iar N2 este un adjunct. O explicație similară este propusă pentru sintagmele pseudopartitive (o mulțime de studenți, vezi infra, 3.). Linia de analiză din Gramatica Academiei se bazează pe comparația cu grupurile nominale cu numeral, în care prepoziția de se grupează cu numeralul, iar N2 este centrul (o sută / un milion / un miliard de studenți). În Gramatica Cambridge (Huddleston și Pullum, 2002: 351-352), se consideră că centrul sintagmelor partitive 60 este N1, iar N2 este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este un adjunct. O explicație similară este propusă pentru sintagmele pseudopartitive (o mulțime de studenți, vezi infra, 3.). Linia de analiză din Gramatica Academiei se bazează pe comparația cu grupurile nominale cu numeral, în care prepoziția de se grupează cu numeralul, iar N2 este centrul (o sută / un milion / un miliard de studenți). În Gramatica Cambridge (Huddleston și Pullum, 2002: 351-352), se consideră că centrul sintagmelor partitive 60 este N1, iar N2 este un complement. În favoarea acestei analize sunt aduse câteva
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2 GD de GN 4 dintre 4 un kilogram mere o parte cărți (cf. Nedelcu, 2009: (289), pentru un kilogram de mere) A doua categorie de sintagme partitive, cele în care relația parte - întreg se stabilește la nivel sintactic, cuprinde numerale și pronume (nehotărâte) pe prima poziție: (9) doi din copii, câțiva dintre copii, mulți dintre copii Nedelcu (2009) consideră că N2 este un complement, cerut de un determinant indefinit sau de o marcă de gradare (de pe poziția N1): N1 conține
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
copii Nedelcu (2009) consideră că N2 este un complement, cerut de un determinant indefinit sau de o marcă de gradare (de pe poziția N1): N1 conține un nume vid, nelexicalizat, în construcțiile în care pe poziția N1 este lexicalizat doar un numeral sau un alt termen cuantificator (ca în (10)). Structura este cea din (10)c61: (10) a. doi dintre copii = doi copii dintre copii b. câțiva dintre copii = câțiva copii dintre copii c. GD 3 D' GP 2 2 Do GN
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
decât ansamblul. 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă Substantivele care pot apărea pe prima poziție în sintagma partitivă pot avea sau nu sens intrinsec partitiv: (i) cuantificatori partitivi: majoritatea, o parte, restul, un sfert, o jumătate, numeralele fracționare (o treime, o pătrime, o cincime, o zecime etc.); (ii) nominale cantitative, fără sens intrinsec partitiv, cu diverse valori semantice: (a) substantive care exprimă ansambluri de entități (colective): o mulțime dintre studenți, o grămadă din prietenii mei, o sumedenie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
parte (vezi Nedelcu, 2009, unde sunt prezentate argumentele pro și contra acestei ipoteze): (38) a. o mulțime dintre studenți = o mulțime de studenți dintre studenți b. un kilogram din banane = un kilogram de banane din banane (iii) pronume indefinite și numerale: fiecare, niciunul, vreunul, câțiva, unul, altul, oricare, oricine, care, cine; doi, trei, al treilea etc. 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi Dacă N1 este un substantiv, cu sau fără sens partitiv intrinsec, acordul are aceleași caracteristici pe care le-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vopsită / ?vopsit în albastru. (= "altă parte din scaun") b. O parte dintre studenți au făcut un referat, altă parte a dat / ?au dat examen. (= "altă parte din studenți") Când cuantificatorul (N1) este un pronume indefinit (fiecare, unii etc.) sau un numeral (doi, trei etc.), pronumele personale de persoana I și a II-a sunt omise destul de frecvent. Exprimarea pronumelor personale (noi, voi) nu este necesară, întrucât informația lor poate fi exprimată prin utilizarea verbului la persoana I sau a II-a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
devreme. b. O mulțime am plecat mai devreme. c. Primii zece clienți am primit un bonus. Pentru a explica utilizarea verbului la persoana I sau a II-a în enunțurile cu pronume indefinit (Unii am plecat, Fiecare ați venit) sau numeral (Doi am plecat), se pot propune două ipoteze: (i) pronumele indefinit sau numeralul face parte dintr-o sintagmă partitivă în care N2 este neexprimat; verbul se acordă semantic, cu acest pronume personal neexprimat: (69) a. Unii am plecat mai devreme
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
primit un bonus. Pentru a explica utilizarea verbului la persoana I sau a II-a în enunțurile cu pronume indefinit (Unii am plecat, Fiecare ați venit) sau numeral (Doi am plecat), se pot propune două ipoteze: (i) pronumele indefinit sau numeralul face parte dintr-o sintagmă partitivă în care N2 este neexprimat; verbul se acordă semantic, cu acest pronume personal neexprimat: (69) a. Unii am plecat mai devreme. = Unii dintre noi am plecat mai devreme. b. Fiecare am contribuit cu ceva
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu ceva. = Fiecare dintre noi am contribuit cu ceva. c. Faceți o recenzie careva. = Faceți o recenzie careva dintre voi. d. Doi am plecat. = Doi dintre noi am plecat. Împotriva acestei analize se pot aduce exemple cu pronume indefinite sau numerale care nu pot apărea în sintagma partitivă: (70) a. Nu am stat toți până la sfârșit. = *Nu am stat toți dintre noi până la sfârșit. b. Amândoi am plecat. = *Amândoi dintre noi am plecat. (ii) subiectul propoziției nu este exprimat, ci este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
70) a. Nu am stat toți până la sfârșit. = *Nu am stat toți dintre noi până la sfârșit. b. Amândoi am plecat. = *Amândoi dintre noi am plecat. (ii) subiectul propoziției nu este exprimat, ci este inclus în forma verbului; pronumele indefinit sau numeralul sunt coreferențiale cu subiectul neexprimat al verbului: (71) a. Unii am plecat mai devreme. = Noi unii am plecat mai devreme. b. Fiecare am contribuit cu ceva. = Noi fiecare am contribuit cu ceva. c. Să faceți o recenzie careva. = Voi să
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
făcut / a făcut un eseu despre romanul preferat. 2. Sintagmele statistice Sintagmele statistice sunt un tip special de construcții partitive, folosite pentru a face aprecieri statistice, de tip proporțional. Ele sunt formate din două nominale și implică cel puțin un numeral. Sunt două subtipuri de sintagme statistice: (i) numeral + din + numeral + substantiv plural: (79) a. unul din cinci români = "douăzeci la sută dintre români" b. trei din zece copii de vârstă preșcolară = "treizeci la sută dintre copiii de vârstă preșcolară" (ii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2. Sintagmele statistice Sintagmele statistice sunt un tip special de construcții partitive, folosite pentru a face aprecieri statistice, de tip proporțional. Ele sunt formate din două nominale și implică cel puțin un numeral. Sunt două subtipuri de sintagme statistice: (i) numeral + din + numeral + substantiv plural: (79) a. unul din cinci români = "douăzeci la sută dintre români" b. trei din zece copii de vârstă preșcolară = "treizeci la sută dintre copiii de vârstă preșcolară" (ii) fiecare + numeral ordinal + N: (80) a. fiecare al
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]