531 matches
-
taphéphobie s.f.; en. taphephobia); taheo-/tahi/taho- "viteză, turație" (cf. gr.ταχύς, -εϊα adj. "rapid, lejer"): med. ro. tahicardie s.f. (cf. fr. tachycardie, s.f.; en. tachycardia); talam(i)-/talamo-,-talamo-,-talam - "receptacul vegetal" (cf. gr. θάλαμος, -ου s.m. "locuință; pat nupțial, dormitor"): med. talamus s.n. (NA. thalamus); talaso- "mare" (cf. gr. θάλσσσσ, -πς s.f. ,,mare"): talasoterapie s.f. (cf. fr. thalassothérapie s.f.; en. thalassotherapy); tanato-, -tanato- "moarte" (cf. gr. θάνατος, -ου s.m. "moarte", "teamă de moarte"): tanatofobie s.f. (cf. fr. thanatophobie s.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
avortului ca metodă de control al sarcinilor nedorite. Pentru cohortele care și-au început viața sexuală în perioada politicii pronataliste din România (1968-1989), nivelul ridicat al nefolosirii contracepției are mai multe explicații posibile: absența accesului la metodele contraceptive moderne, contextul nupțial al primului raport sexual, încurajarea nașterilor. La fel ca și în cazul momentului primului contact sexual, am încercat să surprindem în cadrul cercetării DSVF din anul 2004 măsura în care contracepția la primul raport sexual este asociată cu factori cum ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
lumina și efectele ei în ansamblul operei de artă. Astfel că nu degeaba emblema capitalei Kazahstanului reprezintă o crenguță de măr. Însăși denumirea de Alma-Ata înseamnă "Orașul merilor" (Tatăl merelor) și străzile orașului își schimbă culoarea după anotimp, rezervîndu-și decorul nupțial pentru lunile de primă-vară, cînd florile de măr declanșează o adevărată beție suavă de colorit și miresme. Și să nu uităm impresionanta vecinătate a lanțurilor de munți Tian-Șan, impunătoare și spectaculoasă frontieră dintre Kazahstan și China, brăzdată de uriașe prăvălii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
funestă pentru Ifigenia : Totul mi se pare atât de ciudat, atât de ciudat. De cum am pătruns în Aulida, ne-a asurzit vântul (I 3) . Chrysis socotește însă că furtuna e aducătoare de noroc, de vreme ce ea a oferit răgazul cuvenit ceremoniei nupțiale : ăsta e norocul tău... pentru că, neputând porni corăbiile, Agamemnon s-a gândit să facă nunta (I 3). Când se uită la soldații din cetate, Chrysis îi vede pe tinerii plini de vigoare (sunt tineri voinici, cu brațe de fier, cu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Ifigenia. În interpretarea Mioriței, Eliade se delimitează atăt de exegeza „pesimistă” a lui Blaga și a lui Dan Botta, care vedeau în legendă expresia nostalgiei morții caracteristică spiritului autohton, cât și de aceea „optimistă” a lui Brăiloiu, care înțelegea simbolismul nupțial asociat cu ritul nunților postume ca pe o manifestare a voinței celor vii de a se apăra de mort pacificându-l. Eliade crede că ciobanul mioritic conștient că nu te poți apăra împotriva destinului cum te aperi împotriva dușmanului (p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Suta Ion (Boișoara - Vâlcea). Ipostază umană a astrului vieții, flăcăul are un corespondent permanent în metalul nobil, considerat „lumină minerală” și „definit ca un produs al focului solar, regal, ba chiar divin” ce simbolizează cunoașterea. Conăcăria, ca rit integrat ceremonialului nupțial, înfățișează punctul final al procesului inițiatic, când flăcăul învingător devine mire în ipostaza cea mai înaltă: cea de împărat. Alaiul lui care merge la casa miresei dezvăluie originea și protecția solară sub care stă acțiunea eroică: „Mari oaste-o adunat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
În basmul Șperlă Voinicul, viitoarea soție a eroului vine în chip de „pasăre frumoasă, cu penele de aur, cântă fără curmare în grădina castelului împărătesc”. Un dar solar greu de obținut aduc colindătorii fetei de măritat pentru a invoca ritualul nupțial: „La Mărul-rotat,/ La Câmpu-rourat,/ Unde mi se bat/ Doi pui de vulturi,/ Doi puișori suri,/ Sus într-un norel/ P-un fulg d-aurel”. El este menit a fi purtat ca podoabă distinctivă, transformând fecioara întrun ideal marital: „Fata să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pământ, ca simbol al soarelui ce răsare și urcă spre zenit”. Devenit una cu transportorul astral, neofitul urmează calea sigură spre consacrare, drumul soarelui pe boltă constituind modelul arhetipal pentru călătoria către alt stadiu existențial. Vânătoarea ca metaforă a alaiului nupțial descrie aceeași traiectorie paralelă cu mersul soarelui pe cer. Plecată odată cu răsăritul de acasă, oastea descoperă urma miresei transfigurate totemic, după ce coboară din planul sacru și se reînscrie în social: „Ș-am vânat țara de sus,/ Despre apus,/ Până caii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vrea;/ Dacă este vorbaașa,/ Ridică-ți obloanele/Și toate țohoanele/ Să văd și eu ochii tăi,/ Să știu din ce mâini să piei!”. Obloanele ca indiciu al armurii pe care o poartă Samodiva se regăsesc în toate variantele, în timp ce vălurile nupțiale sugerate de țohoane adaugă în acest text conotația unei fecioare războinice, motiv cu răspândire universală. Alteori pedeapsa este cerută să fie îndeplinită nu la drumul mare, deci pe calea de acces spre infernal, ci în spațiul familiar Sâlei, la curțile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în textele orfice. Lichidul are proprietăți curative demonstrate în situații similare celei din baladă: laptele de la o sută patruzeci de vaci albe a vindecat prin îmbăiere soldații otrăviți de săgețile bretonilor. În basme, cufundarea în apă face parte din riturile nupțiale, purificând mirii pentru etapa următoare: „La noi este obiceiul, adăogă zâna, ca înainte de a merge la cununie, să ne îmbăiem”. Baia în laptele iepelor năzdră¬vane nu poate fi făcută decât de adevăratul erou, care a parcurs toate etapele inițiatice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
scenariul inițiatic însuși: în clipa dintâi a lumii, pe apele cosmogonice apare înotând o pereche fabuloasă, bourul negru și fata de măritat, care nu numai că îl strunește prin vorbă și vers, dar își mai și pregătește zestrea pentru ceremonialul nupțial. Acvaticul constituie, așadar, domeniul distinct al inițierii, catalizatorul forțelor creatoare ale neofitului - fecioară. Sintagma recurentă în texte a mării mari, fără margini, are o amplitudine hiperbolică, ce acoperă întreg planul orizontal al lumii. Axa adâncimii vine însă și ea să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fi mușcata, busuiocul, brebenocul (...). Norocul la flori, ca și grija deosebită pentru grădinița din fața casei sunt socotite de bun augur pentru căsătoritul fetelor la vreme”. Timpul invaziei distructive pare a fi autumnal, când este sezonul nunților. Dacă grădinăritul cu simbolistică nupțială este definit de perioada încheiată, concretizată gramatical în perfectul compus al indicativului, agresiunea este vie, în desfășurare. Saltul din profan în sacru este concomitent cu cel al peștelui de dincolo de gardul ce servește ca delimitare magică a lumii ordonate: „Cel
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
multitudinea de daruri pentru bărbați include o basma pentru frate: „Ci-mi șede și-mi chind[is]ește/ Și la șerfe împletește,/ La basmale voinicești/ Și la gulere bărbătești;/ Basmaua-i a frate-său,/ Guleru-i a văru-său” (Cudalbi - Galați). Darurile nupțiale sunt create în sălașul mitic al leagănului și constituie proba că fecioara este pregătită să devină mireasă. La nivel pragmatic, ea are zestrea pregătită și va îngriji straiele familiei; la nivel mitic, fata a urzit energiile fecunde ale lumii într-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
socială, puternic încărcată magic. Cusătura, precum omul și lumea, se naște în suferință: „De (numele) cei frumoasă,/ Șede la gherghef și coase,/ Peșchiraș frăține-său;/ Guleraș tătâne-său;/ Nu știu, coase ori descoase/ Lăcrămoare pe față varsă” (Purcari - Suvorov). Darurile nupțiale (ștergar și guler) implică sentimentul mutației radicale și creează, la un prim nivel, teamă. Truda cusutului, care trebuie să fie perfect, asemenea lumii în prima zi, este similară genezei chinuitoare și plânsului cosmic. Fecioara nu doar aude muzica sferelor, ci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
iscusite ale fecioarei, sangulia are nevoie de soare pentru a induce vitalitate universului. Forța germinatoare a apelor începutului a fost captată în urzeala ei și a venit timpul ritual al definitivării creației. Nu întâmplător marama, simbol al lumii, este darul nupțial pentru mire, el este coautorul arhetipal al noii lumi. Unele colinde conțin intrarea în scena potopului a voinicului inițiat, similară cu apariția dramatică a Moldoveanului în balada șarpelui. Aflată în leagănul de mătase dintre coarnele Boului Negru (htonian) înotător, fecioara
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cuplului nou format și a profanului având rolul inițiatic definitoriu în consacrarea tinerilor și, implicit, în revigorarea universului: „Sacrificiul interpune, între om și divin, o realitate intermediară (victima), cu scopul de a asigura un contact între cele două lumi”. Ospățul nupțial, la care peștele, bourul sau cerbul devin meniul ritual, folosește comensualitatea pentru resuscitarea puterii magice aflate în animalul totemic. La cules magic de plante Dinamicul incursiunii în necunoscut, dat de ritualul arhaic de culegere a florilor, se opune staticului caracterizat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
schimbarea de statut, dat fiind faptul că tăierea părului la fecioare are, cum s-a remarcat, o finalitate explicit maritală. Simpla întrebare despre cauza oboselii manifestate de cal duce la un tir de amenințări a căror finalitate o constituie cadrul nupțial: „Taci, fată, nu mânia,/ Că dacă m’-ii mănia,/ Murgu’n pinteni strânge-l-oiu,/ Sus, la tine, sări-oiu,/ Cosița tăia-ți-oiu,/ Sus în turnuri pune-oiu,/ Să ți-o bată vânturile,/ Ca pe mirel gândurile”. Așezarea fetei în planul înalt și menționarea turnului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
veni,/ Când tu mie mi’aduce:/ Nănaș mare -/ Sfântu Soare;/ Nănașă -/ Găinușa,/ Găinușa maheșa;/ Și fetele -/ Stelele;/ Ficiorii -/ Luceferii!”. Viziune familiară din Miorița, cântecele ritual-ceremoniale și bocetele, antropomorfismul aștrilor făcuți părtași la gesturile umane prin roluri bine delimitate în procesul nupțial pun în permanentă relație omul arhaic cu sferele divine, departe de sentimentul existențialist. Liturghia cosmică invocată de Mircea Eliade, referitoare la creștinismul arhaic, are în acest motiv punctul culminant, prin bucuria supremă a simțirii umane integrate în ritmul planetar. Îndeplinirea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
perspec¬tivă a coborârii implicite în spațiul subpământean. Inelul adus din adâncuri conferă eroului statutul suprem, prin nuntirea cu fecioara care a strunit potopul. Într-un basm din Izvoare, Soroca, inelul este asociat în mod direct cu lumea morților, legătura nupțială pe care o consfințește în mod obișnuit fiind încărcată aici puternic de energii sepulcrale: „.. .uiti, eu îți spun sî ti duci la tata pi ceilantî lumi sî-mi aduci inelu!”. Dacă podul de aur și via ce dă rod în aceeași
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înconjurător, definește întreaga temă a ajutoarelor năzdrăvane. Fauna mitică nu are doar darul vorbirii și de a soluționa încercările imposibile, ci cunoaște o organizare rituală comună. Basmul Cu rățișoara, din Voia, Dâmbovița, dă peștilor cruțați de fecioară roluri în ceremonialul nupțial: mire, mireasă, pocânzău. Deși tendința de interpretare ar duce spre un imaginar limitat de reprezentările reale, în fapt, gesturile și instituțiile tradiționale refac modelul sacru, revelat în mit. Funcțiile rituale respectă, așadar, un arhetip și integrează omul în planul amplu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este pantoful marital: „Cucuriguuu! Ficior d’i-mpărat! Fata moșn’iaguli într-o covatâ d’i cenușâ/ dupa ușâ” (Fundu Moldovei - Suceava), feciorul de împărat urmează indicația, parcă așteptată, și ritul de trecere se încheie pentru a se deschide ceremonialul nupțial. Capacitatea lingvistică a animalelor înconjurătoare este un dat al lumii tradiționale, care antropomorfizează mediul înconjurător și îi încadrează armonios ființa umană, spre deosebire de gândirea înstrăinată, modernă, în care persoana proprie a devenit măsura lucrurilor, percepute distinct față de natura umană. Cocoșul veghează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe care o implică inițierea stă sub protecția dublată a pragului de la lăcașul de cult, și tocmai acolo rămâne simbolul marital al Cenușăresei. Mersul pe jumătate desculț ilustrează statutul fetei, incomplet asimilată la noua etapă ontologică și anunță apropierea unirii nupțiale. Ființele salvate de feciorul milos sunt, cel mai adesea, o știucă (pește), un corb și un tăun. Ele constituie o singură grupă de adjuvanți, fiindcă acoperă împreună trei niveluri conceptuale, venite în sprijinul neofitului. Pe lângă principiul acvatic și cel uranian
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
feciorul ales. Orațiile de nuntă continuă motivul fetei din cetate printr-o subliniere a statutului ei solitar, specific recluziunii inițiatice. Trimișii împăratului mire hotărăsc încheierea etapei de izolare, rolul lor ritual fiind mai complex decât am putea înțelege din ceremonialul nupțial: „Am venit s-o luăm,/ În soare s-o purtăm,/ Că-stă-nchisă-n cetate,/ Sătulă de singurătate;/ Că locul nu-i priește/ Și de dor se ofilește” (Partizani - Tulcea). Interdicția luminii pentru fecioară este ridicată de către solii fastuoși, căci etapa de regresiune
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
își asigură reușita gestului. Dincolo de supunerea magică, cele două „gajuri” servesc și pentru „împărtășania” rituală din animalul sacru, fapt ce așază căsătoria sub dominantă fastă: „Prin d-unghii să strecurăm,/ Prin coarne să măsurăm,/ Mari boieri ca dumneavoastră” (Idem). Metafora nupțială a vânătorii se decodează cu ușurință în textul ceremo¬nial de iarnă. „Tinerii eroi ai colindelor, cărora li se aplică frecvent epitetul de «mirel», vânează sau întâmpină primejdii în postura de candidați la căsătorie, confruntările încheindu-se de regulă prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și atenția sporită care se oferă ceremonialului pregătitor sunt în acord cu orice excurs mitic, fiindcă transcende lumea albă și pătrunde în cea sacră, pe care mirenii nu pot să o sondeze. Diferența între vânătoarea rituală din colinde și urmărirea nupțială este drumul invers pe care îl parcurge eroul. Dacă în textele rituale de iarnă tânărul părăsea spațiul cosmic și intra întotdeauna pe drumul accesibil doar ezoteric, „Și-n sus că pleca,/ Pe munți se urca,/ Pe cerb că vedea” (București
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]