793 matches
-
care ar putea întârzia implozia unei lumi macerate de nihilism. Numai Cel care a luat trup de viață făcător ar putea salva timpul în care - să privim în jur - oamenii nu mai pot spera, ca Heidegger, în venirea unui zeu (nur ein Gott), ci - așa cum prevestea Nietzsche - ajung să invidieze soarta animalelor. În fond, despre invidierea condiției animalelor în subconștientul umanității căzute vorbește cel mai bine nomenclatorul ascuns al aberațiilor erotice. Sex-shopurile care vând obiecte sexuale zoomorfe beneficiază astăzi de o
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pentru a explica această situație este aceea a relației dintre chimist (comentator) și alchimist (critic), în fața operei, care crește în timp „ca un rug în flăcări“: „Wo jenem Holz und Asche allein die Gegenstände seiner Analyse bleiben, bewahrt für diesen nur die Flamme selbst ein Rätsel: das des Lebendigen.“ „Soluția“ romantică ajunsese în impas, după cum am în cercat să arăt, prin faptul că miza exercițiului critic, absolutul artei, căpăta formă individuală tot de natură artistică. Așadar, ab solutul își pierdea transcendența
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
putea adresa cumva o întrebare, arată Ben jamin, atunci răspunsul (în măsura în care este „adevărat“) este anticipat în chiar obiectul întrebării. Prin urmare, „locul“ adevărului nu este construcția gândirii, ci Ființa: adevărul este obținut prin apelul constant la lucrul însuși („der Wahrheitsgehalt nur bei genauester Versenkung in die Einzelheiten eines Sachge halts sich fassen läßt“). Caracterul absolut al adevărului este, și de această dată, ca în eseul despre Kant, dedus nu dintr-un principiu sau fundament al cunoașterii, ci din chiar natura fi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
îl privește pe Freud. În acest context introduce Benjamin o distincție importantă, reluată în Passagen-Werk: aceea dintre ex periență (Erfahrung) și trăire (Erlebnis). Citindu-l pe Freud prin concepte proustiene, Benjamin ajunge la concluzia că „Bestandteil der mémoire involontaire kann nur werden, was nicht ausdrüc klich und mit Bewußtsein ist erlebt worden, was dem Subjekt nicht als Erlebnis widerfahren ist.“ Trăirea ia naștere în mă sura în care conștiința „parează“ impresiile care amenință su biectul: șocurile. Apărarea de șoc este originea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
iar nu conceptul, este, în Passagen-Werk, locul veritabil al dialecticii, întrucât doar ea dă negativității o expresie ireductibilă: „Was die Bilder von den Wesenheiten der Phänomenologie unterscheidet, das ist ihr historischer Index. [...] Der historische Index der Bilder sagt nämlich nicht nur, daß sie einer bestimmten Zeit angehören, er sagt vor allem, daß sie erst in einer bestimmten Zeit zur Lesbarkeit kommen.“ Din punctul de vedere al lui Benjamin, istoria este o colecție de imagini dialectice, nu o dialectică a conceptului, o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
traducătorului. Romanticul german traduce fără a păstra limba-țintă, germana, în modul ei cotidian, ci forțând-o să parcurgă, prin intermediul limbii grecești, drumul către idiomul primordial. În traducerea tragediilor lui Sofocle „ist die Harmonie der Sprachen so tief, daß der Sinn nur noch wie eine Aolsharfe vom Winde von der Sprache berührt wird.“ Limba lui Hölderlin se îndepărtează atât de mult de comunicarea (fidelă sau nu) a unor conținuturi, încât termenii devin străini cititorului. Se ajunge, în ultimă instanță, la o teorie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sfârșit. Altfel spus, după Benjamin, teocrația nu deține un sens politic: „Das Profane also ist zwar keine Kategorie des Reichs, aber eine Kate gorie, und zwar der zutreffendsten eine, seines leisesten Nahens. Denn im Glück erstrebt alles Irdische seinen Untergang, nur im Glück aber ist ihm der Untergang zu finden bestimmt.“ Politica este, în acest sens, nihilism, în sensul unei constitutive ne gativități a istoriei. Ac țiu nea umană, ca de altfel orice deter minare temporală profană sunt, în logica acestui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care îl joacă „noutatea“ în cultura urbană, tensiunea între ceea ce este „la modă“ și ceea ce este demodat, interesul pentru „ultima“ descoperire și evenimentul recent. Continua transformare a orașului îi determină, într-un al doilea moment, eterogenitatea spațială: „Die Stadt ist nur scheinbar gleichförmig. Sogar ihr Name nimmt verschiedenen Klang in den verschiedenen Teilen an. Nirgends, es sei denn in Träumen, ist noch ursprünglicher das Phänomen der Grenze zu erfahren als in Städten.“ Consistența onirică a orașului, caracterul său fantasmatic pe care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
timp ceva important, care îi privește, se poate întâmpla. Asceza studiului, atenția care oferă accesul la detaliul obiectului, împotriva oricărei grabe a conceptului, poate pregăti terenul pentru neanticipatul eveniment al venirii lui Mesia: „Das Recht, das nicht mehr praktiziert und nur studiert wird, das ist die Pforte der Gerechtigkeit.“ În studiu, lucrurile devin scriitură (das Dasein in Schrift verwandelt) și își revelează astfel caracterul de ruină. Ca în multe locuri în scrierile lui Benjamin, Mesia apare pe nesimțite, acolo unde te
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
să sesizeze aceste posibilități simultan, în tensiune. Rezultatul acestei dialectici a percepției este o redefinire a spațiului și a obiectelor care îl ocupă: „Das Kolportagephänomen des Raumes ist die grundlegende Erfahrung des Flaneurs. [...] Kraft dieses Phänomens wird simultan was alles nur in diesem Raume potentiell geschehen ist, wahrgenommen.“ Modul în care Benjamin se referă, în Passagen-Werk, la experiența spațială a flaneurului trimite, aproape literal, către un alt loc al scrierilor sale, acela în care autorul descrie experiențele sale sub influența hașișului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o intenție profund teologică (la care voi reveni mai pe larg mai jos), aducând lucrul în orizontul unui timp mesianic: „Zusammenhang der Kolportage Intention mit den tiefsten theologischen. Sie spiegeln sie getrübt wider, versetzen in den Raum der Kontemplation, was nur im Raume des tätigen Lebens gilt. Nämlich: daß die Welt immer wieder dieselbe sei“. Conceptul de „similaritate“ (Änlichkeit) devine astfel esențial în experiența hașișului și, deopotrivă, în cea a flaneurului. El explică familiaritatea întreținută de acest personaj cu orașul pe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care transformă în mod constant locurile, clădirile, oamenii în imagini și povești, din care flaneurul însuși face parte. În acest sens, flaneurul are o experiență (Erfahrung) a orașului care îi permite, de fapt, să-l locuiască: „Studieren kann jeder, lernen nur, wer aufs Dauernde aus ist. Eine souveräne Neigung zum Dauernden, ein aristokratischer Widerwille gegen Nuancen hat bei Hessel das Wort. Erlebnis will das Einmalige und die Sensation, Erfahrung das Immergleiche.“ Această experiență este descrisă de Benjamin, aparent în tâmplător, în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
versuri, creația a lui C. cunoaște două etape distincte: una, până în preajma anului 1820, este bogată în compuneri ocazionale, acrostihuri, cântece de lume, stihuri erotice declarative; muza inspiratoare, mereu alta, a acestui permanent îndrăgostit este idealizată și impersonală, frumusețea ei, „nurii” îl îndeamnă la extaz și la exclamații superlative adunate în strofe sufocate de lamentări, oftaturi și leșinuri, pentru uzul saloanelor, dar și al serenadelor cu lăutari. În cea de a doua etapă, de după 1820, tonul devine meditativ, elegiile iau locul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
Mittel für ihre Verwirklichung verkörpert. Neben diesen Aspekten stellt man fest, gemäss der von A. Philippide eingeführten und von G. Ivănescu vollendeten Doktrin, dass ein Idiom normalerweise zwei Ebene hat: die erste ist die der Volkssprache mit einer Entwicklung, die nur von den Kommunikationsbedürfnisse verursacht wurde und die zweite Ebene ist die der Schriftsprache mit einer Entwicklung, die unter dem Gesichtspunkt einer Ziele und aufgrund einiger bewussten willensmässigen Vorgänge abges-timmt ist. Diese Vorstellung ist tatsächlich eine Fortsetzung der Meinungen, die von
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
und der Volkssprache und zwischen der bedeutenden Kultur und der Schriftsprache fest, so dass er die Theorie entwickelt, gemäss der es einen Unterschied zwischen dem geringen und dem bedeutenden Geist im Leben einer Gemeinschaft gibt, einen Unterschied, der, obwohl nicht nur die europäische Welt charakterisiert, in diesem Raum am relevantesten repräsentiert wird. Diese Unterscheidung stimmt völlig mit der Bemühung der alten Griechen und der modernen Welt überein eine deutliche Abgrenzung zu machen und den Synkretismus auf der Ebene des bedeutenden Geistes
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
solche Formu-lierungen wie "wegen der Verstummung der Endlaute hat das Spätlatein sich mit Präpositionen behilft um ihre Kausalwerte wiederzugeben" als missbräuchlich, denn die Bedingungen für die Entsagung der Endungen (die die Endungen repräsen-tierten, die die Kasus markieren) sind tatsächlich erschienen nur wenn man denselben Inhalt, der synthetisch durch Endungen ausgedrückt wird, auch mit Hilfe von Präpositionen zusammen mit einer einzigartigen Form des Nomens wieder-geben kann. Die analytische Äußerung der Funktionen, indem man Präpositionen verwendet, ist relevanter und deswegen wurde sie im
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sprachliche Kommunikation, die als Übertragung von gemein-sam gewordenen Werten zu verstehen ist, eine geistige Annäherung der europäischen Volksgruppen möglich war, die in der Neuzeit durch eine manchmal übertriebene Beschäfti-gung, die spezifischen Merkmale beizubehalten, charakte-risiert wurde. Für dieses Unternehmen ist nicht nur die Inven-tarisierung solcher Werte, sondern auch die Charakterisierung ihrer Quellen nötig, die kulturellen und sprachlichen Brennpunkte für die Europäische Welt repräsentieren. Aus diesen Brennpunkten haben kulturelle, landeskundliche und sprachliche Elemente ausgestrahlt, die kennzeichnend für die Europäer geworden sind, die eine
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
starken kirchlichen Zentren in Europa, wo sie Mittel für die Verbreitung der grie-chischen und lateinischen Sprachen geworden ist, Sprachen, die Bereichungsquellen und Strukturierungsmodelle für alle modernen Idiomen des Festlandes geworden sind. In dieser Art und Weise bedeutet das Christentum nicht nur eine neue für alle Europäer gemeinsame Religion, sondern auch eine kulturelle und sprachliche Plattform, die vereinigend für sie wirkt. Davon, dass die kulturellen Werte und die menschli-chen Bewältigungen im Allgemeinen einen sprachlichen Reflex haben, ergibt sich die Folge dass sie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gemäss den Erfordernissen der Sprache profitieren, indem ihre Beibringung für die Erklärung der kulturellen Elemente natürlich wäre, wenn sie mit diesen verbunden sind. Die Informationen, die in einer Forschung über die kulturelle und sprachliche Kommunikation hineingezogen werden, sind zweifellos nicht nur zahlreich, sondern auch verschiedenartig. Die Wahrnehmungsinformationen, die den Ausgangspunkt der Analysen und Interpretationen bilden, wurden selbstverständlich von den Arbeiten übergenommen, die in der Literaturangabe erwähnt werden sollen, aber es ist nicht nötig jedes Mal die Quelle anzuzeigen, weil sie auch
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
galeșă la capul aplecat, cu noi poznașele gesturi spre înșelarea reciprocă, nu cunoaștem scena, vrem să o schimbe! hernia de pudel în lesă, plimbare în acord cu a stăpînei, revenim după un pilon, cuplul relativ la mîna pe bucă, frumoasa egal nurii minus opintelile, mă ia în brațe și mă saltă, mînă în mîna mea, în buzunar cealaltă, comenzile de infanterie în războiul ciudat, pentru Tolstoi, rusul din Război și pace, droldîgher. Plecarea obiectele luate în adiere, locuibile dacă n-ai trăit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
putere și o exploatează politic. În 1933, au fost masacrate minoritățile etnice. În 1936, intervine lovitura de stat cu un regim sunnit. În 1939, Irakul se desparte de Anglia. În 1940, Rashid Ali, naționalist și antibritanic, l-a înlocuit pe Nuri Al Said; Ali a avut contacte cu germanii în Orientul Mijlociu, cu toate că nu era suporter al Axei. În 1941, în Irak a intervenit o criză politică. Rashid Ali a demisionat ca prim-ministru și a fost înlocuit de Taha Al-Hashimi58. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
nu este un om foarte flexibil. El are ceea ce eu numesc sindromul Larousse. Tot ceea ce un parizian are nevoie s) știe despre eschimoși sau despre caiacurile lor el poate g)și În Larousse, unde un omuleț galben, Înfofolit În bl)nuri, st) În caiacul s)u. Charles de Gaulle Îi ofensa adesea pe ruși folosind - când vorbea despre Europa - expresia „de la Atlantic la Urali”, afirm) ambasadorul Charles E. Bohlen În memoriile sale1. Așa era prezentat) Europa În Le Petit Larousse din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
pneumonie și altele, în funcție de zona expusă dacă vremea era rece.v. Un sacrificiu comparabil cu cel al cuplului Manole, unde bărbatul și-a zidit soția legitimă pentru ca murii bisericii să nu se prăbușească. Alături de el, această nouă Ana, punându-și nurii la temelia moralei comuniste prin demascarea îngrozitorului vampir de inocențe romano-daciene, având în suflet dramele corneliene și aspirația de a sluji învățământul din cătune, la munte și la șes. Sublimitatea sugestiei subliminale a gestului mă face liric, așa încât nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
este experiența sublimuluiîn artă. Acestei experiențe nu-i va fi recunoscut statutul de cunoaștere. Subsumând conceptul biblic de „revelație” categoriei generale de „mit”, Hegel a dorit să ofere o comprehensiune sistematică, iar nu poetică, a realității (was wirklich ist, ist nur vernünftig). Istoria naturii, a artei, a religiei și a filozofiei sunt pentru Hegel modalități ale revelației Spiritului absolut, dar teleologia acestei revelații este normată de un concept predefinit, de extracție iluministă, al raționalității. Întrebuințarea acordată de Hegel acestui concept reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a străbătut ceva drum din 1796, cînd într-o compoziție intitulată Eleusis, adresată lui Hölderlin, definea conștiința sa religioasă în următorii termeni: Ich gebe mich dem Unermesslichen dahin. Was mein ich nannte, schwindet. Ich bin in ihm, bin Alles, bin nur Es. [346] Aceste trei versuri ar merita o discuție mai aprofundată; formularea lor este însă atît de clară, încît ne vom limita doar la cîteva cuvinte. În 1796 nu ezita să se arate dispus să dispară (schwindet) ca individualitate, ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]