132,685 matches
-
reprezintă orice nouă carte a scriitorului italian. Nu mai este, bănuiesc, o noutate pentru nimeni că studiile teoretice, eseurile și articolele lui Eco au, în plus, calități literare evidente, sînt scrise excelent, presărate cu exemple sclipitoare (și nu de puține ori amuzante). însă experiența crucială pe care o reprezintă pentru autor (fie în calitatea sa de teoretician, fie în aceea de practician), întîlnirea cu Literatura, ne încurajează să încercăm o lectură în cheie "ficțională" a celui mai recent volum al său
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
de hârtie îngălbenite. Zece ani de minciuni și de prefăcătorie. Și, totuși, dincolo de asta, sunt niște oameni, dialoguri, sentimente, viața... Nu în hârtii, așa, la orizont... Greu mai e drumul de la "pravda" la adevăr. Nu poți să intri de două ori în apa aceluiași râu. Poți însă să distingi în adâncul ei fundul acoperit de cutii de conserve. Iar în dosul somptuoaselor decoruri de teatru, vom zări zidul de cărămidă, sforile, extinctorul și mașiniștii chercheliți. Asta o știu toți cei care
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
de toate, o calitate pe care nu o mai aflăm altfel decât extrem de rar: ea se integrează firesc fluxului de idei și dezbaterilor contemporane. Sunt privilegiate lecturile multiple și variate și se cultivă detaliile menite să completeze, nu de puține ori decisiv, un tablou, ori sunt accentuate comparațiile și reconstituirea unor filiații conceptuale care merg oricât de departe pe scară istorică și geografică. Reflectând asupra antipatiilor și a simpatiilor de după '89, autorul are în vedere numeroase alte exemple ori analogii - precum
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
asupra antipatiilor și a simpatiilor de după '89, autorul are în vedere numeroase alte exemple ori analogii - precum cea a studenților est-europeni trimiși la studii leningrădene și moscovite la scurtă vreme după încheierea războiului, ori cea a combatanților din războiul algerian ori ai celui din Vietnam, cea a deținuților politici legionari și comuniști de sub diferitele dictaturi etc. Demersul se soldează cu voalarea unor clișee care trec în mod curent drept adevăruri indubitabile: "...memoriei individuale îi atribuim însemne colective. Ne implicăm mental în
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
perspectiva depășirii acestuia" (p. 68), ori se sugerează că antisemitismul bazat pe ideea contribuției evreiești la instaurarea comunismului în România reprezintă o reminiscență stalinistă a epurărilor din aparatul de partid și de stat sovietic. Formulările autorului sunt, nu de puține ori, memorabile: "Pentru un evreu, indiferent dacă roz sau roșu, potrivit simpatiilor, nu există altă scăpare decât fuga." (p. 102). Sau au, adesea, o încărcătură sapiențială, consolatoare, profund umană: "Ce mai contează cinstea atunci când ea e pusă în slujba necinstei? se
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
și corectez. Fiindcă-s condamnat să posed o caligrafie atât de nenorocită și ilizibilă, încât, de vreau să știu, neapărat, ce-am notat în vreo fișă, sunt nevoit să apelez la o prietenă farmacistă. Care-mi traduce însemnările, de multe ori, în grame sau miligrame, de cianură sau stricnină. Așa că toate cărțile mi le-am scris direct la mașina de scris. La una din cele patru "Erici" pe care le păstrez în birou. Din care, cea mai bătrână este fabricată în
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
drept pedeapsă că nu ați dus la capăt ce v-ați propus la un moment dat? - Totdeauna m-am simțit un exilat! Și când am fugit de la Liceul Militar "D. A. Sturdza" - Craiova, și când am fugit de-acasă de nenumărate ori, riscând totul pentru a cunoaște viața, iar aceasta indiferent de faptul c-am izbutit au ba în tentativele mele de evadare. - Cum au reacționat părinții dumneavoastră când au constatat că fiul lor a apucat-o pe calea fără întoarcere a
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
Ați avut o mare împlinire sau o mare decepție ca scriitor? - Cum să nu! Mai întâi, ca bucurie, premiul cel mare al Uniunii Scriitorilor, pe 1982 în valoare de 10.000 de lei. Impozitat doar cu 30%. Iar a doua oară, premiul "Mihail Sadoveanu", pentru cel mai mare număr de cititori ai cărții mele, Cei trei năpârstoci, constând dintr-o strachină folclorică, fiind fără valoare declarată. Pentru mine contând însă enorm, reprezentând vasul, ideal, pentru mâncarea mea preferată, dar și profund
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
Unchiul Andi detectivu' și nepoții săi ostrogoții. - Ce credeți că înseamnă pentru o familie conviețuirea cu un umorist? - De-ar fi fost după mine, eu unul nu m-aș fi luat de bărbat. Chiar stau și mă întreb, de multe ori, cum de mă suportă bulgăroaica de Pencke, nevastă-mea, de peste 55 de ani? De fapt, nimeni dintre noi doi nu știe, care pe care-l iubește mai mult, de-atâta amar de vreme. - În mare parte opera dumneavoastră se adresează
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
ideologic, aceștia sar cu promptitudine la gîtul scriitorilor ce nu acceptă înregimentarea: Reîncepe campania de presă împotriva noastră. În Săptămîna, Eugen Barbu cu "Mămica Lovinescu" și alte găselnițe de Ferentari. Îl atacă pe Caraion (interviul său a trecut de două ori) ca... legionar și pe noi ne amenință cu "pensionarea" că l-am "introdus" la FE! În România literară, Vasile Băran îl atacă pe Tănase (și pe noi). Mai înainte Lăncrănjan îl atacase pe Manolescu (insinuări cu Rodica Iulian), iar în
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
întîmplate lor sau unor apropiați. Numai în lumea literară, autori necunoscuți au jefuit destui autori cunoscuți: pe Constantin Abăluță (tot după ce luase premiul Asociației; să fie o coincidență, sau aneii ăștia au informatori "culturali"?), Lygia și Gellu Naum (de trei ori!), Horia Patapievici, Alex. Ștefănescu, Micaela Ghițescu, Ioana Pârvulescu și or mai fi și alții. Mi s-au dat și bizare sfaturi practice. Tot ce e mic și de valoare se pune într-o pungă, se scot două-trei șipci din parchet
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
mai avem ce ascunde. Fiindcă despre recuperarea "prejudiciului" nici nu poate fi vorba. Interesîndu-ne după o săptămînă la circa de poliție dacă au aflat ceva în legătură cu A.N.-ul nostru, o voce politicoasă, care repetă probabil aceeași frază de multe ori pe zi, ne-a răspuns că "dosarul e în lucru, iar cercul de suspecți s-a mai restrîns". Bănuiesc că au început să plece în Spania și papagalii.
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
un fel de bocet popular. Se spune că aici a fost vizitat de către împăratul Iosif al II-lea, care întrebându-l cine este, a primit un răspuns cu trimitere biblică: Sunt Iosif cel vândut de frații săi". Candidând a treia oară pentru scaunul episcopal din Blaj, este ales episcop în 1772. Istoricii Bisericii românești, vorbesc despre el ca despre al doilea Inochentie Micu. În timpul, episcopatului său, se introduce în Școlile Blajului ajutorul de pâine pentru elevii merituoși, așa-numiții "țipăi". Este
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
o aventură a cunoașterii de sine. Cine se mai gândește astăzi, de pildă, că datorită tratatelor europene medievale stăm la masă pe scaune, drepți, "fără a înclina capul sau trunchiul", fără a sprijini coatele pe masă (ceea ce numai unii bogătași ori insolenți își puteau îngădui?) Fața de masă, furculița (simpatică ar fi definirea europenilor ca "furciferi"), pe care se sprijină o parte din temeliile vieții de astăzi, s-au impus greu (în 1763 englezul Smollett cârcotea că "francezii de cea mai
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
dar este cert că această carte reprezintă "o treaptă" spre acel Adevăr, adică exact ceea ce a dorit Mircea Scarlat. Studiul său se întemeiază pe definirea bacovianismului pe care îl consideră "expresia unei practici literare irepetabile". Sintagma este de mai multe ori semnificativă; ea cuprinde sensul experienței literare (și existențiale, aș spune) a lui Bacovia și, în același timp, explică de ce lirica acestuia nu a făcut ceea ce se numește îndeobște "școală", în ciuda mulțimii imitatorilor de ieri și de azi. Critica de întîmpinare
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
și Grigore H. Grandea, sau aceea dintre Grigorescu și Stăncescu, îi mai pot oferi o vecinătate convingătoare. Nu același lucru se poate spune și despre marile culturi occidentale, acolo unde diferența dintre primul eșalon și nivelul mediu este de multe ori insesizabilă. Aceste culturi sînt cu adevărat mari nu din pricina personalităților exemplare pe care le-au dat, ci din pricina solidității și a performanțelor nivelului lor de mijloc. Iar cînd acest nivel mediu este înalt, nici performanța nu poartă nume chiar lipsite
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
încă doi ani? Doar pentru a-l aresta într-un moment optim? Nici măcar n-a fost prins în flagrant. Sau numai pentru că erau necesare două înjurături pe cap de locuitor? Dumneavoastră nu aveți decît să ziceți de o sută de ori ce vă trece prin gînd despre directorul arestat. Povestea cu Gheorghe Dabela seamănă leit cu arestările pe care Ceaușescu le făcea pe sectoare, în funcție de crizele de pe piață. Lipsea carnea de porc, aresta la zootehnie. Lipsea vinul, aresta la viticultură. Și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
teatrală. Mi se pare că această efervescență se opune drastic mișcării noastre teatrale în picaj, cuprinsă de sărăcie artistică și de lipsa expresivității. Spectacolele majore sînt tot mai rare. Masa specolelor bune, corecte se reduce, și ea, simțitor. De multe ori, un festival ține locul turneelor, prilejuri cu care un spectacol circulă prin țară și poate fi văzut în altă parte decît în locul de baștină. Nimic mai mult. Dacă succesul scontat nu se manifestă imediat, atunci sînt invocate motivele tehnice, scena
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
așa încît cartea nu va avea un început și nu va avea nici un sfîrșit... poate începe absolut de oriunde, nu are nici un fel de semne de punctuație, n-are majuscule, deci scriu exact așa cum îmi dictează fluxul gîndirii, de multe ori haotic, ilogic, cu rupturi, cu salturi dintr-o parte într-alta, total neașteptate și derutante și totul mă pasionează foarte tare. Mă și consumă însă îngrozitor... R.B.: Este o confesiune? N.I.: Eu nu pot să scriu decît confesiune și aceasta
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
terminînd, de pildă, cu Mateiu Caragiale, la fel cum o problemă interesantă este și cea legată de "peisajele culturale" ale Dunării (Roxana Verona, în al cărei articol apare o bizarerie - Horia Lovinescu drept autor al teoriei sincronismului). De prea multe ori însă, vîrsta eseurilor acestora e cea a sincronismului lovinescian și nu a globalizării postmoderne.
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
ordine pe acei pesediști cu vederi peremiste care nu iau voturi de la PRM, ci îi fac pe alegătorii nehotărîți să ia drumul PRM-ului. Doina Cornea, care are fler politic, chiar dacă nu și abilități de politician, a admis pentru prima oară, săptămîna trecută, că puterea tinde să aibă un limbaj politic normal, un limbaj și un mesaj care se adresează tuturor românilor. Pe acest nou limbaj se poate construi, de asemenea, ceva temeinic. Dar asta cu o condiție, ca partidul de
Un început de limpezire by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14532_a_15857]
-
Liviu Dănceanu Cînd a poposit pentru prima oară - acum două decenii - pe meleagurile noastre, Barrie Webb nu știa mai nimic despre muzica românească. Au urmat, cu obstinație, nenumărate vizite, concerte, recitaluri, stagii, amoruri... A dirijat cam tot ce înseamnă orchestre simfonice românești, a sclipit în festivaluri de muzică
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
Rodica Zafiu Între unele sinonime, alegerea e de multe ori greu de justificat și de explicat. Mai ales în cazul unor pronume, adverbe, conjuncții cu valori identice, regulile de uz așteaptă încă să fie formulate. Chiar în afara îmbinărilor fixe, a structurilor speciale, rămîne impresia că, de exemplu, adverbele mereu și
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
nuanțe aspectuale: accentuînd caracterul repetitiv sau durativ al unei acțiuni (în cazul mereu / totdeauna această ipoteză mi se pare demnă de luat în considerație). De obicei dicționarele noastre nu indică asemenea deosebiri, iar proba contextului, verificarea compatibilității, e de multe ori neconvingătoare. Fenomenul are însă și un alt aspect: pe cît sînt de greu de disociat la nivelul global al limbii asemenea raporturi sinonimice, pe atît de simplu funcționează ele în uz, în vorbire, în stilurile individuale. Probabil că fiecare dintre
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
marcate, rare în limba de azi). în DEX cele trei cuvinte sînt definite unul prin celelalte, fără indicații stilistice, de registru sau conotative: o definiție mai lungă (de fapt tot prin enumerare de expresii sinonime) primește doar adesea ("de multe ori, în repetate rânduri; adeseori, des"), în timp ce adeseori este explicat prin "adesea", iar deseori prin "adeseori". Există diferențe de îmbinări: comparativul și superlativul (cu unele sensuri particulare) sînt frecvente mai ales cu adesea ("mai adesea", "foarte adesea", "prea adesea", "cel mai
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]