2,130 matches
-
și bătrâni care iscălesc cu degetul, alții, puțini, pun pecețile sau chiar iscălesc cu mână proprie. Alte zapise sunt încheiate cu martori dintre boierii cu dregătorii de pe lângă curtea domnească, așa cum este cel prin care Mihăilă din Obârșia Berheciului (astăzi satul Obârșia din comuna Izvoarele Berheciului) care dăruiește la 4 septembrie 1660, pentru binele făcut, lui Pătrașcu logofăt „a mea dreaptă ocină și moșieîce se va alege din Runcu, din pădure ce iaște la ținutul Tecuciului” Un Mihail din Obârșia (Brheciului) dăruiește
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
astăzi satul Obârșia din comuna Izvoarele Berheciului) care dăruiește la 4 septembrie 1660, pentru binele făcut, lui Pătrașcu logofăt „a mea dreaptă ocină și moșieîce se va alege din Runcu, din pădure ce iaște la ținutul Tecuciului” Un Mihail din Obârșia (Brheciului) dăruiește lui Pătrașcu Logăfăt al III-lea „pentru multe treburi ce i-au făcut la domnie” (funcționau și atunci pilele și traficul de influență!) partea sa de moșie din Runcu (Filipeni - n.a.) la 22 septembrie 1661. Un diac local
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o alta, „pe unde din veac au umblat”, „pe unde din veac au stăpânit”, exprimă vechimea satelor românești, demonstrând că teritoriul șării Românești Moldova a fost locuit din prestatalitate. Același document din 1605 localizează cu suficientă precizie „Poiana Runcului, la obârșia Dunaviciorului”, fără să mai amintească de Poiana lui Coste Călugărul, înscrisă în mai multe documente. Poiana Runcului (un pleonasm, deoarece poiană și runc e totuna). Runcu este întâlnit ca toponim și oiconim pân în secolul al XX-lea, rămânând ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca și pentru Filipeni, din 1565, după cum specifică cartea de mărturie și de întărire dată de domnul Moldovei, Alexandru Lăpușneanul, pentru Gavril Dunavăț și verii lui care au fost pârâți de popa Onica din Fruntești și cu alte rude din Obârșia (Berheciului), pentru o jumătate de poiană, unde a trăit Coste Călugărul, este, fără îndoială, mai vechi, chiar din timpul lui Alexandru cel Bun. Dania făcută lui Mihail Oțel se referă la un spațiu geografic foarte întins care cuprindea Valea Berheciului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sus, dinspre nord de la moșia Mărăști, mergând pe vale, spre sud, pe Dunavăț și Dunavicior pe amândouă părțile, adică, cum s-a spus, hotarul Filipenilor în care aveau răzeșii (părți de moșie) răzeșii din Oțelești, Fruntești și mai departe, din Obârșia, Uncești și din alte părți și partea de jos, începând, se spune fără o documentare adecvată, de la gura Dunaviciorului până la vărsarea Dunavățului în Berheci, pe teritoriul actual al comunei UnceștiLozinca. Delimitarea între cele două moșii - Filipeni și Frunteni - s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zarea Oțeleștilor, la gura Știubienei, pe sub Margine, peste deal la Velniță, pe după Cocolie, până în zarea Poienilor. Cel mai vechi proces dintre urmașii lui Filipaș (Gavril Dunavăț și verii lui) și popa Onică din Fruntești și cu mai multe rude din Obârșie (Obârșia Berheciului) datează din 1565, când sunt atestate documentar cele două sate,Filipeni și Oțelești și a dat câștig de cauză urmașilor lui Filipaș Dunavăț, ca unii care moșteneau pe urice jumătate din poiana lui Coste Călugărul. în secolul al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Oțeleștilor, la gura Știubienei, pe sub Margine, peste deal la Velniță, pe după Cocolie, până în zarea Poienilor. Cel mai vechi proces dintre urmașii lui Filipaș (Gavril Dunavăț și verii lui) și popa Onică din Fruntești și cu mai multe rude din Obârșie (Obârșia Berheciului) datează din 1565, când sunt atestate documentar cele două sate,Filipeni și Oțelești și a dat câștig de cauză urmașilor lui Filipaș Dunavăț, ca unii care moșteneau pe urice jumătate din poiana lui Coste Călugărul. în secolul al XVII
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin vechiul sat Secuieni (sat colonizat de locuitori veniți din actualele județe Covasna și Harghita, între ei fiind și mulți români), ajungând pe înserat în vârful dealului numit Glodișoare, unde drumul se bifurcă: unul duce în valea pârâului Berheci, pe la Obârșia, Gloduri Antohești, Oțelești, Tarnița, Lozinca, altul duce pe valea Dunavățului, prin Mărăști, Brad, Fruntești și Filipeni. Sus, pe dealul Glodișoare, era loc de popas, era acolo și o cârciumă cu han, numită „Crâșma lui Scridon”, proprietatea postelnicului Scridonică. Herțanu care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
patria din pricina invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a exploatării Zare - partea superioară a unei coline Din zare în zare: Din (de la) pârâu pânș în zare - modalitate de delimitare a hotarelor și loturilor răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dușmane, a persecuțiilor politice sau a exploatării Zare - partea superioară a unei coline Din zare în zare: Din (de la) pârâu pânș în zare - modalitate de delimitare a hotarelor și loturilor răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
persecuțiilor politice sau a exploatării Zare - partea superioară a unei coline Din zare în zare: Din (de la) pârâu pânș în zare - modalitate de delimitare a hotarelor și loturilor răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
București - Academia Românș, adunate transcrise, traduse și analizate de Olimpia Bșdșlu 1565 (7073 Aprilie 25), Hîrlșu Alexandru Voedod, din mila lui Dumnezeu, domn al țării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră popa Onică din Fruntești și cu alte rude din Obârșie și au pârât Gavril Dunavăț și pe verii lui din satul Filipeni pentru o jumătate de poiană, unde au trăit Coste Călugărul, care această jumătate din poian a cumpărat-o Filipaș, tatăl lui Gavril Dunavăț, de la unchiul său Sava, fiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a spus. Scris în Hârlău, în anul 7073 (1565), aprilie 25. * /1605: Vitolt Mșrșțeanul scrie marelui Logofșt Stroici în legătură cu cererea lui Anton din Fruntești, de a și se hotărnici proprietățile și drumul ce duce printre pâraiele Dunavăț și Dunavicior, în Obârșie, Poiana Runcului, Siliștea lui Dobromir și Răchiți. Textul documentului: Prea iubitul și bunul la inimă și celui de multă nădejde, întru bunul Dumnezeu, cinstit al nostru părinte, pan Stroici, mare logofăt, sănătate trupească și sufletească de la Hristos - Dumnezeu, din aceasta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sănătate trupească și sufletească de la Hristos - Dumnezeu, din aceasta, cinstite al nostru părinte, îți dăm știre domniei tale că a venit la noi Anton din Fruntești, cu cinstită carte domnească, ca să mergem cu oameni buni și să hotărâm Dunaveciorul, la Obârșia Dunavicorului Poiana Runcului și în gura Dunavicorului satul siliștea Dobromir; și să arătăm cu oameni buni și bătrâni, un drum care duce la Dunavăț, peste Dunavicior, la Răchiți (în textul slav Rachetova), între cele mai sus scrise sate. Noi am
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și popa Simion di acolo și Puiul de la Rogojeni și Oncescul di la Oncești și Gheorghe di acolo și Obreja di la Godineșt[i], scriu cum au venit înaintea lor Nichită și Dragoș pit[a]r și Nistor di la Obîrșie, di a sa bună voe, așăjdere și Pavăl și Tiron din Hilipești și au vîndut a sa driaptă ocină și moșii de urică di la moș[i] di la bătrîni, o bucat[ă] di moșii din Bucovina, din hotarul Runcului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gherasim au vîndut toată partea tatălui lor lui Ionașcu din Hilipeni, au vîndut lui Pătrașcu trei logofăt și cu locă de prisac[ă] și cu locă de vie, drept 15 lei Î.. Leat 7170 [1662] un zapis de la Mihăilă din Obîrșie au dăruit partea lui ce sar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7169 [1661], un zapis de la Mihăilă din Obîrșia Berheciului au dăruit partea lui ce sar alegi Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Un zapis făr[ă] veleat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ă] și cu locă de vie, drept 15 lei Î.. Leat 7170 [1662] un zapis de la Mihăilă din Obîrșie au dăruit partea lui ce sar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7169 [1661], un zapis de la Mihăilă din Obîrșia Berheciului au dăruit partea lui ce sar alegi Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Un zapis făr[ă] veleat de la Nichita și Dragoș și Nistor și Pavel și Tiron au vîndut partea lor ci s-ar alegi din Hilipeni, drept 10
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7171 [1663], un zapis de la Ion și sora lui Draga ficiorii lui Platon au vîndut partea lor ce s-ar alegi din partea de jos drept 5 ughi lui Pătrașcu treti logofătî. șană la Obîrșie. Leat 7173 [1665], un ispisocă de la Măria sa Istrati Dabija Vodă de pîră ce au avut Pătrașcu treti logofăt cu Gheorghi și Istrate și Iacob ficiorii lui Mihăil Năforniță pentru moșia Hilipeni și i-au dat rămași, să nu mai aibă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în mijlocul satului ce se cheamă Filipeni și drept spre apus pe Dunavăț la piscul pârâului Boțului din sus și la dealul mai în gios la dreptu Știubeani în dreapta la răsăritu, la dealu[l] Oțăleștilor și peste Dobrana, dreaptă parte la Obârșie la Branova. și văzând domnia mea urice și drese ce au îi pe acea parte ce scrie mai sus pe giumătate de poiană ce se cheam Filipeni să fie cu tot venitul ce scrie mai sus și de la noi, am
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tudor Ciuchi pentru satul Fruntești; 3. Ion Colacă pentru satele Slobozia și Valea Boțului, 4. Toader Pintilescu, delegatul Consiliului de administrație al Băncii Populare „Dunavățul”; 5. Gheorghe Postoiu, dirigintele Școlii primare Lunca; 6. Gheorghe Dimofte, agent fiscal al Circumscripției 11 Obârșia; 7. Gheorghe Neagu, primarul comunei Filipeni. Președinte al Comisiei locale de expropriere a fost ales agronomul Andrei Boca. Comisia a procedat la întocmirea tabelelor cu locuitorii îndreptățiți la împroprietărire, care formau, conform art.38 din Decretul - lege privitor la expropriere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să mai fi fost cel puțin două, deoarece construcțiile modeste din lemn și lut ale românilor nu erau făcute să înfrunte veacurile. Ce știm sigur este că la 1565 este amintit popa Onica din Fruntești, care, împreună cu rudele sale din Obârșie (e vorba de obârșia, începutul Dunavățului, adică Mărăști, însă s-ar putea să fie și Obârșia Berheciului) l-au pârât la domnie (domn era Alexandru Lăpușneanu) pe Gavril Dunavăț și pe verii lui din satul Filipeni pentru o jumătate de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cel puțin două, deoarece construcțiile modeste din lemn și lut ale românilor nu erau făcute să înfrunte veacurile. Ce știm sigur este că la 1565 este amintit popa Onica din Fruntești, care, împreună cu rudele sale din Obârșie (e vorba de obârșia, începutul Dunavățului, adică Mărăști, însă s-ar putea să fie și Obârșia Berheciului) l-au pârât la domnie (domn era Alexandru Lăpușneanu) pe Gavril Dunavăț și pe verii lui din satul Filipeni pentru o jumătate de poiană, unde a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu erau făcute să înfrunte veacurile. Ce știm sigur este că la 1565 este amintit popa Onica din Fruntești, care, împreună cu rudele sale din Obârșie (e vorba de obârșia, începutul Dunavățului, adică Mărăști, însă s-ar putea să fie și Obârșia Berheciului) l-au pârât la domnie (domn era Alexandru Lăpușneanu) pe Gavril Dunavăț și pe verii lui din satul Filipeni pentru o jumătate de poiană, unde a fost Coste Călugărul. Despre sat și biserică vorbește un document din 1605, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Oțel, dar, cu siguranță, el nu a rezidat în aceste locuri, așa cum au făcut urmașii săi. Pentru satul Fruntești, cel mai vechi locuitor care a știut scrisul, cititul, tipicul slujbei bisericești, a fost popa Onica care, împreună cu rudele sale din Obârșia, pârăște la scaunul de judecată domnesc, la 1565, pe Gavril Dunavăț și pe verii lui din satul Filipeni. Pentru secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, atât în Filipeni, cât și în Fruntești întâlnim mai mulți localnici care știau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
despre localitățile țării, adăugând o „Descriere geografică, demografică, administrativă și economică a comunei Filipeni”. Comuna Filipeni făcea parte din județul Bacău, plasa Traian și înregistra sumar la „însemnări geografice” unele toponime care nu se mai folosescă astăzi: (Regiune deluroasă) - Dealurile Obârșia, Palanca, Măgura, Văcăriei, Dobreana, Tarnița, șintirim, Bârgăoani, Tureatca, Beșicata, Mamarca, Cornițel. La „însemnări economice”, recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative se arată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]