4,294 matches
-
doar că exploatarea de astăzi este industrială, fără drept de exploatare directă, dar în regia proprie a obștilor. 4.6.3. Legalizarea obștilor prin Codul silvic din 1910 O a treia evoluție importantă este că, prin Codul silvic din 1910, obștile capătă personalitate juridică sub formă de organizație economică. Sub acest statut, ele își continuă existența până în anul 1950. Legalizarea obștilor ca persoane juridice a avut trei efecte importante care trebuie amintite: (a) a formalizat integrarea economică și instituțională în mediile
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
3. Legalizarea obștilor prin Codul silvic din 1910 O a treia evoluție importantă este că, prin Codul silvic din 1910, obștile capătă personalitate juridică sub formă de organizație economică. Sub acest statut, ele își continuă existența până în anul 1950. Legalizarea obștilor ca persoane juridice a avut trei efecte importante care trebuie amintite: (a) a formalizat integrarea economică și instituțională în mediile naționale, separând componenta lor politică, de autoguvernare locală, care a fost preluată de primării, de cea economică, care a devenit
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
economică și instituțională în mediile naționale, separând componenta lor politică, de autoguvernare locală, care a fost preluată de primării, de cea economică, care a devenit o organizație economică; (b) a formalizat și conservat statutele acestora și (c) a instituționalizat conducerea obștilor. Între 1864 și 1910 se pare că primarul și primăria cumulau și funcția informală de conducere a obștii (Vasile, 2007b, p. 117). În acest mod, conducerii colective a fiecărei obști i-a fost adăugată o componentă executivă permanentă. Am văzut
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
primării, de cea economică, care a devenit o organizație economică; (b) a formalizat și conservat statutele acestora și (c) a instituționalizat conducerea obștilor. Între 1864 și 1910 se pare că primarul și primăria cumulau și funcția informală de conducere a obștii (Vasile, 2007b, p. 117). În acest mod, conducerii colective a fiecărei obști i-a fost adăugată o componentă executivă permanentă. Am văzut că devoluția politică a obștilor din Munții Vrancei a constat în simplificarea instituțională a aranjamentului, sub dubla presiune
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
formalizat și conservat statutele acestora și (c) a instituționalizat conducerea obștilor. Între 1864 și 1910 se pare că primarul și primăria cumulau și funcția informală de conducere a obștii (Vasile, 2007b, p. 117). În acest mod, conducerii colective a fiecărei obști i-a fost adăugată o componentă executivă permanentă. Am văzut că devoluția politică a obștilor din Munții Vrancei a constat în simplificarea instituțională a aranjamentului, sub dubla presiune a expansiunii statului și a expansiunii piețelor interne. Această simplificare a început
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
se pare că primarul și primăria cumulau și funcția informală de conducere a obștii (Vasile, 2007b, p. 117). În acest mod, conducerii colective a fiecărei obști i-a fost adăugată o componentă executivă permanentă. Am văzut că devoluția politică a obștilor din Munții Vrancei a constat în simplificarea instituțională a aranjamentului, sub dubla presiune a expansiunii statului și a expansiunii piețelor interne. Această simplificare a început prin reducerea diversității bunurilor și serviciilor publice furnizate participanților. Cu alte cuvinte, s-a redus
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
în reducerea instituțiilor politice ale aranjamentului. Mai exact, nivelul confederativ al Vrancei poate fi considerat ca dizolvat începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea. După aceasta, aranjamentul a continuat să existe doar la nivelul unităților sale componente - obștile individuale. În cadrul lor, după reglementarea Codului silvic, structura de conducere a fost formată din noua funcție de președinte al obștii (care a formalizat un rol preexistent), secondat de doi pădurari. 4.7. Colectivizarea Atenția se va concentra în continuare pe ultimul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a doua jumătate a secolului al XIX lea. După aceasta, aranjamentul a continuat să existe doar la nivelul unităților sale componente - obștile individuale. În cadrul lor, după reglementarea Codului silvic, structura de conducere a fost formată din noua funcție de președinte al obștii (care a formalizat un rol preexistent), secondat de doi pădurari. 4.7. Colectivizarea Atenția se va concentra în continuare pe ultimul nivel al rezilienței, și anume nivelul genotipal. Acest nivel este ultima formă de reziliență a unei entități politice. În
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a fost pus în lumină ca adaptare la colectivizarea proprietăților agricole și forestiere în regimul comunist, proces care a început în 1949 și s-a încheiat în anul 1962. Argumentul la acest punct este că secvența devoluției politice a aranjamentului obștilor din Vrancea nu este deloc întâmplătoare, ci general valabilă: în această secvență a constat gradualitatea adaptării sau a mutațiilor în raport cu perturbațiile. Ea constă din restrângerea domeniului acțiunii colective, urmată de restrângerea sau simplificarea instituțiilor politice, iar ultimul lucru care rămâne
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
iar ultimul lucru care rămâne este informația. Când și aceasta dispare, aranjamentul poate fi considerat ca definitiv dizolvat. Ceea ce ne interesează este tipul informației relevante care se imprimă în genotip și modul în care se întâmplă acest lucru. În cazul obștilor, după desființarea lor ca urmare a colectivizării, aranjamentul a fost redus la forma genotipală, constând în informație factuală existentă în arhive, în cercetările școlii monografice și în memoria participanților și, respectiv, în informație evaluativă, adică internalizat în modelele mentale și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
individ și care administrează toate responsabilitățile colective. A doua este participarea democratică, ce e exersat permanent responsabilitatea individuală. Doar organizările politice, și în special organizările politice democratice, generează niveluri atât de ridicate ale capitalului social. Punctul slab al confederației de obști nu a fost de această natură. Ca dovadă, nu s-au înregistrat conflicte serioase între grupuri de membri, nici existența vreunor facțiuni stabile sau a unor eventuale conflicte între acestea. Principalul punct slab, cel puțin al nivelului confederativ, pare să
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
politice și sociale violente, ci unei dezvoltări oarecum organice și constructive, confruntată cu rezolvarea provocărilor autoguvernării pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung și prosperitatea comunităților respective. Din acest motiv, atributele lor evoluționiste au un caracter special. Din analiza perioadei obștii vechi se desprind două categorii de concluzii importante, primele privind devoluția politică a aranjamentului studiat, iar celelalte privind lecțiile desprinse cu privire la factorii endogeni relevanți pentru rezistența și reziliența entităților politice locale. Alte implicații colaterale au fost notate pe parcurs. În
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
că, lipsindu-l de orice structură de leadership permanent, i-a anulat practic orice posibilități de acțiune proactivă, ceea ce înseamnă că disoluția sa nu ar fi putut fi prevenită. Acțiunea expansiunii statului și a capitalismului asupra echilibrului evolutiv reprezentat de obște ca formulă de autoguvernare a satelor libere din această zonă poate fi comparată cu aceea a unui incendiu asupra unui ecosistem de pădure: cele două macroprocese au inclus, în acest caz, dinamicile evolutive precedente și le au supus unor niveluri
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
obiectiv al capitolului, acela de a selecta factorii favorabili rezistenței și rezilienței. Acești factori corespund principiilor de design instituțional sintetizate de Elinor Ostrom (1999, 2005 și 2009), iar imprimarea lor fidelă în genotip a permis restaurarea fenotipului după refacerea proprietății obștilor pornind de la Legea 1/2000. Izomorfismul noului fenotip față de cel vechi este remarcabil, ceea ce, din motive de spațiu, va face obiectul unei publicații separate. Referințe bibliografice
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
în lumea germană, maghiară catolică, extinzându-se în zona ortodoxă a Banatului de Sud, la români și sârbi (sunt și aprecieri că prima dată fășancul s-a născut în neolitic- legat de cultul fecundității și fertilității, preluat de daci prin obștea sătească). Această sărbătoare începe în prima duminică după Lăsata Secului, cu 6 săptămâni înainte de postul Paștelui.În acea duminică are loc fășancul cel mic( al copiilor); luni și marți este fășancul cel mare( al tinerilor căsătoriți și necăsătoriți). Inițial fășancul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
fericirea era considerată o stare predominant colectivă, marcată fiind de sărbători și superstiții. Potrivit lui Arlette Farge, odată cu instalarea epocii moderne, ceea ce s-a pierdut din secolul al XVIII-lea a fost sensul colectiv al bucuriei și apetitul participării la viața obștei. Cetățeanul mileniului trei este mult mai preocupat de sensul privat al vieții decît predecesorii săi: Pentru cei mai mulți dintre noi, într-adevăr, fericirea este înainte de toate o chestiune privată: să ai un apartamaent, copii, să faci carieră etc. Am pierdut uneori
Fericirea fără speranță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9523_a_10848]
-
epoca noastră nu restabilește domnia Ťvechii moraleť , ci, dimpotrivă, iese din ea", fapt învederat în extensia unor atitudini de "apatie, indiferență, dezertare, substituirea principiului seducției principiului convingerii, generalizarea manierei umoristice". Cu alte cuvinte putem vorbi despre o maladie generalizată a obștii moderne, stigmatizată de o drastică relativizare a valorilor, care se plasează, după cum arată Jean Baudrillard, într-o regiune "a celei mai slabe definiri a lor, a entropiei lor maxime". Valorile morale nu fac excepție, ci, din contra, alunecă în desuetudine
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
4 al art. 87 a fost abrogat prin art. 1 pct. 31 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M.Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, pct. 4 al art. 87 avea următorul conținut:"4. obștile de moșneni sau de răzeși și composesoratele, prin mandatarii lor;" ***) Pct. 5 al art. 87 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 32 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M.Of. nr. 479 din
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
mișcătoare și nemișcătoare; ... c) dacă alți creditori execută alte hotărâri asupra averii sale; ... d) dacă prin faptă să el a micșorat asigurările date creditorului sau, sau n-a dat asigurările promise ori încuviințate sau este în stare de insolvabilitate de obște cunoscută. ... Articolul 383 (1) În cazurile arătate în articolele de mai sus, instanța care a investit hotărârea cu formulă executorie va hotărî de urgență, după ce va cita pe părți în termen scurt. ... (2) În cazul în care debitorul a fugit
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
se înfățișeze acel garant. Articolul 393 (1) Garantul se va înfățișa înaintea judecății în ședința publică, fata cu toate părțile sau în lipsa lor, dacă au fost chemate formal. ... (2) Judecată va primi pe garant dacă solvabilitatea să vă fi de obște cunoscută, sau dacă se va dovedi cu acte. Articolul 394 Partea potrivnica va putea să conteste solvabilitatea garantului și instanța va hotărî de urgență.*) ---------- *) Art. 394 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 155 din Ordonanță
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
elita intelectualității basarabene - fac parte și scriitorii. Mai reprezintă scriitorimea din Republica Moldova o forță capabilă să provoace seisme socio-politice similare celor de acum douăzeci de ani (când s-a obținut victoria în lupta pentru limba română) ori divergențele din interiorul obștii i-au diminuat credibilitatea și puterea de influență? - Dar scriitorimea din România este capabilă să provoace "seisme socio-politice"? O cheamă cineva sub drapel? Vedeți cât de impropriu este să atribui "misiuni" și "ordine de zi" unor oameni cărora nu s-
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
salvarea existenței fizice sub călcâiul unei oligarhii rapace și criminale... De ce să lupți cu morile de vânt, e mai simplu să-ți iei lumea în cap, cum au făcut-o sute de mii de basarabeni. Sigur că "divergențele din interiorul obștii" au diminuat credibilitatea și puterea de influență a scriitorilor. Uniunea Scriitorilor de la Chișinău s-a angajat în ultimii 18 ani în diverse campanii de susținere a unor potentați, care ne-au lăsat apoi cu ochii în soare. Nu are rost
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
evrei, nu și-au schimbat numele? Cîți nu s-au "românizat", unii, e drept, într-o măsură mai mare sau mai mică, a contre coeur, sub presiunea preconcepțiilor contextului social, alții printr-o integrare deplină, cu importante roade creatoare în obștea majoritară, precum ,spre a aminti numai două cazuri culminante, Tudor Vianu și Nicolae Steinhardt? Împrejurări ce ne pun în situația de-a reveni la ideea care l-a ofuscat pe dl Michael Finkenthal, aceea că e o zădărnicie orice strădanie
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
de posibilități uzurpatoare practic nelimitate. Constatăm cu tristețe că, victime ale fripturiștilor de diverse spețe (fripturiști care pot fi tot atât de bine - sau de rău - politicieni ori oameni de litere), cei care au militat într-adevăr pentru valorile democratice, pentru asanarea obștii românești mutilate de comunism și postcomunism, rămân la periferie, priviți cu condescendență, dacă nu de-a dreptul prigoniți de indivizii ajunși în fruntea bucatelor. Cameleonismul noilor privilegiați a trecut fără complexe de la roșul bolșevic la albastrul NATO." (p. 360) Aproximativ
Confesiuni incomode by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8212_a_9537]
-
voastre. Peste noi și peste toate au trecut anii și chiar un război, căruia i au căzut victime unii dintre foștii mei elevi. Alții s-au acoperit de glorie plecând voluntari să apere glia și astăzi îi avem în fruntea obștii... Fericire mai mare - pentru un dascăl - nu se află. Aș fi vrut ca măcar unul dintre cei crescuți de mine - dacă se poate spune așa - să răzbească spre învățăturile înalte și apoi să-și dea măsura talentului în oricare ramură
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]