4,211 matches
-
Bălți, de către Episcopul Hotinului Tit Simedrea în Catedrala Episcopală din orașul Bălți. Cu toate că în anul 1940, dupa absolvirea seminarului, se reîntoarce la Mănastirea Dobrușa, ocuparea Basarabiei de către ruși îl poartă pe drumul refugiului, alături de starețul său și ceilalți călugări din obște, găsindu-și loc de așezare la Mănăstirea Caldarușani. În toamna anului 1940 se înscrie la Academia de Belle Arte din București, secția Artă Decorativă, devenind la absolvirea ei, în 1945, pictor licențiat. Între anii 1942-1946, urmează cursurile Facultății de Teologie
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
mondial și ocuparea noastră de către comunism, au fost ani foarte grei, nu numai pentru noi, ci pentru toată Țara Românească. De atunci au început necazurile, care au durat până la Revoluția din luna Decembrie anul 1989. În acești ani grei, în obștea de la Mănăstirea Antim, în număr de circa 40 călugări și frați, din care, o parte, studenți la diferite facultăți din București, iar altă parte, lucrători la Atelierele de obiecte bisericești, cu sediul în această mânăstire, noi cei de aici, am
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
mod deosebit. Nu doar pentru că s-a ridicat un oarecare monument ci, în special, pentru că există oameni de acțiune, oameni de suflet, oameni-patrioți, oameni cu osatură verticală care se dedică unei cauze, unui ideal, punându-și întreaga muncă în slujba obștei, în slujba națiunii. Este un motiv, suficient de puternic, pentru a-mi justifica această acțiune: popularizarea evenimentului! „Monumentul îl înfățișează pe Nițucă Hălăuceanu, eroul legendar care ar fi răpus un balaur ce hălăduia pe aceste locuri. Lucrarea de înviețuire în
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
Astfel, hrisovul din 25 iulie 1634, scrise pe pergament, în limba slavonă, menționează scutirea de dări de care se bucurau locuitorii acestui sat de munte, aflați în serviciul țării ca „păzitori și apărători” ai graniței. Cele mai multe documente se referă la obștea moșnenilor rucăreni, la evoluția ei, la lupta pentru menținerea ei de-a lungul vremurilor. În hrisovul din 25 decembrie 1633, emis de cancelaria domnitorului Matei Basarab și purtând semnătura originală a voievodului, satul Rucăr a fost eliberat din rumânie răscumpărând
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_.html [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
din 25 iulie 1641, rucărenii au răscumpărat și de la nepoții lui Dan Vistierul cu 800 (opt sute) de galbeni de aur. Multe documente arată înstrăinări de delnițe, zălogiri făcute „la mare păs de bani” care, până la urmă, au dus la dezagregarea obștei. Este de subliniat că astfel de acte sunt scrise în sat și în limba română, unele chiar înainte de înființarea școlii dela Câmpulung. Din alte documente rezultă, hotărârea moșnenilor rucăreni de a trece de la forma de stăpânire în devălmășie absolută - asupra
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_.html [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > DESPRE OBȘTEA SĂTEASCĂ Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Câteva caracteristici ale obștii sătești Unul dintre factorii care a contribuit enorm la definitivarea etnogenezei românești și a asigurat continuitatea specificului poporului român timp
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > DESPRE OBȘTEA SĂTEASCĂ Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Câteva caracteristici ale obștii sătești Unul dintre factorii care a contribuit enorm la definitivarea etnogenezei românești și a asigurat continuitatea specificului poporului român timp de secole este, așa cum am precizat, obștea sătească. Aceasta reprezintă principala formă de organizare a muncii din evul mediu timpuriu
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Câteva caracteristici ale obștii sătești Unul dintre factorii care a contribuit enorm la definitivarea etnogenezei românești și a asigurat continuitatea specificului poporului român timp de secole este, așa cum am precizat, obștea sătească. Aceasta reprezintă principala formă de organizare a muncii din evul mediu timpuriu, și, în același timp, a jucat un rol important în lupta de rezistență a românilor contra năvălirilor barbare. În teritoriul carpato-danubiano-pontic, primele obști sătești sunt întâlnite în timpul
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
este, așa cum am precizat, obștea sătească. Aceasta reprezintă principala formă de organizare a muncii din evul mediu timpuriu, și, în același timp, a jucat un rol important în lupta de rezistență a românilor contra năvălirilor barbare. În teritoriul carpato-danubiano-pontic, primele obști sătești sunt întâlnite în timpul domniei regelui Burebista. Deși nu cunoaștem precis forma de organizare și structura acestor formațiuni sociale, obștile sătești de sorginte dacică au supraviețuit în timp, atât în timpul ocupației romane, cât și după aceasta. Perioada de afirmare deplină
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
același timp, a jucat un rol important în lupta de rezistență a românilor contra năvălirilor barbare. În teritoriul carpato-danubiano-pontic, primele obști sătești sunt întâlnite în timpul domniei regelui Burebista. Deși nu cunoaștem precis forma de organizare și structura acestor formațiuni sociale, obștile sătești de sorginte dacică au supraviețuit în timp, atât în timpul ocupației romane, cât și după aceasta. Perioada de afirmare deplină a obștii sătești are loc în interiorul comunității daco-romane. Începând cu retragerea împăratului Aurelian din anii 269/275 din Dacia, și
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
sunt întâlnite în timpul domniei regelui Burebista. Deși nu cunoaștem precis forma de organizare și structura acestor formațiuni sociale, obștile sătești de sorginte dacică au supraviețuit în timp, atât în timpul ocupației romane, cât și după aceasta. Perioada de afirmare deplină a obștii sătești are loc în interiorul comunității daco-romane. Începând cu retragerea împăratului Aurelian din anii 269/275 din Dacia, și până la organizarea primelor formațiuni prestatale (sec. IX-X), obștile sătești au constituit principalele forme de organizare a muncii și a producției în interiorul poporului
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
timp, atât în timpul ocupației romane, cât și după aceasta. Perioada de afirmare deplină a obștii sătești are loc în interiorul comunității daco-romane. Începând cu retragerea împăratului Aurelian din anii 269/275 din Dacia, și până la organizarea primelor formațiuni prestatale (sec. IX-X), obștile sătești au constituit principalele forme de organizare a muncii și a producției în interiorul poporului român în formare. În continuare, pentru o mai bună înțelegere a obștii sătești, vă propun unele aspecte legate acest fenomen. Obștea sătească era compusă din două
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
din anii 269/275 din Dacia, și până la organizarea primelor formațiuni prestatale (sec. IX-X), obștile sătești au constituit principalele forme de organizare a muncii și a producției în interiorul poporului român în formare. În continuare, pentru o mai bună înțelegere a obștii sătești, vă propun unele aspecte legate acest fenomen. Obștea sătească era compusă din două elemente: teritoriul și comunitatea. Teritoriul era constituit din vatră și moșie. Vatra era teritoriul pe care erau construite toate casele și locuințele țăranilor. Prin termenul de
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
primelor formațiuni prestatale (sec. IX-X), obștile sătești au constituit principalele forme de organizare a muncii și a producției în interiorul poporului român în formare. În continuare, pentru o mai bună înțelegere a obștii sătești, vă propun unele aspecte legate acest fenomen. Obștea sătească era compusă din două elemente: teritoriul și comunitatea. Teritoriul era constituit din vatră și moșie. Vatra era teritoriul pe care erau construite toate casele și locuințele țăranilor. Prin termenul de “moșia” satului, înțelegem totalitatea terenurilor arabile și nearabile, de
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
erau proprietatea privată a țăranilor, și puteau fi transmise ereditar, după principiul patriarhal (din tată în fiu); în timp ce terenurile nearabile erau stăpânite în devălmășie, adică fiecare membru al comunității se putea folosi de el. Prin comunitate înțelegem toți locuitorii unei obști sătești. Aceasta se împărțea la rândul ei în familiile individuale și cetele de neam. O familie individuală constituia familia simplă, aceeași care o avem în ziua de azi, dar care era mai numeroasă și mai tradiționalistă decât familiile de azi
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
care era mai numeroasă și mai tradiționalistă decât familiile de azi. Cetele de neam constituie totalitatea familiilor, grupate după nume. De exemplu: ceata de neam a familiei Moraru, sau ceata de neam a familiei Rotaru. În majoritatea cazurilor, în cadrul unei obști sătești erau între 7 și 12 cete de neam. Un exemplu concludent este cel al obștii sătești ce a precedat satului Hansca, raionul Ialoveni, care era formată din 12 cete de neam, și a avut o durată în timp de
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
familiilor, grupate după nume. De exemplu: ceata de neam a familiei Moraru, sau ceata de neam a familiei Rotaru. În majoritatea cazurilor, în cadrul unei obști sătești erau între 7 și 12 cete de neam. Un exemplu concludent este cel al obștii sătești ce a precedat satului Hansca, raionul Ialoveni, care era formată din 12 cete de neam, și a avut o durată în timp de 900 de ani (fapte dovedit de descoperirile arheologice). În cadrul obștii sătești deosebim 3 principii, pe care
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Un exemplu concludent este cel al obștii sătești ce a precedat satului Hansca, raionul Ialoveni, care era formată din 12 cete de neam, și a avut o durată în timp de 900 de ani (fapte dovedit de descoperirile arheologice). În cadrul obștii sătești deosebim 3 principii, pe care le putem grupa în felul următor: 1. Teritorial - obștea sătească avea o întindere bine stabilită și doar foarte rar aveau loc schimbări ale amplasării acesteia. Ele erau amplasate preponderent în zone protejate din punct
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
care era formată din 12 cete de neam, și a avut o durată în timp de 900 de ani (fapte dovedit de descoperirile arheologice). În cadrul obștii sătești deosebim 3 principii, pe care le putem grupa în felul următor: 1. Teritorial - obștea sătească avea o întindere bine stabilită și doar foarte rar aveau loc schimbări ale amplasării acesteia. Ele erau amplasate preponderent în zone protejate din punct de vedere natural sau greu accesibile (în văi, între dealuri, pe malul unui râu sau
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
greu accesibile (în văi, între dealuri, pe malul unui râu sau în apropierea pădurilor). Mai mult, majoritatea erau fortificate, iar toate aceste aspecte au făcut practic imposibilă cucerirea acestor mici cetăți de către hoardele de barbari, care erau în goană. Pământul obștii sătești este desemnat cu termenul de „moșie” care derivă de la cuvântul geto-dac „moș”, prin care era desemnat lotul aflat în stăpânire individuală a fiecărei familii. Termenul de „moș” a fost dublat de cel de „bătrân” cu același sens provenit din
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
de „bătrân” cu același sens provenit din latinescul „veteranus”. După invazia slavilor din secolul al VI-lea în limbă au intrat cuvintele slave: „ocină”, „dedină”, „baștină” cu sensul de proprietate ereditară și cuvântul „megieș” cu sensul de proprietar, membru al obștii. În proprietate devălmașă se aflau pădurile, pășunile, iazurile, livezile. Câmpul de cultură însă se afla în stăpânire individuală fiind împărțit în loturi, atribuite fiecărei familii prin tragere la sorți odată pentru totdeauna.Tot în stăpânire individuală se aflau locul de
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Câmpul de cultură însă se afla în stăpânire individuală fiind împărțit în loturi, atribuite fiecărei familii prin tragere la sorți odată pentru totdeauna.Tot în stăpânire individuală se aflau locul de casă și curtea. Semnul stăpânirii individuale era gardul. Membrii obștii puteau să mai desprindă din stăpânire devălmașă anumite terenuri pe care le amenajau prin muncă proprie, prin defrișare sau de desțelenire, și pe care le stăpâneau individual cu titlu de „stăpâniri locurești”. Toate acestea cu acordul obștii 2. Agrar - prin
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
era gardul. Membrii obștii puteau să mai desprindă din stăpânire devălmașă anumite terenuri pe care le amenajau prin muncă proprie, prin defrișare sau de desțelenire, și pe care le stăpâneau individual cu titlu de „stăpâniri locurești”. Toate acestea cu acordul obștii 2. Agrar - prin acest principiu se subînțelege că principala ocupație a locuitorilor era agricultura. Deși nu tocmai dezvoltată, agricultura, alături de creșterea extensivă a animalelor, constituia ocupația de bază a țăranilor din cadrul obștii sătești. Alte ocupații, cum ar fi negoțul, sau
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
titlu de „stăpâniri locurești”. Toate acestea cu acordul obștii 2. Agrar - prin acest principiu se subînțelege că principala ocupație a locuitorilor era agricultura. Deși nu tocmai dezvoltată, agricultura, alături de creșterea extensivă a animalelor, constituia ocupația de bază a țăranilor din cadrul obștii sătești. Alte ocupații, cum ar fi negoțul, sau schimburile comerciale cu alte obști, deși se manifestau, nu erau pe deplin valorificate. 3. Principiul de neam - fiecare component al obștii sătești era vorbitor de limbă română, era ortodox și respecta „legea
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
principiu se subînțelege că principala ocupație a locuitorilor era agricultura. Deși nu tocmai dezvoltată, agricultura, alături de creșterea extensivă a animalelor, constituia ocupația de bază a țăranilor din cadrul obștii sătești. Alte ocupații, cum ar fi negoțul, sau schimburile comerciale cu alte obști, deși se manifestau, nu erau pe deplin valorificate. 3. Principiul de neam - fiecare component al obștii sătești era vorbitor de limbă română, era ortodox și respecta „legea pământului”. Acestea erau principiile morale pe care trebuia să le respecte un locuitor
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]