56,980 matches
-
chiar nou, la unii marsupiali mai micuți, la nivel de județ ori de municipiu, iar din cauza unor asemenea vicii, mor oameni și animale... Cine va plăti pentru apariția, manifestarea și extinderea unor asemenea vicii de toate felurile? Mulțimea, ca de obicei! Adică acea mulțime de mică importanță, acea mulțime care a ajuns pe hârtiile mai marilor țării, ai Europei și ai lumii doar niște.. cifre. Nu nume! Cifre seci care, din nesimțirea de a avea prea multe zerouri, ar trebui să
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_viciile_vietii_mele_marian_malciu_1329676756.html [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
de școală duminicala și investesc în acești copii care sunt generația de mâine. Pentru mine este mai importantă lucrarea propriu-zisă și programul despre care v-am vorbit, acest lucru fiind valabil în orice domeniu. - Cum și cât va pregătiți de obicei, pentru a tine un serviciu divin? Ce rol joacă rugăciunea în viață dvs.? Cât timp alocați pregătirii spirituale personale? Ce vă revitalizează din punct de vedere spiritual, în munca dvs., ca pastor? - Având în vedere că sunt pastor full-time, am
LOCUL PREFERAT DE PASTORUL DORU ILIOI PENTRU A ÎMBINA UTILUL CU PLĂCUTUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fascinantul_denver_colorado_locul_preferat_de_pastorul_doru_ilioi_pentru_a_imbina_utilul_cu_placutul_.html [Corola-blog/BlogPost/359600_a_360929]
-
copilași” ai acum? - Cincisprezece. Am o văcuță care a făcut doi. O pereche deosebit de frumoasă. Chiar eu i-am alăptat să prindă colastră de la mama lor. Contează foarte mult prima hrană primită. - Și când le facem botezul? glumi Mircea. - De obicei îngrijitorii le pun nume, ei sunt toată ziua cu animalele. - Dar vreau să fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau să merg să-ți vizitez locul de muncă. Și așa nu am ce face acasă toată ziua. Mă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405008334.html [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
unanimitate. La ieșire, participanții au fost întâmpinați de proprii șoferi, ceea ce i-a determinat să înceteze comentariile aprinse. Din grupul mare s-a desprins inginerul Ion Ciocâlteu, care s-a îndreptat spre mașina sa. I s-a alăturat, ca de obicei, economistul altei unități, Vasile Clejan, care avea același drum. -Domne director, că de dânsul nu mă feresc, auzii că-l sancționarăți pe Turcitu, i s-a adresat șoferul. -De unde știi? -Se vorbea pe-aci, pe-afară. Se auzea și
Proză de Ion R. Popa: De necrezut? by http://revistaderecenzii.ro/proza-de-ion-r-popa-de-necrezut/ [Corola-blog/BlogPost/339266_a_340595]
-
combătut prin argumente solide dogmele originii exclusiv latine, urmărind sincronic și diacronic evoluția populației autohtone de-a lungul timpului. A urmărit, de asemenea, continuitatea neîntreruptă a populației române, transmisă prin secole de limbă în cultură, port, credințe, datini, ritualuri și obiceiuri, arhitectură, cercetări arheologice în ținuturile geto-dace. Istoricul și-a spus părerea despre zeița «șarpe», zeița «pasăre» (Andilanti ?), despre cavalerii danubieni, despre dubla Treime - «zeiță+doi cavaleri danubieni», dar și despre treimea limbă-lege-moșie, cultul soarelui existent la mai toate popoarele tracice
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
decursul timpului am extins studiul materiilor de învățământ cu ceea ce lecturam în particular. Și astfel, de la început m-au atras „cartea” și scrisul. În prima îmi găseam inspirația și în al doilea exploram profund realitatea lumii. De când eram mic aveam obiceiul de a vorbi cu obiectele din jur, deoarece îmi închipuiam că ele au un suflet ce nu trebuie rănit și nici distrus. Cu siguranță că în altă cultură aș fi devenit un „animist” convins. Dar această dorință de a dialoga
FRAGMENTE DE VIAȚĂ INTEGRATE ÎN MEMORIA UNIVERSULUI de OCTAVIAN LUPU în ediţia nr. 2322 din 10 mai 2017 by http://confluente.ro/Octavian_Lupu.html [Corola-blog/BlogPost/340057_a_341386]
-
era un bun povestitor oral, inspirăndu-se din viața satului sau trăirile proprii. Și avea ce să povestească, el fiind și, neoficial, hoge al satului, dar care deja își făcuse un renume și în alte zone, datorită vocii sale și stăpănirii obiceiurilor și tradițiilor religioase, fiind din ce în ce mai solicitat. În acele vremuri se povestea mult, se citea mult, se cănta și se dansa în orele de răgaz, căci se și muncea mult, iar oamenii comunicau între ei ca într-o mare familie unde
EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Urfet_%C8%98achir.html [Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597]
-
pe o parte când pe alta propriile remușcări mă torturează și nu este numai asta nu știu cum să procedez în situația în care mă găsesc. Uite despre ce este vorba acum câteva luni am fost la sfârșitul săptămânii acasă că de obicei iar sâmbătă seara mă invitat un prieten la o petrecere, a fost muzică, băutură, dans, fete, era acolo și prietena mea, ne cunoaștem de mici copii la început vorbeam noi însă nu prea în serios însă cam în perioada acelei
LA RASCRUCE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_oniscu_1398922612.html [Corola-blog/BlogPost/350657_a_351986]
-
de mici copii la început vorbeam noi însă nu prea în serios însă cam în perioada acelei petreceri între noi se născuse un firicel de iubire iar în acea seară am dansat amândoi, eu am băut mai mult ca de obicei iar în acea noapte m-am culcat cu ea și acum este însărcinată mi-a spus-o cam de două săptămâni și este într-o fază a sarcinii când se mai poate face avort însă există riscuri serioase. Așa că iată
LA RASCRUCE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_oniscu_1398922612.html [Corola-blog/BlogPost/350657_a_351986]
-
să conviețuiască cu mama fizică a viitoarei progenituri spre a forma corect ego-ul adică conștiința de sine. Durata de conviețuire necesară ar fi de minimum 5 luni în care mama de adopție să trăiască în mediu prietenos cu mama fizică. Obiceiurile și cutumele casei trebuie acceptate și preluate efectiv de mama fizică, inclusiv alimentația. Conviețuirea în condiții egale, nu similare, a mamei fizice cu aceea de adopție micșorează la minim riscurile nereușitei. Riscuri genetice tot mai pot rămâne, dar eventuala cunoaștere
EDUCAŢIA, ALTFEL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397646297.html [Corola-blog/BlogPost/347836_a_349165]
-
05 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE Legile poeziei sau iluzia comunicării Mai în toate epocile ale istoriei literaturii române creatorii n-au ezitat să-și spună părerea despre poezie. Dar intervențiile lor au fost, de obicei, ocazionale și fragmentare, aservite într-un fel sau altul operei proprii, subiective sau polemice.Amintindu-mi de poezie lui Eminescu cu “lăudându-te pe tine, ridicându-se pe el “. Vocația teoretică n-a lipsit, în genere, la unii poeți, însă
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comunicarii_0.html [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
generalul ciment. Pleată era în grupa din centru cu servanții lui și încă câțiva, eu eram pe partea stângă cu mai mulți... Oaky Antenă, Bull Negroteiul și încă câțiva. Loverture era pe partea dreaptă cu ai lui și ca de obicei el dădea comenzile. Îți dai seama ce fel pășeam pe pista betonată. Însă Pleată n-avea nici cel mai mic resentiment. Totuși înainta cu mare băgare de seamă iar noi îl urmam. Touss Loverture ne repeta încontinuu că dacă vom
FORTĂREAȚA ( PARTEA A IV-A) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1475960965.html [Corola-blog/BlogPost/352693_a_354022]
-
printre coarnele de fier ale furcelelor. Grâul treierat a fost predat integral la silozul din Smărdioasa, acoperind mai puțin de un sfert din cota impusă de Sfatul Popular Comunal. Florica Bălan nu avusese din ce să facă covrigul tradițional. Este obiceiul ca din făină de grâu nou să se face un covrig mare. Se împletește coca în formă de roată, se coace în țest, apoi covrigul este împodobit cu flori, stropit la fântână cu apă proaspătă pentru cinstirea noii recolte și
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
o parte a întregului, cum este, de fapt, eu mai sper încă să pot redeștepta sensibilitatea din noi. Nu există vreun om pe lume care să nu fi plâns măcar o dată în viață, fie și numai în sufletul său. De obicei, preferăm să ne descărcăm preaplinul sufletesc prin plâns departe de ochi străini, pentru a nu fi considerați vulnerabili. „Și băieții plâng câteodată...“, spune un vers al unui binecunoscut cântăreț autohton, în vogă la ora actuală, deci cu atât mai mult
LANSAREA CĂRŢII LACRIMI DE SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1413056154.html [Corola-blog/BlogPost/383720_a_385049]
-
cinstit, Știți, nu umblu cu perdea, Cucul meu s-a ramolit, Martoră-i nevastă-mea; Singurul cadou primit De la tata, când mi-a spus, “Fii, băiete, mulțumit Că pe lume te-am adus !”; Vin aseară prăfuit, Cum vin eu de obicei Dup-un șpriț mai prelungit Cu amicii buni ai mei, Intru-n casă ca un fur Pe fereastră, nu port chei, Ce să vezi, aud, v-o jur, Cântând cucu' ora trei (!) Că uitai ca să vă spui Doar un amănunt
CUCUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1413373732.html [Corola-blog/BlogPost/367792_a_369121]
-
săi ca ea să facă „ceva” în legătură cu situația lor familială stresantă. Din moment ce au pierdut „prea mulți ani” avându-i în grijă, părinții au cerut ca „societatea” să își asume răspunderea pentru creșterea copiilor lor. (A-i avea grijă înseamnă, de obicei, că îi lăsau la centrul de zi la 7 dimineața și îi mai luau la 6 seara). Pentru ca populația adultă să muncească și să creeze averea ce poate fi taxată (prezenta rată de taxare pentru câștigătorii de venituri mici este
Cum Statul Asistenţial a corupt Suedia by http://balabanesti.net/2012/10/30/cum-statul-asistential-a-corupt-suedia/ [Corola-blog/BlogPost/340014_a_341343]
-
Și i-au fost răscumpărate de un voievod moldovean. De-atunci, pelerinaj sfânt e la Moaștele Cuvioasei. Cu rugă și priveghere pentru sufletești foloase. Patroană în sfântă raclă din Catedrala Moldavă, prin creștinătate sacră, prăznuită e în slavă. În creștinești obiceiuri abundă sacralitate, să ducă menire-n vremuri, credinței nestrămutate. Pentru cei morți se fac pomeni, cu slujbă de pomenire. Și se împart celor sărmani în ziua de prăznuire. Fetele neprihănite, asemeni Preacuvioasei, rugăciune-și fac smerite. Slăvind prăznuirea Sfintei. Locuitori
PRĂZNUIREA CUVIOASEI PARASCHEVA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1413235259.html [Corola-blog/BlogPost/383696_a_385025]
-
la timp și ar trebui să fie suficient. Îndrăzneala ei nu o surprinse numai pe bătrână. Mădălina fusese surprinsă și ea de reacția pe care o avusese și care o scosese din adâncul apelor liniștite în care se scălda de obicei. Râsese bine câteva zile amintindu-și cum femeia înghițise aerul de câteva ori în sec, după care îi întorsese spatele și dispăruse în bucătărie. Nu-i mai venise să râdă însă într-o seară, când, întoarsă de la teatru mai târziu
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
câteva zile amintindu-și cum femeia înghițise aerul de câteva ori în sec, după care îi întorsese spatele și dispăruse în bucătărie. Nu-i mai venise să râdă însă într-o seară, când, întoarsă de la teatru mai târziu decât de obicei, încă din prag, o auzi pe gazdă vorbind la telefon: - ...nu știu pe unde își pierde timpul! De câteva zile am văzut-o umblând cu un negru! Fata încremeni în fața cuierului, incapabilă să își prindă haina de agățătoare. Despre cine
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
netunse, cu blana atârnându-le mițoasă printre picioare și câini alergându-le sprinteni către țarcurile deschise. De după colinele cu iarba înaltă, pieptănată de un vânt moale, apăru chipul lui Florin, rumenit de mângâierea verii. O strigă, așa cum o striga de obicei când era gata să dea o fugă în pădure după ciuperci sau să se scalde împreună în Lacul Morii. Hainele prinseră să-i alunece de pe trup. Încercă să le oprească, dar nu își putea mișca mâinile. Nu se mai scăldase
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
cât ar fi ea de înțelegătoare, devenise un motiv de distanțare față de personajul cu pricina. Adică o ascultau vrând-nevrând, zâmbeau așa câinește, dar se îndepărtau repejor, îngăimând vreo scuză puerilă. Alt prejudiciu, poate cel mai important, era de natură socială. Obiceiul ăsta al Ioanei îi afectase puternic relațiile interumane. Mai ales pe cele afective, pe cele cu sexul opus. Practic, nu putuse înjgheba nicio relație de dragoste mai acătării pentru că nu se găseau bărbați atât de răbdători încât să ignore la
PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ: MIERLA LU CHIBRIT -BAZATĂ PE O ÎNTÂMPLARE REALĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1468330109.html [Corola-blog/BlogPost/368509_a_369838]
-
care conține germenele, nașterea lumii, tradiția românească a ales adesea Oul, simbol universal, ca o reprezentare a puterii de creație a luminii, a înnoirii periodice a naturii. Așa se explică acel ceremonial al decorării Oului de Paște, a ouălor colorate, obicei ce apare și în alte țări europene. Dar, prin ce ne distingem? Poporul român este renumit prin înțelepciunea păstrării datinilor strămoșești. De aceea, una dintre cele mai importante tradiții se află în perioada sărbătorilor pascale. De fapt, aceste obiceiuri dinaintea
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
colorate, obicei ce apare și în alte țări europene. Dar, prin ce ne distingem? Poporul român este renumit prin înțelepciunea păstrării datinilor strămoșești. De aceea, una dintre cele mai importante tradiții se află în perioada sărbătorilor pascale. De fapt, aceste obiceiuri dinaintea și din timpul sărbătorilor de Paște, spun cercetătorii, sunt unitare în tot lanțul carpatic. Iar arta cu cea mai mare tradiție pe teritoriul României este încondeiatul ouălor, închistrite și pictate, decorate cu ornamente, purtând simboluri geometrice, florale sau zoomorfe
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
mari sărbători a Învierii lui Hristos. Majoritatea legendelor creștine consideră oul roșu simbol al sângelui vărsat de Mântuitor. TRADIȚII ROMÂNEȘTI Un ritual anume se găsește păstrat numai în unele sate, cum sunt cele din zona carpatină. În Bucovina există un obicei numai aici păstrat: ouăle roșii se sfințesc la biserică în dimineața zilei de duminică, împreună cu pasca, fire de busuioc, carnea de miel, colacul, cozonacul, o rădăcină de usturoi, cu câțiva căței de usturoi, hușca de sare. Trebuie să recunoaștem, că
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
roșii “cap în cap”. Asta, în prima zi de Paște. În a doua zi, ouăle se ciocnesc “cap la coadă”(hușcă), iar în a treia zi “hușcă la hușcă”, aflând numai în satele de munte ce înseamnă și semnifică acest obicei, care se respectă și astăzi. Și pentru că aceste ouă erau considerate cu proprietăți miraculoase , străbunii le păstrau și în timpul anului în casă, pentru a se feri familia de relele pământului, iar pentru protejarea culturilor din grădină și de pe câmp se
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]