1,007 matches
-
pp. 321-322 (ed. I germană, 1900). Această fondare a "științelor morale", a "științei spiritului" (Geistwissenschaft) sau a "științelor culturii" (Kulturwissenschaft), după diferitele denumiri, se înscrie în tradiția filozofică văzută ca muncă de interpretare a manifestărilor obiectivate ale culturii. Aceasta este obiectivată în urmele care o poartă și o revelează și este subiectivată în efortul de (re)descoperire a sensului acestor urme. În plus, în orice națiune, ea ocupă un loc excepțional deoarece semnificația sa se formează prin întâlnirile dintre obiectiv și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
gânditorii germani. Nu putem să întocmim aici o listă exhaustivă, însă putem să indicăm câteva referințe importante: • Georg Simmel (1858-1918), mare admirator al lui Marx, rămânând totodată critic față de acesta, dezvoltă în Tragedia culturii o idee destul de similară. Cultura se obiectivează în instituții care autonomizează și pe care individul nu și le mai poate însuși, pentru că le-a pierdut sensul; • Georg Lukacs (1885-1971), care i-a fost elev lui Simmel, a generalizat teoria marxistă a reificării și a făcut din aceasta
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
culturale, al integrării sociale și politice. Teoriile identitare Pe lângă cele două tradiții evocate, există și o a treia, mai neutră, care nu caută să aprecieze în valoare efectele practicilor (negative sau pozitive), ci se preocupă mai mult de descrierea lor obiectivă în plan individual și în plan colectiv. Conceptul de identitate este folosit în măsura în care trimite la dimensiunile acesteia din urmă: deopotrivă ceea ce este singular, specific, unic și ceea ce este comun (în terminologia lui Ricoeur, "ipseitatea" și "identitatea" [mêmeté]). El permite abordarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Valoarea culturală nu este deci legată numai de bunuri, cum ne-ar putea lăsa să credem substanțialismul simțului comun: ea ține de actul de definire, privește toți actorii care sunt în căutare de notorietate. Bunurile sunt suporturi ale acțiunii, ele obiectivează și transportă valoarea indivizilor la instituțiile unde sunt schimbate. Am putea vorbi de "transport de valoare". O demonstrează pe deplin câteva exemple: originea, pedigriul tablourilor le dă valoarea. Pe piețele de artă, cercetările din studiile evaluatorilor constau în refacerea istoriei
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
vorba de a considera faptele sociale ca pe niște "lucruri", la fel ca științele naturii. Într-un mod radical (subliniat de "ism"), această atitudine tinde spre pozitivism: totul este reductibil la analiza științifică, la mă-sură, orice realitate poate fi obiectivată. Omologie: corespondență obiectivă între două structuri: unei configurații ierarhizate de consumatori îi corespunde, de exemplu, o configurație la fel de ordonată de produse. Ontologie: ceea ce are legătură cu ființa, cu esența, cu în-sinele. O perspectivă ontologică sondează esența unui bun din punctul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
martir. Orice hotărâre deschide un spațiu epic. În schimb, dezbaterea nesfârșită în preliminariile unui gest care nu va avea loc niciodată rupe legătura cu altul. Cel nehotărât trăiește de la bun început - și sfârșește - în singurătatea neacționării sale. Pentru că nu se obiectivează, pentru că este sfâșiere fără rezultat, nehotărârea nu poate fi povestită decât de cel ce o suportă. Dar pentru că nu comportă fapte, ci doar stări, ea nu se poate exprima decât liric; ea devine atunci o retorică a neputinței. ADAOS. Cu privire la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
asupra "celorlalți" și intră în depozitul memoriei colective. * Faptul că o comunitate în care prevalează capitalul de destin pare mai liberă decât una în care prevalează capitalul de maladii de destin se explică prin aceea că fapta și reușita se obiectivează în efectele lor, și astfel se văd. Comunitățile bazate pe maladii de destin posedă bogăția invizibilă a non-actului, eșecului și ratării. Dar de vreme ce acestea nu lasă urme, ele nu se pot înscrie în memoria lumii și nu pot genera tradiția
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un capriciu sau risipirea unui moment de plictiseală. Puterea lui poate tot atât de bine să nu se manifeste. Deoarece ființa lui nu depinde de nimeni, el poate tot atât de bine să rămână impasibil, să ocrotească sau să nimicească. El poate să se obiectiveze în cel stăpânit sau poate, renunțând la acesta, să se întoarcă la sine. În schimb, atunci când, hotărând în privința a ceva, eu hotărăsc implicit în privința mea, puterea mea nu poate să se manifeste decât ca ocrotire. Puternic în mod absolut nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
largă într-un relativism radical și dorința de a limita violența la fapte și, în mare parte, la categoriile factuale reperate de Codul penal. Până la urmă, întreaga construcție a obiectului este pusă la îndoială: limitarea definiției la "fapte" obiective sau obiectivate într-un text juridic apare drept singura garanție a distanțării necesare pentru a înțelege violența. Argumentele par solide și nu pot fi înlăturate cu ușurință: trebuie să le răspundem pe același teren, cel al unei epistemologii a științelor sociale. Elogiul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ca microgrup social, îi orientează țelurile și modelează fiecăruia treptat personalitatea. Se poate afirma că personalitatea clasei de elevi, cu calitățile și minusurile ei, este opera dirigintelui, rezultatul investițiilor intelectuale și morale ale acestuia. Roadele strategiei educative a dirigintelui se obiectivează în aspirațiile clasei pe care o conduce, în comportamentul elevilor înăuntrul și în afara grupului, în nivelul preocupărilor intelectuale, în relațiile dintre elevi, în fluxul informațional și afectiv dintre diriginte și clasă și invers. O întrebare firească în legătură cu dobândirea și exercitarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
indică necesitatea efectuării puncției biopsie de grefon. - Puncția biopsie de grefon: face diferențiere clară între NTA și rejetul acut. Se poate practica PBR de grefon imediat după implantarea grefei - aceasta va servi drept baseline pentru interpretarea modificărilor ulterioare și evaluarea obiectiva a modificărilor preexistente din parenchimului renal și în aprecierea afectării dată de procesul de recoltare - conservare, la grefele de la donator cadaveric. PBR de grefon se poate aplica la fiecare episod de rejet sau se poate iniția un protocol de biopsii
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
specifice ale programelor de instruire/educație. Eficiența prelegerii trebuie orientată nu numai de modul de interacțiune complexă a componentelor ei, ci și de felul cum ea este integrată În procesul de Învățământ, ca sistem și funcționalitate, pentru că În prelegere se obiectivează elementele acestuia (obiective, resurse, conținut, strategii și evaluarea rezultatelor). Activitatea de proiectare didactică implică două operații care intervin În mod global și În mod eșalonat: 1. Operația de definire a criteriului de optimalitate a planului sau a programelor de instruire
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
realizare a acesteia (strategia, metoda, tehnica). Activitatea este un complex de acțiuni, Întins pe o perioadă Îndelungată de timp și orientată spre realizarea unor finalități mai globale. Conceptul de relație socială. Relația socială este o componentă importantă a sistemului social obiectivată prin legătura, conexiunea, raportul stabilit Între diversele unități sociale, indiferent de structura acestora. Conceptul de eficiență. Eficiența este măsura rezultatelor unei activități raportate la eforturile făcute. În limbajul comun eficiența Înseamnă maximizarea rezultatelor cu minimizarea costurilor. Conceptul de eficacitate. Eficacitatea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
vieții sociale și unei anumite calități a vieții, rămân posibile dacă se reușește punerea în practică a unei relații interpersonale stabile și profunde - Este recomandabil a se oferi pacientului și familiei sale o informare cât mai completă și cât mai obiectivă posibil în scopul de a crea în jurul persoanei suferinde de schizofrenie o relație de parteneriat. - Pare recomandabilă introducerea în sistemul de învățământ și formare a participanților la actul terapeutic o veritabilă reflexie asupra epistemologiei și comunicării interdisciplinare. - Spitalizarea completă prezintă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Cealaltă ambiție fundamentală a jurnalului - pretenția de a surprinde clipa -, de a nemuri un prezent strict delimitat este și ea contrazisă de complicațiile practice ale relației scriere - lectură. Jurnalul se vede mereu proiectat spre un viitor incert, singurul capabil să obiectiveze ceea ce, În complicatele decupaje din prezent, se relevă a fi, de fapt, atemporal. Deschiderea jurnalului către viitor este, fără Îndoială, perfect exemplificată de situația autoportretului. Dacă jurnalul rămâne fatalmente un gen ce refuză Închiderea imediată, cu atât mai mult autoportretul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
se lovește de două baraje succesive: de preluarea unor clișee, În primă instanță și de imprecizia terminologică și psihologică a autoportretului-ca-entitate-literară); pe de altă parte, scriitorul este supus presiunii scrisului ca atare, precum și instinctivei tendințe a acestuia de a se obiectiva. Autoportretul scriitorului de jurnale intime va fi, așadar, marcat Întotdeauna de Îndoita realitate a unui prea-plin și a unui prea-gol. Obstacolele psihologice Nu trebuie dedus din cele spuse că autoportretul pare din ce În ce mai imposibil, cu cât știm mai multe lucruri despre
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
fundamental obiectivă. Aduse la lumină, trăsăturile de subiectivitate se metamorfozează instantaneu: din documente ale apărării, ele devin documente ale acuzării. Cu alte cuvinte, oricâtă subiectivitate, oricâtă lipsă de realism ar proba scriitorul atunci când Își face autoportretul, toate aceste elemente se obiectivează, contribuind, În răspăr uneori, fatal de cele mai multe ori, la conturarea portretului pe care scriitorul crede că Îl face. Șochează, de asemenea, singularitatea autoportretului literar prin comparație cu oricare altă formă decurgând din strategiile biograficului. Chiar dacă „genul proxim” (așa cum spuneam mai
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În interiorul textului confesiv răspunde dorinței sale fundamentale de clarificare. Obiectivul prim al confesiunii e presentimentul unei frustrări: experiența lăuntricului se produce În paralel cu proiecția dramatică a pierderii de sine. Prins În capcana așteptărilor, eul resimte nevoia de a se obiectiva simultan cu obiectivarea caracterului dramatic al experienței la care se supune. Autorul de jurnale suferă aceeași tiranie a lui trebuie 21 care-l guvernează și pe nevrotic. El trebuie să se confeseze și trebuie să-și asume experiența confesiunii. Subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
plăcere estetică, trebuie să existe și o anume „refulare a dorinței”74. O deplasare sau o deformare, o transformare În legătura dintre „afect și reprezentare”75. „Fantasmele artistului”, care, În cazul jurnalului intim, sunt, aproape nemodificate, și ale personajului, se obiectivează prin chiar actul deghizării lor În cuvinte - În fragmente de conversație, În relatări, În captarea În priză directă a unei experiențe a eului, În confruntarea structurii narcisice 76 care dă soluția activității creatoare. Arta, manifestare triumfătoare a eului, a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Marea distanță temporală care separă analize precum cea de față de textul în sine nu-și lasă însă cititorii indiferenți în fața modului inventiv de eliberare, prin parodie, din constrângerile formulelor epice/ retorice/ istoriografice anterioare pe care l-au promovat scriitorii latini, obiectivându-și la maxim, adeseori chiar subminându-și, prin grotesc și autoironie, limbajul. Privind lucrurile la adevărata lor amploare, ne vedem nevoiți să concluzionăm că descoperirea acelei contre-partie comico-parodice a fiecărui tip de discurs în parte și, la un macronivel, a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
constată faptul că, În numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi, prin cronicizare, se fixează În structura caracterului elevilor respectivi. Astfel de trăsături, care exprimă insolența, voluntarismul afectiv, opoziția față de Încercările educative ale adulților se obiectivează, evident, În diferite reacții și acte predelictuale care, apoi, prin cronicizare, se structurează În personalitatea tînărului, dînd naștere la ceea ce se cheamă un caracter deficitar. II. Unele particularități ale personalității În formare (de exemplu, diferite tulburări de caracter sau atitudini
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
deoarece construcția europeană este însoțită de o dezbatere permanentă asupra identității Europei și a valorilor care stau la baza culturii europene. Părerile sunt divergente și chiar sursă de conflicte. Poate că nu e inutil să clarificăm vârtejul de idei, să obiectivăm cât de cât susținătorii acestor idei și deznodămintele acestor polemici. Perspectiva noastră Am îndrăznit să ne înhămăm la această sarcină după ce am susținut timp de treizeci de ani un curs de civilizație occidentală (la origine, suntem doctori în istorie). Acest
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
incubație, șef sector fermă de creștere, inspector calitate abator păsări, șef sector abator păsări) în fluxul de productie al biosecurizării. Semne ale autorității, cele cinci nume au un rol important în diminuarea stării de frică, generată de gripă aviară. Modalitatea obiectivă deontica prin verbul modal "a putea", pe care sunt construite cele cinci mesaje, contrastează cu psihoza emoțională indusă în rândul consumatorilor de autorități și de alte companii (vezi notă 37). Cele cinci practici care gravitează în jurul elementului narativ principal sunt
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
magazinelor de modă cunoscute peste tot în lume, precum Channel, se înșiruie unele după altele. Louis Vuitton este și el inevitabil prezent, ca și casa americană de licitații Sotheby's. Casele-muzeu sunt și ele un fenomen internațional. Bogăția și cultura, obiectivate în locuințele fastuoase în care se află adunate opere și obiecte de artă din toate timpurile și spațiile pot fi, de asemenea, regăsite în Londra. Richard Wallace a construit, la Marylebone, un adevărat palat-muzeu, menit să adăpostească colecții de tablouri
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
un castel, în provincia de unde familia își trage rădăcinile. Nu este vorba despre o reședință "secundară", calificativ cu totul nepotrivit în acest caz. Se vorbește despre Casă și pentru a desemna o familie de viță nobilă. Această ambivalență semnalează socialul obiectivat în zidurile castelului, și în același timp socialul incorporat în fericiții săi locuitori. Aceste teritorii multiple sunt grăitoare în ceea ce privește dubla inserare în societate: în profunzimea unei memorii familiale și în modernitatea unei vieți mondene pariziene [Mension-Rigau, 1999]. Multiteritorialitatea participă la
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]