598 matches
-
-o, mai bine spus) și în același timp făcând să iradieze tragic în timp, Alexa Visarion se dovedește și în Năpasta un cineast de excepție, un artist care aduce în cinematografia noastră un univers de autentică originalitate. Febril, anxios, excesiv, obsedat, trăind și mistuindu-se în actul artistic precum personajele sale în dramă regizorul e gata să inghită săbiile pentru a demonstra că arta nu e joacă, ci un lucru grav, uneori mai grav decât viața. (Roxana Pană) 1984 RICHARD AL
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
botezat omul, a spus Büchner, autorul lui Woyzeck. Interviu realizat de Cristina CORCIOVESCU 2014 Călătoria unei obsesii În ultimul său film intitulat Ana (2014), regizorul și scenaristul Alexa Visarion aduce în față povestea unui bărbat în pragul bătrâneții singur și obsedat din tinerețe de ideea realizării unui film inspirat de legenda Meșterului Manole și a unei tinere din Republica Moldova, ajunsă printr-o întâmplare nefericită prostituată. Rezultatul este un poem cinematografic, un film testamentar (după cum îl numește autorul său) marcat de temele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bateriile solare). Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Întreaga poezie susține, cred eu, opinia formulată de criticul Nicolae Manolescu, care considera că Mircea Cărtărescu este „un obsedat al lumii lui magice, miraculoase de cuvinte, pe care o locuiește ca pe un infern confortabil“. Un argument ce validează această aserțiune este imaginea dezolantă a țăranului ca ființă tragică, alienată, înstrăinată de propriul pământ (colectivizat), de valorile tradiționale ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ar putea fi găsită în problema reparațiilor, în timp ce, pe Bătrînul Continent, tensiunile sînt diminuate, propunerile ISM, oricît de utopice și de generoase ar fi, nu par prea îndepărtate de forțele politice cărora li se adresează. Contrar Uniunii Sovietice și Kominternului, obsedate începînd din vara lui 1928 de "amenințarea" unei invazii străine din patria socialismului, care nu are nici un fundament real, căutările unei organizații negociate, pacifiste și raționale a Europei, întreprinse de ISM, se înscriu într-un context general care autorizează asemenea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
scriitor, nu va fi scutit de puseuri narcisice și autoritare. Coleg de generație cu Geo Dumitrescu, Ion Caraion și Virgil Ierunca, ajutat să supraviețuiască la București de Miron Radu Paraschivescu din munca de corector la "Timpul", Marin Preda, tânărul taciturn obsedat "mai ales de temele sexuale", părând "mereu flămând și nedormit", va debuta în 1948 cu "Întâlnirea din pământuri". Nu va ezita apoi să facă unele concesii realismului socialist, nuvela " Desfășurarea" fiind un compromis dezolant al autorului "Delirului" pe altarul comenzilor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
așa, din curiozitate" sau "din politețe", așa cum Cioran confesează că o face uneori, finalmente, este același lucru: șiretlicuri pe care le folosește viața ca să-și exercite despotismul. Renașterea omnipotenta și neobosita a dorinței de a trăi face din om un obsedat al acțiunii, devenind incapabil să se oprească, impotent în a suporta divină inactivitate. Că și Nietzsche, Cioran recunoaște că nu există libertatea de a fi, așa cum nu există nici libertatea de a ne naște. Într-unul din jurnalele sale intime
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
seducătoare, dar, cred, înșelătoare: examinarea operei sale românești ne face să descoperim nu numai un Cioran înainte de Cioran, ci și un Cioran secret, chinuit de istorie, încântat într-o vreme de o utopie pe care o va abjura mai tarziu, obsedat, în sfârșit, de trecerea de la o identitate națională la alta"5. Chiar dacă consideră că marile sisteme nu sunt, în fond, decat "strălucitoare tautologii", Cioran asculta fascinat cursurile profesorului de metafizica, Nae Ionescu, mai ales cursul despre plictis: spre deosebire de animal, omul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de dreapta a fost absorbit de Hitler. Blocul muncitoresc este divizat și prin urmare slăbit, ceea ce determină clasele mijlocii, angajații, funcționarii, țăranii să caute protecție pe lîngă Hitler. SPD-ul împiedicat de responsabilitățile sale guvernamentale, de aparatul său semi-etatist și obsedat de progresul comunist, se resemnează în fața prăbușirii Republicii. El a acceptat fără să reacționeze lovitura de stat prin care cancelarul van Papen a scăpat de guvernul social-democrat al Prusiei, fortăreața sa, în iulie 1932. Conducerile, atît politice, cît și cele
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
sistemul de interpretare reneagă probele exactității și rămâne refractar la orice controverse; indiferență a paranoicului față de singularitatea experienței sale halucinatorii, care are, pentru el, valoarea de realitate). ▪ În nevroze, dimpotrivă, este atins numai un singur sector al personalității: ritualism al obsedaților față de un obiect sau altul; angoase provocate de o anume situație, în nevroza fobică. Cursul gândirii, însă, rămâne intact în structura sa, chiar dacă e mai lent la psihastenici; contactul afectiv se menține, chiar dacă este exagerat, până la susceptibilitate, la isterici. În
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Cursul gândirii, însă, rămâne intact în structura sa, chiar dacă e mai lent la psihastenici; contactul afectiv se menține, chiar dacă este exagerat, până la susceptibilitate, la isterici. În sfârșit, nevroticul, atunci când prezintă lacune de conștiință, ca istericul, sau impulsuri de nestăpânit, ca obsedatul, își păstrează luciditatea critică față de propriile fenomene morbide. Clasăm, în general, printre psihoze, paranoia și întreaga grupare schizofrenică, cu sindroamele sale paranoide, hebefrenice și catatonice; printre nevroze, psihastenia, isteria, obsesia, nevroza de angoasă și nevroza fobică. Personalitatea devine astfel mediul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
aceluia, inclusiv sexuale (vezi episodul cu tânăra bucătăreasă Idalete ce va naște pe ascuns, asistată de un veterinar, copilul lui Domnu). O altă figură feminină atrasă în cunoașterea infernului este frumoasa și tânăra Milà, curtată de ministrul-cavaler, părăsit, încornorat și obsedat de Isabel (cea mai de preț proprietate care a reușit să-i scape totuși printre mâini). Copleșită cu cadouri scumpe aduse de furierul-șofer Tomàs, încurajată de maică-sa (codoașă gata să-și tranzacționeze fiica de dragul parvenirii), Milà i se dăruie
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
unică a ceva în limbajul nostru încetează de îndată ce apare un alt limbaj, care pune acel lucru pe același plan cu altele. Când exista doar o dinamică, filozofii s-au întrebat cum pot reduce totul la un mecanism și au devenit obsedați. Odată cu descoperirea mai multor dinamici obsesia a dispărut.“56 Mai târziu, Wittgenstein va relua aceste observații cu privire la modul cum putem scăpa de crampe ale gândirii care ne chinuie, de probleme despre care tindem să credem că trebuie să aibă o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
practica propriu-zisă a medicului Voiculescu, complicatele probleme ale lobocoagulării fiind încadrate mediului obișnuit al reprezentărilor ținând de cele obișnuite ale doctorului curant; este vorba de diagnostice, instrumentar etc.: "La început, operația asupra lobului prefrontal se făcea numai bolnavilor, anxioșilor, melancolicilor, obsedaților de sinucidere, rîvnitorilor la perfecțiune, schizofrenicilor, nebunilor, pe care de cele mai multe ori îi aducea în fire. Dar atunci era o operație sîngeroasă. Se scobeau două găuri în oasele capului și chirurgul bîjbîia cu bisturiul prin creier după rădăcinile fibrelor vinovate
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
prin exponențializare, prin ridicarea la putere a oricărei relații. În scriitura sa de cele mai multe ori sentențioasă, Baudrillard afirmă că "nu mai există suflu al transcendenței. Nu mai există decât tensiunea imanenței"398, care confirmă încă o dată transparența proprie acestei societăți obsedate de comunicare. Inutilizabilitatea metaforei oglinzii este reafirmată, obiectul nu mai reprezintă oglinda subiectului, la fel cum toată relația opozitivă dintre subiect și obiect se oprește din a mai fi considerată o "scenă" a cotidianului sau a istoriei. Modelul televiziunii este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
doar ca tonalități ale culturii europene, drept rezultat al presiunilor finalităților induse de istorie, de apartenența la un cod axiologic. "Furioasa hiperrealitate" a Americii a mai fost descrisă și de către Eco în Travels in Hiperreality; americanii sunt caracterizați ca fiind obsedați de construcția replicilor perfecte, a reprezentărilor "autentice", de simulacre, astfel încât granițele dintre adevărat și fals, realitate și reproducere se dizolvă. Eco observă această erodare a distincțiilor și în relația cu trecutul, care este și el reprodus, muzeificat în colecții sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
politică, străbătute, ca un fir al Ariadnei, de motivul de meditație favorit al boierului moldovean, fortuna labilis 71. Unul dintre acestea, "cursul lumii aduce de este de multe ori celui mai mare de cei mici grije", ne sună nouă, lectorilor obsedați de intertextualitate, ca un refren bolovănos, dar expresiv la replica regelui din Partea a doua a piesei istorice Henry IV de Shakespeare: Neliniștit e capul care poartă coroana". Oricum, pasajul care urmează sublimează triumful criminal al gregarului, anticipând, după cum observă cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Se plimba prin salon cu mîinile la spate, ridica bărbia, își țuguia buzele [...]. Se oprea brusc, ne măsura condescendent, își ferea gîtul de gulerul înalt și scrobit, și continua să viseze cu glas tare la palatele strămoșilor din Urbino. Părea obsedat. Mi-aduc aminte cum, într-o zi, plimbîndu-se prin salon, repeta cu emfază: "Eu sînt ultimul descendent"... și se oprea ca să tragă un colț de talpă de la pantoful rupt în vîrf, apoi continua: "...al familiei Cavacioni" și iar se apleca
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
toate publicațiile sale să abordeze teme banale, de importanță minoră. Activitatea de mare complexitate desfășurată continuu de-a lungul multor decenii, îndeosebi activitatea managerială și culminând cu înființarea Băncii de Gene i-au creat stres-uri cotidiene pe care el, obsedat orbește de îndeplinirea exemplară a obiectivelor profesionale, le-a neglijat, însă ele s-au acumulat, și la un moment dat i-au adus destul de grave prejudicii sănătății fizice, lăsându-i însă intacte gândirea și rațiunea. A fost obligat să renunțe
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
drastică: „Iată încă o dovadă a ignoranței personalităților noastre literare” (20.08.35). E dură și cu sine: (sunt) „rece ca o piatră” (5.06.41) sau „ca un Stradivarius pe care ai cânta sârba țigănească” (21.11.41) și obsedată, încă din fragedă adolescență, de sănătatea ei: ” E o vreme în care omul e bine să fie un animal sănătos” (14.03.1946) sau „Tare i bine, Doamne, să fii sănătos și tânăr...” (10.07.46) ” Am o teamă animalică
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
fi preferat să ajungă acolo în plină noapte, să nu mai vadă nimic și să pornească imediat la atac fără să aibă timpul de a se mai gîndi la ceea ce îl așteaptă. E sigur acum că va fi toată noaptea obsedat de imaginea înspăimîntătoare a acelei dungi subțiri de zăpadă ce taie pe de-a întregul muntele, de la Vîrful Verde, la 4121 metri altitudine, pînă la platoul glaciar! O mie două sute de metri de cățărat dintr-o suflare! Fără un loc
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în scrierea realistă, se face în mod esențial asupra obiectului ce trebuie descris [a se vedea în fragmentele precedente "ce spectacol indescriptibil și ce varietate de locuri și de peisaje..." (J. Verne) sau "Este sigur acum, va fi toată noaptea obsedat de imaginea înspăimîntătoare..." (R. Frisson-Roche)], dar și asupra personajelor-pretext. Ele contribuie la acreditarea iluziei referențiale a obiectelor descrise, fie că sînt prezentate ca fiind "demne de interes" sau că apar prin intermediul unor focalizări contradictorii. Din contra, odată cu modalizările, actul descrierii
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
e tot cu minus. Melodrama înseamnă fracturare a narațiunii, stereotipare a relațiilor dintre personaje, absență a interiorității. Ea presupune o insistență aproape exclusivă pe construcția dramatică a scenelor și pe acumularea lor brută, în detrimentul respirației epice ample. Într-o epocă obsedată să traducă prin metafore arhitectonice sau muzicale complexitatea construcției romanești, Lovinescu exploatează o figură picturală, "pointilismul", pentru a justifica o fabricare prin simplă aglomerare de episoade. Antonio Patraș ne face să vedem, în esență, un mod de producere a unui
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
prin materie, pare doar o nuvelă ceva mai extinsă, tratând un "subiect" de factură intimă (dragostea) destinat în genere confesiunilor diaristice, primul roman lovinescian ilustrează o cu totul altă formulă estetică, complexă și rafinată, capabilă să ofere soluții neașteptate scriitorului obsedat de "tainele inimii". Conceput mai curând după un principiu muzical (dar și teatral, melodramatic) decât epic, ca o înlănțuire nu totdeauna motivată de scene și episoade caracteristice, romanul analizează, pentru întâia oară la modul aplicat și sistematic, psihologia intelectualului, în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
care ochiul meu trecea cu privirea micșorată și impasibilă. Trebuie să scriu altceva și să-mi regăsesc acea privire, îmi spuneam... Am luat manuscrisul, l-am dactilografiat, apoi l-am băgat în sertar și am uitat de el cinci ani. Obsedați ai scrisului și ai afirmării, dar și iubitori pasionați ai cuvântului scris, mă întîmpinau nedumeriți: - Ce mai aștepți? Dă-i drumul!... Refuzam să accept că sunt scriitor, spuneam, senin, că vreau să mă las de scris. Și ce să fac
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
CARE PĂREAU ABSOLUT INDEPENDENTE UNELE DE ALTELE. IAR DIN ACESTE LEGĂTURI SE DESPRINDEA UN SENS ÎNFRICOȘĂTOR. "DACĂ E ADEVĂRAT, ÎȘI ZISE EL TREMURÂND, ATUNCI TRASK ȘI CU MINE AM FOST CA DOI MIEI PIERDUȚI ÎN IMENSITATEA, ABATORULUI, FUGIND DE MĂCELAR." Obsedat încă de gândul că trebuia neapărat să ia o decizie, reuși în cele din urmă să-și închidă ochii obosiți. 35 PUȚIN DUPĂ ORA ȘASE DIMINEAȚA, MARIN SE TREZI, ÎȘI ARUNCĂ HALATUL PE EL ȘI ÎL SUNĂ PE COLONELUL GREGSON
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]