390 matches
-
care în prima linie vom cita pe marele bărbat de stat Demetrie Sturza, și încă vr-o doui sau cel mult trei bărbați în viață. 237 Din generația actuală nu putem cita pe nimeni, viitorul ne va proba. N-a lipsit ocaziune pentru ca vocea autorizată a ilustrului nostru decedat Ioan Popescu, să nu răsune pentru apărarea naționalității noastre, a religiunei noastre și a drepturilor celor dezmoșteniți de soartă. Locul de onoare pe care Ioan Popescu îl are în istoria noastră politică și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Farfuridi: „După ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric și din punctul de vedere de drept, voi încheia, precum am zis, cât se poate mai scurt. (...) La anul una-mie-optsute două-zeci-și-unu... fix... (...) Ce ziceam dar? La 1864, vine, mă-nțelegi, ocaziunea să se pronunțe poporul printr-un plebiscit... să vedem însă mai înainte... să ne dăm seama bine de ce va să zică... de ce este un plebiscit... (...) când ziceam dar 64, ziceam plebistic, când ziceam plebiscit, ziceam 64... știm, oricine dintre noi știe ce
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
întrebăm pentru ce?... da... pentru ce? Dacă Europa... să fie cu ochii ațintiți asupra noastră, dacă mă pot pronunța astfel, care lovesc soțietatea, adică fiindcă din cauza zguduiturilor... și... idei subversive... (...) și mă-nțelegi, mai în sfârșit, pentru care în orice ocaziuni solemne a dat probe de tact... vreau să zic într-o privință, poporul, națiunea, România... (cu tărie) țara în sfârșit... cu bun simț, pentru ca Europa cu un moment mai înainte să vie și să recunoască, de la care putem zice depandă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
în Revista generală a învățământului, XXIII, 1935. Kirițescu, Constantin, Șomajul intelectual, extras din Viața Românească, aprilie 1933. Mateiu, I., Politica școlară a României întregite. Aspectul confesional și minoritar. Discurs rostit în ședința dela 29 iunie 1924 a Adunării Deputaților cu ocaziunea reformei învățământului primar, Imprimeria statului, București, 1924. Mănciulescu, Alexe, Paradoxa Săcuiască, Institutul de Arte Grafice Viața Românească, Iași, 1927. Mehedinți, S., Profesorul, temelia tuturor reformelor școlare, Editura librăriei Socec & Co., București, 1929. Mihăileanu, M., "În pustiul carierei de profesor secundar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Nistor, ministru de stat, Institutul de arte grafice și editură Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1923, p. 55. 18 I. Mateiu, Politica școlară a României întregite. Aspectul confesional și minoritar. Discurs rostit în ședința dela 29 iunie 1924 a Adunării Deputaților cu ocaziunea reformei învățământului primar, Imprimeria statului, 1924, București, p. 28. 19 Emil Dandea, Nemulțumirile Ardealului și chestiunea minoritară. Discurs rostit la mesajul tronului în ședințele Camerei Deputaților din 31 octombrie și 1 noiembrie 1928, Imprimeriile Ardealului, București, 1928, p. 27. 20
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ce făcură iluștrii bărbați de Stat și protivnici a tot ce se făcu pân'acum? Toți cei cari au salutat cu bucurie și cu mândrie triumfurile armatei române; toți cei cari au citit dezbaterile din Cameră și din Senat, cu ocaziunea adresei, și-au zis negreșit că protivnicii guvernului au recunoscut în fine ș-au declarat că buna, înțeleaptă și-n adevăr patriotică a fost calea pe care a mers națiunea și guvernul ei. Din nenorocire ei a făcut contrariul. După
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de fructe și zarzavaturi, până în mijlocul trotuarului, (...) negustori ce sparg ghiața chiar pe trotuarele din centrul orașului, aruncând cu hârdaiele în stradă apă și chiar zoaie, (...) vânzători de semințe, covrigi, mere murate, păpușoi fierți, expuse prafului și muștelor, ce dau ocaziunea la fel de fel de gunoaie”. O dovadă în plus a faptului că oamenii și, mai ales, obiceiurile lor au rămas „sub vremi” este dată de următorul detaliu: deși administrația locală a interzis accesul căruțelor pe străzile asfaltate, în urma protestului negustorilor din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Europa... să fie cu ochii ațintiți asupra noastră, dacă mă pot pronunța astfel, care lovesc soțietatea, adică fiindcă din cauza zguduirilor... și... idei subversive...(asudă și rătăcește din ce în ce) și mă-înțelegi mai în sfârșit, pentru care în orice ocaziuni solemne a dat probe de tact... vreau să zic într-o privință poporul, națiunea, România... (cu tărie) țara în sfârșit... cu bun simț, pentru ca Europa cu un moment mai înainte să vie și să recunoască, de la care putem zice depandă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
alte cărți morale pentru popor. După război, activitatea a fost luată din nou, dar acești preoți s-au convins că fără o tipografie proprie, nu se va face un progres real. De aceea, la 1925 s-au folosit de o ocaziune și episcopia a cumpărat tipografia Lumina Moldovei, proprietatea domnului Liviu Sadoveanu. Din lipsă de local nu s-a putut utiliza această tipografie până la 15 mai 1927, când s-au făcut toate sforțările pentru deschiderea ei. Tipografia Presa Bună nu urmărește
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Serviciile din S.S.A.U. Dispozițiunile în vigoare, date încă de anul trecut, din ordinul Domnului CONDUCĂTOR AL STATULUI, au interzis accesul furnizorilor evrei prin ministere, precum și orice amestec al acestora în diferite comenzi sau contracte cu armata. Cu această ocaziune, se reamintește că toleranța și indulgența celor chemați să respecte dispozițiunile date, în interesul suprem al Țării, au înlesnit eludarea acestor dispozițiuni și încurajarea primejdiei evreiești. Pentru a se intra în legalitate, vă rog să binevoiți a dispune executarea dispozițiunilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
abuz se vor lua toate măsurile necesare pentru a se evita vânzările de sub mâna și dosirea prin îngropare sau distrugere Operațiunile de schimb se vor face înainte de plecarea evreilor din lagăre și la punctele de trecere în Ucraina. Cu această ocaziune li se vor schimba și lei contra Kassenschein în mod obligatoriu. Comunicându-vă cele ce preced, vă rugăm să binevoiți a lua măsuri pentru executare. p. GUVERNATOR, ss. indescifrabil *) Adnotări: "Biroul 2"; "Văzut. Colonel ss. E. Dumitrescu". AMR, fond 1733-Comandamentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Supravegherea se va extinde și asupra felului de viață și a relațiilor sociale a tuturora. Orice abatere constatată se va raporta de îndată, direct și telegrafic, Direcției Justiției Militare, arătându-se numele vinovatului și măsurile luate. Pentru a nu da ocaziune să se emită chemări fictive, se interzice cu desăvârșire semnarea cu parafa a citațiilor și mandatelor. Președinții Curților Marțiale și șefii de parchete vor fi trași la răspundere și aspru sancționați în cazurile când abateri de natura celor de mai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de echipa Inspectorului Marin Florescu "trimis special" pentru această operațiune În gară, înainte de plecare, aceeași echipă a făcut evacuaților o percheziție la bagaje și corporală pentru a se asigura că nu și-au reținut lucruri și valori nepermise. Cu această ocaziune li s'au confiscat: stofe, pânzeturi, piele, pentru motivul, afirmă Inspectorul Marin Florescu, că acestea, după Legea vămilor, nu puteau fi trecute peste frontieră. Nu este adevărat că li s'au luat haine, iar alimentele s'au confiscat numai surplusurile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
etc., și care trebuesc utilizate la lucrări mai grele în exterior. Organele militare teritoriale sunt prea împovărate și nu pot ține le curent în bune condițiuni nici evidența evreilor bărbați. 10. Să se mențină portul obligatoriu al brasardelor, în toate ocaziunile, așa cum prevede Decretul Lege Nr. 2030/1941. 11. Să se prevadă sancțiuni severe atât pentru evreii care nu vor purta brasarda cât și pentru acei care nu execută conștiincios munca obligatorie. Pentru această din urmă obligație a existat pedeapsa cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
D-lui Ilie Nedelcu din acest oraș (Tecuci n. n.) reclamă că de la locuitorii din cotuna Umbrărești are să ia o sumă de 272 franci pentru lucrul ce a făcut la biserica din această cotună, cerând a le pune în vedere cu ocaziunea sfințirii acestei biserici pentru a-i plăti” (subl. n. I. S.). Nu încape discuție că datele din documentele de mai sus sunt reale și trebuie luate în considerație în furnizarea informațiilor despre darea în folosință a bisericii din cătuna Slobozia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]