9,574 matches
-
a rămas, aceea pentru mașini, într-un efort zadarnic de comunicare și apropiere. Își vînd mașina. Cînd tranzacția s-a încheiat și fostul proprietar a plecat, în urmă rămîne un dezolant ocean al deșeurilor, care e, în ultimă instanță, un ocean al intimității fiecăruia: o pagină ruptă dintr-o carte de telefoane, un petic de fustă, un bilet vechi la cinematograf, timbre, mărunte obiecte fără rost, dar care și-au avut cîndva locul într-un univers personal. Licitația, metonimic anexată metaforei
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
Catrinel Popa Apărută peste ocean, în condiții grafice deosebite, antologia Day After Night cuprinde versuri selectate din operele a douăzeci de poeți români contemporani, majoritatea optzeciști, unii foarte cunoscuți (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Magda Cârneci, Nichita Danilov, Mircea Dinescu, Mariana Marin, Ion Stratan, Matei
Poezie optzecistă și ritmuri anglo-saxone by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17390_a_18715]
-
napoleoniană. Deschide gura. Nu găsește nici un cuvânt potrivit și disperat începe să sară din nou. Brusc se oprește și se uită la Erou a cărui față nu se mai vede din cauza balonului care a devenit un glob uriaș cu continente, oceane. Se apropie de el pe furiș și scoțând un ac cu gămălie de la reverul hainei împunge balonul care se sparge cu zgomot. Apoi iese chicotind. Numere de iluzionism "N-am scris niciodată pentru a oglindi realitatea, ci dintr-o necesitate
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
comune. (Ștefan Zweig - "Triumful și destinul tragic al lui Erasm din Rotterdam") Sorții i-au jucat festa lui Ștefan Zweig. Acest european născut la Viena s-a văzut nevoit, obligat chiar, în timpul, celei de-a doua conflagrații mondiale, să treacă oceanul - părăsind vechiul continent - și să se stabilească, pesemne provizoriu, cît mai departe de trufia sîngeroasă a zvasticei, în Brazilia. Altcîndva, acasă, scrisese cu îndreptățită certitudine: "Trecerea de la secolul al cincisprezecelea la cel de-al șaisprezecelea reprezintă un moment crucial pentru
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
marea este percepută drept sursă de angoasa sau chiar de dezgust, pentru că pe la mijlocul veacului al XVIII-lea, odată cu o emancipare accentuată a atitudinii față de corpul uman să se modifice, în mod clar nu prin simplă coincidență, și percepția naturii, a oceanului, marii, țărmului în mod particular. Fiindcă plajă atrage irezistibil", susține Kaufmann, "ea e manifestarea cea mai reușită a unei posibile fuziuni corp-natură cu simplitatea despuiata a unui paradis realizabil, departe de societatea urbană, de ritmurile și constrîngerile ei". Plajă oferă
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
anului 1952 (?!exclamația noastră), iar vasul uriaș, acel Dreadnought al Păcii, pe care înaltă ființă franco-anglo-americană îl pusese de vreo douăzeci de ani în executare, trebuia în curînd să fie împins în afara din matcă în care fusese lucrat, în apele oceanului... Spăimîntătorul și minunatul Dreadnought al Păcii sleise însă întreaga producțiune a fierului după fața pămîntului, și ar fi rămas neispravit, daca omenirea nu s-ar fi aflat tocmai atunci într-o eră de liniște și împăciuire, așa că societatea în comandita
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
eruptiva a expresioniștilor aspiră a-și reduce dimensiunile prin relativism și umilitate: "a înghețat lumea/ pînă în lavă vulcanului/ pînă în ochii sfinților pictați pe biserici/ pînă în sunetele care ies din clopote.// gîndul cade se scufundă -/ bănuț pe fundul oceanului./ mai bate nu mai bate/ inima transparență a gîndului?/ în adînc în adînc îngropat este gîndul/ cum e îngropată bucuria în creierul/ pruncului care se va naște peste o sută de ani" (Nouă glaciație). În același timp se remarcă urmele
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
oniric din mediul lichidului amniotic, încercînd a articulă o ontogenie ce se pierde în zarea unei filogenii crunt-metafizice: "Specia invizibilului/ își vede de treabă/ am abraxul cu mine/ noaptea-i un pește indigo/ în burtă lui mă plimb/ printr-un ocean de forme/ inteligente și primejdioase/ ziua-i un pește orb.// Am doar trei ani/ mă cuibăresc în mintea mea matură/ nu-i noapte acum și nu e zi și timpul nu cunoaște divizare/ țin capu^ pe-o pernuța albastră pe
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
barcă se transformă în galera. Chiar dacă adnotat, chiar dacă umbrit de un intreg "scandal" auctorial, avem totuși în față un jurnal. Trei sferturi din el privește perioada petrecută în Franța, după ^89, la Talence, micul orășel universitar de lângă Bordeaux. Aici, aproape de ocean, barca suferă transformarea; exilul, care până nu demult nu putea să fie decât unul politic, devine un exil intim, strict personal: "Pierzându-mi iluziile, m-am retras în pădurea Thouars unde, e adevărat, prea mult umor nu-i. Că-s
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
putea să se afle înaintea unui alt soi de milionar și ar fi vrut să audă cît și cum? Știam că un lucru era foarte important în lumea anglo-saxonă, la început în Anglia pe urma și la verișorii lor de peste ocean, contaminați de obiceiurile celor dinții, chiț că ultimii erau "niște parveniți", niște mitocani ajunși,... americanii ăștia,... orice-ar fi fost ei și oricîte ar fi avut... Chestia de bază a lor, deci, era "să nu-ți vorbești de rău țară
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
cărui strămoși, pe de o parte descendenți ai ultimului sultan maur, Boabdil, pe de alta, ai lui Vasco da Gamă, ajung cândva în India. În plus, spiritul orașului Bombay trăiește prin inepuizabila putere narativa a locuitorilor săi. Palimpstine este "un ocean de povești", în care "toți locuitorii sunt naratori" și toată lumea "vorbește odată" (p. 350), într-un iureș năucitor al ideilor și al cuvintelor imposibil de stăpânit. Poveștile dezlănțuite îneacă în lumea fantastică a vechilor mituri toate detaliile politice realiste - cum
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
o revoluție sexuală, ale cărei efecte noi le resimțim prin contagiune astăzi, dar fără necesarul catharsis inițial, nu ne-am putea aștepta și la o recuperare, la o asumare proprie a vremurilor pe care le trăim?! Bineînțeles, influențele muzicale de peste Ocean se simt - cu unele notabile excepții - la mai fiecare creație de acest gen (asimilate fiind totuși până la o nouă incandescenta). După cum spuneam însă, textul are "primul cuvânt" aici. Tinerii (despre care atâta s-a vorbit și în care atâta speranța
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
privind peste umăr cu mînie reținută, căci există oameni, adulți în toată firea, care poartă greaua povară a răspunderii pentru această hemoragie nesănătoasă, abundență. Într-o perspectivă mai apropiată ori mai îndepărtată, drumeția tinerilor va însemna o familie fracturata, un ocean de trecut, fie și-n zbor, o ruptură de țară și de mosi-strămosi. Acești copii crescuți prea repede mari sînt ca un reflux, contravalul care, misterios și mirific reface balansul cuvenit, echilibrul generațiilor de ieri, de alaltăieri, succedate de viitorimea
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
deprinderii bunelor maniere. Din nefericire, astăzi s-a ajuns pînă acolo încît... e interzis să interzici! Educația permisiva din ultimele decenii a eșuat, dovedindu-se deficitară, nejustificată. Să fim convinși că tinerii care vor ajunge în Europa occidentală și peste ocean, vor izbuti să înțeleagă prompt că anumite noțiuni și-au pierdut pe drum, relativ, semnificația: morală, disciplina, politețe, credința, patriotism, cinste etc. - iată noțiunile care vor contribui la alcătuirea liantului propriei personalități; deși, s-ar părea, asemenea noțiuni au cam
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
citi, discret, în această de pe urma constatare regretul lui Updike că nu există o nouă generație în proza americană, sau dimpotrivă, propriul său orgoliu generationist. Important este ca ultimii douăzeci de ani nu au adus ceva realmente nou în proza de peste Ocean. Să fie această o oboseală a ficțiunii? O scădere a interesului unui public refugiat cu arme și bagaje în brațele serialului sitcom de televiziune? Și una, și cealaltă, în directă legătură. Updike e convins că în ziua de azi nu
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
formei străine a cuvîntului compus care stă la baza siglelor, precum și tendinței culturale de a respecta în cît mai mare măsură posibil, la împrumuturile recente, pronunția din limba-sursă. Altul e totuși cazul siglei CV - "CV-ul lor cuprinde expoziții peste Ocean" (RL 2790, 1999, 20) - care se aude azi, foarte des, în formă orală si-vi. Rostirea englezeasca a abrevierii are explicații socio-culturale: contactul masiv cu oferte de serviciu străine, frecvență anunțurilor de mică publicitate în engleză; sintagma latină curriculum vitae
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
Cipriana Petre ăntr-o notă a editorului ce deschide antologia apărută la Editură Fundației Culturale Române sub titlul Ten Steps Closer to România (Cu zece pași mai aproape de România). Pentru a conchide imediat:"Această carte este doar o picătură dintr-un ocean". ăntr-adevăr, dar o picătură din care se poate reconstitui ăntregul - dimensiunea spiritualității românești. O asemenea contragere exclude, de la bun ănceput, pretenția exhaustivității, presupunând operarea unei selecții. Era, de altfel, cum bine observa Antoaneta Tănăsescu, căreia i se datorează concepția antologiei
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
disperările, maniile, sentimentele de vină, de murdărire sau de insuportabila plictiseală, dar și exaltările și freneziile pe care le-au trăit acei înaintași. Vechile texte citite (rescrise) de ea în lungile după-amieze ale duminicilor melbourneze povestesc despre aventuroasa traversare a oceanului, despre naufragii și aparent fericite petreceri de Crăciun pe vas, despre instrumentul abandonat pe plajă la care cineva încearcă să cânte Bach sub bătaia ploii, despre carnavalul curselor de cai, cu măști, arlechini și punchinelli, despre celebrarea Anului Nou sub
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
unde, după propria să mărturisire, are nu numai rude și numeroși prieteni, ci chiar un fel de mai mare confort profesional, nu în sensul de "la-el-acasă", cît de urmărire coerentă și fără sincope de implicare subiectivă, a vietii intelectuale de peste Ocean. Dar dezrădăcinat, acest intelectual rafinat, cu spectaculoasă sa carieră, cu o flexibilitate a minții de invidiat și cu aerul lui serios (în scris), de apărător cu convingeri netulburate al drepturilor omului de pe poziții filozofice, nu social-militante, nu este. Categoric nu
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
care nu îl împiedică să fie senin. Răspunsul e următorul: devenind ceea ce el numește un ins dezrădăcinat, dar numai în primă accepțiune pe care o dă Larousse-ul. Todorov se declară pe șine cetățean francez, de origine bulgară, si călător peste Ocean. Oricare dintre aceste repere de identitate ar fi omis din prezentare, Todorov nu ar mai fi același. Depeizîndu-se, autorul este unul dintre acei foarte, extrem de rări oameni care au izbutit să-și găsească un spațiu cultural aproape privat, o nișă
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
abia acum ea își poate găsi adevăratul loc de frunte în creația românească de expresie latină, cu reale valori narative și artistice. Emoția este cu atât mai mare, cu cat ea revine acasă, în forma ei originală, tocmai de dincolo de Ocean, unde cel mai puțin se așteptau exegeții s-o găsească. Nu putem decât să felicitam pe savantul istoric ce a descoperit-o și a întreprins, cu ajutorul Editurii "Roza Vanturilor" și al sprijinitorilor materiali, reproducerea ei, însoțită de amplul studiu privind
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
din această carte, după propria să inima, înflorindu-le așadar cît poftește, închei istorisind și eu una, dintre preferatele mele, întîmplător o pildă persana: ea ne vorbește despre un povestaș care, zi după zi și noapte după noapte, îi spune oceanului o poveste, fără a avea răgaz decît să bea un pahar de apă între două basme și două valuri. Povestașul nu se poate opri niciodată, pentru ca, spre deosebire de Șeherazada, care știe ce i se va întîmpla și nu face decît să
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
poveste, fără a avea răgaz decît să bea un pahar de apă între două basme și două valuri. Povestașul nu se poate opri niciodată, pentru ca, spre deosebire de Șeherazada, care știe ce i se va întîmpla și nu face decît să amîne, oceanul rămîne un ascultător mut și misterios. Dar tocmai de aceea mai periculos. Ascultăm povești și devenim, fiecare din noi, un potențial tiran, gata să-l nimicească pe povestașul amuțit. Pentru că ne plac atît de mult încît le vrem fără sfîrșit
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
educa, pentru că foarte curînd să se dovedească a fi un pianist de geniu înnăscut, care, ani la rînd, vă fascina călătorii, incapabil să părăsească vasul. De altfel, la singură tentativă, New York-ul întunecat și fumegînd nu-l ispitește așa cum vocea oceanului o face deși nu e sigur dacă a auzit-o vreodată cu adevarat, dar în mod cert a transfigurat-o în muzică să. Cu o teribilă candoare în priviri și un suav mister al gesturilor, vrăjind clapele pianului într-o
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
îi treacă pragul. Nu se poate încheia un excurs atît de precar într-o gîndire atît de bogată altfel decît anecdotic, cu o informație care își are totuși relevanță ei. Încă din anii ă80 Lévinas a devenit cunoscut și pește Ocean, primind titlul de doctor honoris causa al Universității Loyola. Abia acum însă vogă lui în America a atins cote amețitoare. La o conferință de filozofie a Asociației de filozofie americane ținută în vara aceasta în Colorado mulți participanți își bazau
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]