469 matches
-
sfintei mânăstiri de la Bistrița, ca să-i fie de cinste și de pomenire în veci. Însă cât va fi în viață mai sus-zisa jupaniță, singură să stăpânească satul și ațiganii mai sus-ziși, iar după moartea ei să fie sfintei mânăstiri de ocină și de ohabă..."” (Leonăchescu, 2001). La 16 aprilie 1533 sunt menționate hotarele moșiei Stroești cu toponimele aflate și azi în uz: „"de la piscul lui Vlad până la gâlma Mălinișului și până la piscul Șcheaului din sus și de aici, drept la gura
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
domniei mele, jupânului Stoica Naneș și vărului lui, Tatomir și nepoților lui, Manea și Stoica [...], ca să le fie satele anume: jumătate din Sâtlani și Râușorul tot și Copăcelul tot și la Voila jumătate și Ucea toată, să le fie de ocină și ohabă, pentru că le-au dobândit de la Domnia Mea cu slujbă”" . Mai apoi, Becleanul va apărea în mai multe documente și în mai toate urbariile (recensămintele) efectuate de autoritățile maghiare de-a lungul secolelor XVI-XIX (1560, 1576, 1637, 1640, 1649
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
și jupâniței lui, Maria, această așezare, fostă a Craioveștilor, în urma unor judecăți. Satul este cu mult mai vechi, el existând în secolul al XV-lea și chiar mai înainte, întrucât același document mai precizează că Fântânele ”este veche și dreapta ocina și de moștenirea lor, agonisită și cumpărată de răposatul Pârvu ban”. Numele comunei Fântânele vine de la numărul mare de izvoare ce țâșneau de la poalele malului ce formează valea Dunării, cunoscute sub numele de fântânițe/fântânele. Mai târziu aceste izvoare, care
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Nenciulești (reședința) și Păru Rotund. Comună Nenciulești este atestata documentar de pește 480 de ani. La 2 iulie 1527, Radu de la Afumați „întărește lui Bojica și lui Oprea, cu frații și cu ceață lor, Ocina Nenciulești”. Se spune ca satul ar fi existat încă de prin sec. al XV-lea pe valea Urluiului, în apropierea actualului sat Bogdana, dar locuitorii au decis să se mute pe actuala vatra, aducându-și și biserica de lemn, împreună cu
Comuna Nenciulești, Teleorman () [Corola-website/Science/301816_a_303145]
-
Tule șoltuzul si 12 pârgari ai Bârladului, pentru vânzarea unei părți din moșia Văleni (județul Fălciu) "Precum au venit înaintea lor Mărica si sora ei, Grozava, nepoatele lui Ioan stolnicul, fetele Balaci din Văleni, și-au vândut a lor dreaptă ocină și moșăe, din satul Văleni, dintr-un bătrân a treia parte, cu loc de prisacă și pomătu, și cu casă în vatra satului, cu loc de fânaț, din câmpu și din pădure, ... care parte au vândut-o lui Scărlet și
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
și înaintea boerilor noștri mari și mici și s-a jeluit și a mărturisit cu megieșii săi că privilegiul pe care l-a avut marele pan Drăgoi și socrul lui pan Romașco, de la bunicul nostru, Alexandru voevod cel Bătrân, pe ocinele lor , satele Drăgoești...și pe Lucăcești și pe Botești, și pe Căcăceni, acel privilegiu a fost în mâinile panului Corui și el le-a stricat și le-a pierdut. Deci noi am socotit cu panii noștri și am miluit pe
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
Corui și el le-a stricat și le-a pierdut. Deci noi am socotit cu panii noștri și am miluit pe pan Lațco cu osebita noastră milă și i-am dat și i-am întărit în țara noastră, în Moldova, ocina dreaptă a femeii lui, fiica lui pan Romașco , satele mai sus scrise Drăgoiești... și Lucacești și Botești și Căcăceni, să-i fie de la noi uric cu tot venitul lui și copiilor lor și nepoților lor și strănepoților lor și întregului
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
centrală a județului, în Câmpia Boianului, la o distanță de 19 km de municipiul Slatina. Coteana apare pe 8 august în anul 1437 sau 1438, într-un hrisov prin care Vlad Dracul întărește lui Taeîncoș, lui Stan și lui Colțea : " ocina în Coteana pe care s-au înfrățit ". Dacă ne-am întoarce în timp, am susține cu tărie că populația satului Coteana este în proporție de 50% de origine bulgară. Populația a fost odinioară bilingva dar se pare că locuitorii de
Coteana, Olt () [Corola-website/Science/301967_a_303296]
-
Vlad Voevod și domn, stăpân peste țară Ungro-Vlahiei și a Părților de Pește munții Almasului și Făgărașului, am dăruit acest sat slugilor domniei mele Bară și fratelui său Gâdea, ca să fie Godenii toți, pentru că jumătate din Godenii le este veche Ocina, iar cealaltă jumătate au cumpărat-o de la Radu Grama, prețul fiind 30 de florini, să le fie de ocina și ohaba lor și copiilor lor, nepoților și Strănepoților lor, începând de la vamă oilor, vama porcilor, de la albinărit. Nimeni să nu
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
acest sat slugilor domniei mele Bară și fratelui său Gâdea, ca să fie Godenii toți, pentru că jumătate din Godenii le este veche Ocina, iar cealaltă jumătate au cumpărat-o de la Radu Grama, prețul fiind 30 de florini, să le fie de ocina și ohaba lor și copiilor lor, nepoților și Strănepoților lor, începând de la vamă oilor, vama porcilor, de la albinărit. Nimeni să nu‘i tulbure, sau să-i împiedice, acela va primii rău și urgie de la domnia mea. “* Martori .' Jupan Voicu Dobriță
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
Mlecănești, Motoci și Urechești. Comună Mischii este așezată în N-E județului Dolj și a orașului Craiova, la aproximativ 10 km de acesta, în câmpia colinara a Podișului Getic, pe valea râului Teslui și a afluenților săi Oda, Tarova, Vișina, Ocina, precum și a afluenților Gemărtăluiului. Prin comună trece șoseaua națională Craiova-Bălcești-Rm. Vâlcea (prin satul Motoci) din care se ramifică drumul județean 641 care leagă celelalte sate ale comunei. Comună Mischii are o suprafață de 4.993 de ha, altitudinea maximă fiind
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
din lemn, construită alături. Prima mențiune documentară privind localitatea Lipovu este datată 4 octombrie 1569 în vremea lui Alexandru Voievod: „Dă domnia mea această poruncă cinstitului și primului sfetnic al domniei mele Dobromir, mare ban al Craiovei, ca să-i fie ocină la Lipovu...”. Evidențierea în același document a unei mânăstiri confirmă popularea acestui ținut cu mult timp înaintea atestării. Documentele cercetate dau informații, în secolele XVI-XVIII, mai mult despre mânăstire decât despre viața locuitorilor din acest cătun. Ascendența activității monahale a
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
rumâni, lui Stoica - mare vistier. Pe patul de moarte Stoica, "singur a socotit și s-a gandit din inimă..." împreună cu soția sa Dochia de "i-a iertat și i-a slobozit de vecinie să fie slobozi și megieși cu toata ocina lor, tot satul peste tot, hotar până în hotar". Așadar, "Brădiceni", vechi sat moșnenesc, rumânizându-se pentru scurt timp, revine la vechea formă de stare socială, remoșnenindu-se. În timpul stăpânirii austriece (1718-1739) în Brădiceni a fost instalată compania Leib și au fost așezate
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
succesorii târzii ai boierilor Minea și Iepure două moșii aflate acolo. Nu se știe cum au intrat în posesia satului scindat acești succesori. Dar ei erau puternici, respectați și foarte apropiați de scaunele domnești. Erau vestiții Frați Buzești. Ei stăpâneau ocinile dobridorene pe bază de documente voievodale emise de Radu de la Afumați (1522-1523; 1525-1529), Vlad Înecatul (1530-1531), Radu Paisie Călugărul (1535-1545), și Pătrașcu Vodă (1554-1557) și întărite de Mihnea Turcitul la 9 mai 1581. Cele două moșii se mai numeau încă
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
și cu fiii lor, câți le va da Dumnezeu, ca să le fie anume DOBRIDORUL lui Minea și DOBRIDORUL lui Iepure, toate și cu toate hotarele și cu seliștile și din sus și din jos, pentru că ele sunt vechi și drepte ocine și de moștenire...”. Este vorba de o reîntărire a daniei către Frații Buzești pe care aceștia o aveau deja de la Radu de la Afumați (1522-1523; 1525-1529), Vlad Înecatul (1530-1531), Radu Paisie Călugărul (1535-1545), și Pătrașcu Voievod (1554-1557). Buzeștii se asigurau, cu
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Muiereni, Vladimir, Goiești, Mogoșești, Fântâni, Salci.Tot aici,dincolo de drumul Muierii este satul Cruci (Gruița). Este atestată prima dată la 28 iulie 1577, într-un document emis de un mare ban al Craiovei care apare ca martor, la vânzarea unor ocini din Lipov. Printr-unul din satele comunei Goiești a trecut Tudor Vladimirescu(1821) cu oastea sa unde a și poposit. Urmarea acestui eveniment, unul din satele comunei se numește Vladimir (numele vine de la unul din pandurii lui Tudor Vladimirescu). Legate
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
Șerban, la 29 septembrie 1608, confirmă lui Mircea Armoș și soției sale Neacșa, stăpânire peste un țigan și fiul său, cumpărați de la Voica din Broșteni cu 1200 asprii. • Sărdănești - La întocmirea unui act din 10 februarie 1618 pentru cumpărarea unei ocine din Murgești, printre martori se află Berivoe și Radu din Sărdănești. • Olari - Radu Șerban, prin actul din 3 februarie 1609, întărește „Mănăstirii Strâmba” stăpânire peste jumătate din satul Olari, cumpărată de la Stoica, postelnic de Ohaba. Centrul comunei îl reprezintă localitatea
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
prin faptul că „[...] de multe ori m-au înșelat turcii pe mine acum vreau să le fac și eu tot așa; pe Dumnezeul meu că nu va rămânea nici sămânță de ei [...]“. Din nefericire aceste vorbe, întărite cu jurăminte pe ocina lui, pe credința lui și pe capul lui, râman doar vorbe. Înfruntarea a avut loc înainte de 24 iulie, Sigismund de Luxemburg este înfrânt, iar în Transilvania turcii au pustiit cumplit Țara Bârsei. Nu se știe cum a rămas cu cele
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
Domițian, descoperit în anul 1966, pe Dealul Cimitirului din Costești. Așezarea este atestată documentar inițial în hrisovul emis de cancelaria domnească a voievodului Radu Paisie la 30 iulie 1535, prin care se confirmă lui Șerb și altora proprietatea asupra unor „ocine în Costești”, Șerb „așezând piste ocini pe fiicele sale, Stana și Buna”. Prin secolul XIV, apar câteva mențiuni despre două călătorii ale voievodului Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I Întemeietorul, de la Curtea de Argeș către Dunăre, în decursul cărora s-au
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
Dealul Cimitirului din Costești. Așezarea este atestată documentar inițial în hrisovul emis de cancelaria domnească a voievodului Radu Paisie la 30 iulie 1535, prin care se confirmă lui Șerb și altora proprietatea asupra unor „ocine în Costești”, Șerb „așezând piste ocini pe fiicele sale, Stana și Buna”. Prin secolul XIV, apar câteva mențiuni despre două călătorii ale voievodului Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I Întemeietorul, de la Curtea de Argeș către Dunăre, în decursul cărora s-au făcut popasuri pentru odihnă și schimbarea
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
întărește lui Drăghici spătarul, fratelui său Udriște marele vistier din Mărgineni și vărului lor primar Vintilă comisul satele Viișoara și Tiha (probabil Tiia, sat astăzi dispărut, situat în apropierea localității Saelele) din Teleorman, „[...]pentru că le-au fost vechi și drepte ocine, dedine, de la bunicul lor Badea vornic, ci au fost pierdute de Bădica ce s-a ridicat domn” . Conform a ceea ce rezultă din acest act se poate trage concluzia că „Bădica ce s-a ridicat domn” era rudă apropiată cu Familia
Radu Bădica () [Corola-website/Science/308222_a_309551]
-
pomeniți, dar și moștenitor, sau împroprietărit de Neagoe Basarab cu satul Viișoara, proprietate personală a domnitorului, care figurează printre daniile acestuia către mănăstirea Cutlumus, moșie ulterior revenită călugărilor, apoi iar revendicată și obținută de urmașii banilor din Coiani ca drepte ocine la sfârșitul veacului. Din această complicată plasă genealogică de moșteniri și revendicări nu putem trage o concluzie sigură. Acel personaj, Badea vornic, poate fi identificat cu Badea vornicul din Șuici, contemporan și omonim cu acesta, însă poziționarea satelor din act
Radu Bădica () [Corola-website/Science/308222_a_309551]
-
domn al Țării Moldovei. Iată au venit înaintea domniei mele și înaintea tuturor boierilor domniei mele, mari și mici, sluga domniei mele, Dima călăraș de Țarigrad, de bună voia lui, nesilit de nimeni, nici asuprit și au vândut dreapta sa ocină și vie, cu crame și cu grădini și cu îngrădire și cu tot venitul. Aceea am vândut-o rugătorilor domniei mele, călugărilor de la Sfânta Mănăstire a domniei mele, nou zidită, care se cheamă Bârnova, unde este hramul Sfântului și slăvitului
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
a evoluat până la cea actuală. Satul Vădăstrița este amintit în continuare în documentele vremii. Domnitorul Radu cel Mare întărește în anul 1501 mănăstirii Cozia mai multe sate, printre care și Vădăstrița cu bălțile de la Dunăre, pentru că ”"să le fie de ocina și de ohaba sfintei mănăstiri și dumnezeieștilor călugări de hrană, iar noua și părinților noștri de veșnică pomenire". Satul Vădăstrița și alte șase state au fost cumpărate în secolul al XVI-lea de călugări de la Gonea Taurul, un necunoscut, pentru
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
Ivașco, "„jumătate din satul Vicșineț, și partea fratelui său Petru”" (Manciul). Satul Vicșani reapare în urice abia în 15 martie 1488, când Ștefan cel Mare cumpăra de la Șteful, fiul Annei, fiica lui Coste Tătăraș, cu 200 zloți tătărești, "„a sa ocină și dedină, a bunicului său Ivașco (deci de la fiul lui Giurgiu de la Frătăuți), jumătate din satul Vicșineț, pe Suceavă”", iar de la Andriaș Hancovici, de la fratele său, Ivașco, de la surorile lor, Ana și Tața, cu copiii lor și vara lor Marina
Vicșani, Suceava () [Corola-website/Science/302014_a_303343]