4,789 matches
-
nu, vreau unul adevărat, din acela... Și lumânări cu trandafiri grena și buchetul la fel... N-aveam nimic împotriva nimănui, ei doar mă iubeau cu toții. Eram anesteziat însă, parcă îmi decuplase cineva creierul de restul corpului. „În țara noastră, Statul ocrotește familia...” Am semnat, am sărutat-o, am primit cutii și servicii de masă, am băut ceva pe hol înainte de-a merge la petrecere, n-am mai ieșit pe sub bolta de flori pentru că ploua în continuare. Am stat la masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
sine și de la capacitatea sa de rezistență la teamă, cînd Îndurase imperturbabil, În cel mai ascuns cotlon și cu apa pînă la brîu, salvele neîncetate, exploziile și moartea, convins că nici marea, nici tunurile nu se puteau pune cu el. Ocrotit de Întuneric, Înotă apoi printre rechinii care abia dacă reușiră să-l atingă, cîștigă teren, traversă insula și, ajuns În Mayagüez, fură o barcă În care mai apoi Înconjură coastele Republicii Dominicane pînă ajunse În refugiul sigur din La Tortuga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
și probabil că nu existase niciodată de-a lungul istoriei - o ființă atît de profund nefericită pe fața pămîntului. Chiar și Elegbá, zeița răului, Îl părăsise, și pricepea acum greșeala pe care o săvîrșise Încredințîndu-și soarta unei divinități care Îi ocrotea pe negri, care nicicînd nu avea să vadă În el - roșcovan și alb ca brînza - altceva decît unul dintre numeroșii dușmani al rasei ei. „Zeii altora nu-mi sînt de folos, Își spuse el convins. Nici demonii lor... Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mai cu seamă În perioada de Împerechere, zău dacă era cu putință să privești În sus și să descoperi măcar un singur metru pătrat de cer neînțesat de păsări. Fără Îndoială că o ploaie de excremente nu avea să-l ocrotească pe viitor de dușmani, iar el pricepuse că trebuia să se folosească de Întreaga-i șiretenie dacă năzuia să găsească o formulă prin care să-i Înfrunte Într-o zi pe restul oamenilor. Timpul trecu. Văzu două vapoare, baleniere probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cu frica în sîn, rugîndu-se, făcînd orice să nu pice măgăreața pe ei. Or, toate acestea nu mai puteau fi considerate ordine și disciplină, așa cum fusese învățat el că sînt și pe fiecare trebuia să le slujească și să le ocrotească, ei erau cu totul altceva erau teroarea bunului plac și nesiguranța zilei de mîine. Cu lucrurile astea nu se putea juca, dacă soarta și prințul Pangratty l-au împins în fundătură, trebuia să-și pună mintea lui de adjutant la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
prin care să fie pedepsite gospodinele care duc de la piață pînă acasă găinile cu capul în jos. Citise despre chestii din astea în ziare și ridicase și el din umeri ca atîția alții, dacă-i democrație să fie, lăsați să ocrotească orătăniile, pînă la urmă orice găină ajunge în oală, asta era principalul. Colonelul Stoicescu îi făcu semn să se așeze la masă, " de aceea te-am și chemat, domnule Popianu, ca să-ți spunem de ce am venit la Vladia". S-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
unor oameni ca dumneata. Avem destule semnături ale celor ce și-au făcut din păstrarea ordinii o meserie și un crez. Noi vrem să le oferim ceva de păstrat, în schimbul liberalismului putred, găunos, pe care sînt nevoiți acum să-l ocrotească. Noi vrem să le oferim o ordine bărbătească, în plină forță, fără compromisuri. Dacă ducele Italiei a reușit să facă din macaronarii, din trubadurii lui un popor de soldați capabili să inspire respect, noi de ce n-am putea? Pînă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ușor, pe bătrâni Îi călăuzeau În pregătirile dinaintea morții - ce vorbe să rostească În ceasul de pe urmă, cum să‑și țină mâinile ca să poată trece mai lesne prin strunga ce duce spre lumină; pe mame le povățuiau cum să‑și ocrotească rodul pântecelui, fără a se mai căuta pe la vraci calici, ori cum să‑și vegheze fiii de urgia războaielor, iar femeile sterpe erau Îndemnate să spună rugăciuni, de trei ori pe zi, pe inima goală, ca astfel Suntul Duh să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
piroga mea să treacă pe dedesubt. Dacă eu îmi conduc piroga printre valuri uriașe, ele să treacă pe dedesubt, o, zeule Tané! iar piroga mea să treacă pe deasupra. O, zeule Tané! O, zeule Tané! Fără îndoială că Tané avea să ocrotească această navă, în care un intreg popor își pusese speranțele, însă, pentru a reuși, fiecare dintre membrii săi trebuia să-și pună tot sufletul în munca pe care o făcea, ajutându-l, astfel, pe zeu să realizeze acest lucru. Așezați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
analitic, răbdare, tact și ea posedă câte ceva din toate. Marea ei problemă constă în faptul că este puțin instabilă și se lasă repede influențată, intră în derută, nu are încredere în forțele sale. Dumneavoastră, ca părinte, ar trebui să-i ocrotiți cu grijă sensibilitatea, să-i insuflați încredere în sine, curaj. Ca elevă este liniștită, conștiincioasă, iar notele, notele, hm, nu reflectă mereu calitatea elevului. Acum în ultimul an elevii pun accent pe obiectele care se dau la bacalaureat. Se sunase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
acest capitol, Orheianu este prezentat doar indirect, în capitolul următor, ,,Morții poruncesc celor vii”, el este introdus direct în acțiune. Ne aflăm sub domnia lui Alexandru-Vodă, pe care Stroie l-a sprijinit cu oaste și l-a apărat. Considerându-se ocrotit de vodă și văzându-se înconjurat de putere mare, mazurii ginerelui său, Stroie Orheianu este atât de sigur că lucrurile se vor desfășura după planurile sale încât vine la Șoimărești ,,fără sfială”, legănânduse pe armăsarul lui cel alb, mângâindu-și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
din Humulești(...), parcă-mi saltă și acum inima de bucurie!” sau sentimente de siguranță ce s-au cristalizat atunci, demult: ,,mi-aduc aminte, de parcă acum mi se întâmplă.” Din ,,vremurile acelea săpate-n amintiri”, Nicolae Labiș reconstituie portretul mamei grijulii, ocrotind bunătatea și liniștea căminului său. Aidoma unei zâne din poveste, mama este aproape de sufletul și imaginația copiilor neștiutori de suișurile și coborâșurile existenței. Pe fondul poetic al semnificațiilor, substantivele: masa, vinul, dezvăluie un sensibil univers al copilăriei fericite, apărate de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
se adăpostească la umbra ei și o mai înveselea cu ciripitul melodios. Noaptea o fermecau stelele, o încălzeau razele argintii ale Lunii și visa la florile înmiresmate care i se vor ivi curând la picioare. Ar fi vrut să le ocrotească cu aripa ei, să le mângâie ca pe niște copile, să le adulmece și zi și noapte parfumul. Erau surorile ei, fuseseră crescute de aceeași mamă, se hrăniseră la același sân. Dar vântul începu să sufle din ce în ce mai puternic. Zilele i
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
bucéțicé de la guré. De aceea și astézi mai lupté ostașii noștri În Afganistan, apérînd oamenii simpli de teroarea capitalisté, care vrea sé puné jugul pe ei. Ostașii sovietici Își Împart porția de mîncare cu oamenii simpli din Afganistan și-i ocrotesc pe cei séraci și nedreptéțiți de capitaliștii haini, care bombardeazé sate Întregi și omoaré femei și copii că voi. Ostașii noștri și oamenii simpli din Afganistan se Împrietenesc și, chiar dacé nu Înțeleg limba, oamenii de acolo le vorbesc prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
-i trimite, din sihle întunecate, un lup, s-o întoarcă din cale. Ca lup? Numai gîtlej și colți. "Nu, Mărie. Nu te teme, se aude vocea zugravului, lupul e sfios ca un miel". Dumnezeu mai face o încercare, s-o ocrotească: dezlănțuie din sita de sus o ploaie grozavă. Umflă apele, le revarsă din matcă. Nu, o cheamă zugravul, nu-i decît un ropot de vară, Mărie, un firicel de rîu, un izvor de izvorel. Poți să-l treci". Ploaia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
oraș, dînd impresia că n-a avut început și, mai ales, că nu va avea un sfîrșit. Stropi împinși de un vînt domol se strecurau perfid spre pielea înfrigurată, cu perișori zburliți, ca atunci cînd vezi lupul. Umbrelele încercau să ocrotească capetele pleoștite ale rarilor trecători de pe ulița Podișului. Pînă și cîinii, harnici de obicei, s-au adăpostit pe unde au putut, lăsînd paza în seama nimănui. Chiar și pe un timp ca acesta, adică de cîine, bețivii sfidează pneumonia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se dă cuvîntul. Îl cunosc pe tovarășul Costel de cinci ani. Este un om brutal și antisocial... Costel este surprins total. Cinci ani l-a lăsat să copie la teze, l-a ajutat, foloseau aceeași pastă de dinți și îl ocrotea ca un frate mai mare. Nu mai poate auzi "înfierarea" și se protejează prin fixarea atenției la altceva. Se supune din nou la vot și se numără: unu, doi, ..., zece, unsprezece (votul lui Cornel!). Nervos, Polis iese din ședință și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
granguri la granguri, nu întîlnești prea des în lume. În vinerea aceea de noiembrie mi-am adus aminte de prietenii din Iran. Și acum îmi încălzeam corpul cînd pe o parte, cînd pe alta și Dumnezeu (zic eu) m-a ocrotit de boleșnițe și de data aceasta, ca Președinte al Consiliului Județean. Alții invocă din nou Satana, dar să nu-i credeți, pentru că și eu am făcut o faptă bună în viața mea. Adică mai multe, că moș Leo bate mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și acela este Rodion. Și mata? Ce vei face? Antevorbitorii mei bat cîmpii.. Fără atac la persoană... Eu voi face și voi drege, dar ei... Te știu de elev. Un submediocru, un tupeist care încearcă... Așa cum sînt, dar v-am ocrotit cu umbrela prin lapovița asta. Ce? Auzi, nerușinare. Cînd eram elev tata vă dădea cafea și țigări străine. Mie?! Da, dumneavoastră. Vă cumpăra indulgența. Profesorul este pe moment făcut KO. Pare că nu își va reveni din surpriză. Cele spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
era la subsol, iar ca să fie pornită, trebuiau niște preparative mici (pus lemne, scos cenușa, etc.), profesorul încerca să compenseze cu o haină mai groasă acest inconvenient. Îmi este frig și, ca să-mi fie bine, trebuie să distrug codrii seculari, ocrotiți de străbuni. Cu ce drept vine Dorohoi să distrugă ceea ce nu-i aparține? Afară fulgii cad greoi și străduța sa devine impracticabilă pentru mașini. Strămoșii noștri foloseau sania, simplu, ecologic. Un huruit specific anunță că vine plugul să deszăpezească. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
un pălățel bine separat de celelalte acareturi. Un hectar și jumătate au fost alocați micului palat, Trianon cum le plăcea să-i spună, unde erau peluze, pomi fructiferi, foișor, alei din dale rozii și alte chestii și socoteli. Curtea era ocrotită de un gard solid, un amestec de fier forjat și zidărie. Apare curios gestul de a o lăsa pe Raluca singură într-o casă în care erau mai mereu oameni de tot felul, femei de serviciu, grădinari și meșteri care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
o stea coaptă! Nu vei rătăci niciodată. Pășește! Pe unde a trecut Dumnezeu, calea este bătută. Drumul drept, răcoros, la o lungime de suflet merge înainte. Îl trimit în fiecare seară se te întâmpine când ieși de la școală, să te ocrotească, să te aibă în pavăza. Pășește pe urmele lui fără frică!" În pașii mamei mereu bate inima. Drumul spre casă l-a făcut pe ascuns, gardul viu îi ajungea până la sâni. Castanii pocneau de viață în muguri de frunză crudă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ocupa cîteva teritorii din Lombardia. Să ne gîndim acum cît de ușor i-ar fi fost regelui să-și păstreze autoritatea în Italia, dacă ar fi ținut seama de regulile mai sus arătate și dacă i-ar fi apărat și ocrotit pe toți prietenii lui, care, fiind numeroși și slabi și, pe deasupra, temîndu-se unii de biserică, alții de venețieni, erau mereu nevoiți să stea alături de el; dar prin intermediul lor, el putea cu ușurință să ia toate măsurile de apărare împotriva celor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
satului, În Cerhat, toate albe, iar unele Încinse cu un brîu de un albastru atît de deschis, că, dacă n-ai fi simțit În culoare huma tencuielii, s-ar fi uitat la tine ochiul cerului. Toate stăteau departe de drum, ocrotite de pomi. De aceea ele-mi păreau mai mici ori chiar așa și erau. Nu auzeai aici vorbindu-se ungurește ori șvăbește, oamenii nu se salutau cu „servus“, ci cu „Lăudat fie Iisus“. Din șosea, nu porneau ulițe lăturalnice, românii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mai strașnică din Întreaga mea copilărie. De la sperietura asta, eu și cu János am zvîcnit Înainte, Într-o fugă fără aer pînă acasă. Am izbutit să schimbăm cîteva vorbe pe drum. Alerga În stînga mea, Înspre șosea, poate ca să mă ocrotească. Ne-am salutat În dreptul uliței lui, iar el a cotit-o spre Jip. Mi-am continuat cursa, am trecut pe lîngă casa noastră, am intrat ca o furtună În curtea din spatele prăvăliei și am țîșnit pe scară În sus la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]