5,630 matches
-
năluci ,pe la ferești. Față cu ochii că smoala, Si obrazul cum e coală, Rânjești la mine hidoasa Și în mână ai o coasă, Închid ochii,să nu văd, Si in gândul meu,mă rog Și ma-nchin,ca să dispari Din odaie,cu pași mari. Pleacă...ia cu tine boală, Fata cu ochii că smoala. Referință Bibliografica: Față cu ochii că smoala / Adriana Papuc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1465, Anul V, 04 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Adriana
FATA CU OCHII CA SMOALA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1420397352.html [Corola-blog/BlogPost/376661_a_377990]
-
ea a făcut șapte ani la penetinciarul din bănie, mâncându-și unghiile de ciudă, că nici măcar nu luase cei zece mii de lei pe care-i ascunsese după oglindă, bani pe care i-a găsit Năică în momentul când a văruit odaia și a stropit-o cu aiasmă ca să dispară toți dracii din ea. Didina, după ce s-a eliberat, roasă de remușcări, aflând că boierul murise (nemaisuportând umilința din partea societății, s-a spânzurase în foișorul conacului) a mers la mormântul lui, (aflat
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_xi_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225742.html [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
-n viața-mi simt o boare. Aurora noastră fermecata, meșteșugita, Era crăpata, cu vitralii e petecita. De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită, Iubirea noastră-i pe veci pecetluita. Planeta noastră are loc doar pentru doi, A noastră feerica odaie, ce am clădit-o noi. Stelele făloase martore tăcute ne sunt, Duios ne luminau și 'nainte pe Pământ. Citește mai mult Steaua meaEști steaua mea, ce pe-nserat răsare,Minunea ce-n suflet din neant mi-apare,Miracol, face tristețea de
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
-n viața-mi simt o boare.Aurora noastră fermecata, meșteșugita,Era crăpata, cu vitralii e petecită.De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită,Iubirea noastră-i pe veci pecetluită.Planeta noastră are loc doar pentru doi,A noastră feerica odaie, ce am clădit-o noi.Stelele făloase martore tăcute ne sunt,Duios ne luminau și 'nainte pe Pământ.... Abonare la articolele scrise de maria cristina pârvu
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
încetini, Dacă așa mi-ar fi vrerea Sau din contră l-aș iuți, Că doar eu dețin puterea. Să amestec sori cu stele, Luna să nu facă baie, Să mă țin, când vreau, de rele, Să-i fac culcuș în odaie. Să-mi apună soarele Dis de dimineața Și să-mi coacă merele Când e deasă ceața. Să îmi zboare rândunica ... Citește mai mult Mi-am mai cumpărat un ceasSă pot struni bine timpulși să schimb, de vreau, prin glas,Clipa
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
chiar încetini,Dacă așa mi-ar fi vrereaSau din contră l-aș iuți,Că doar eu dețin puterea.Să amestec sori cu stele,Luna să nu facă baie,Să mă țin, când vreau, de rele,Să-i fac culcuș în odaie.Să-mi apună soareleDis de dimineațași să-mi coacă mereleCând e deasă ceața.Să îmi zboare rândunica... XXV. PE PLAJA UNDE SCOICILE NASC, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 1974 din 27 mai 2016. Dacă într-una din zile
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
era plină de bucate: cârnați, caldabosi, friptură de porc și pui, salate, sarmale, prăjituri și cozonaci, pălincă, vin și alte bunătăți. Sprijinit de brațul acelui Moș Crăciun bătrânelul nostru a ajuns acasă. Deschise încet ușa de la casă și bătrânelul amuțise. Odaia era caldă, focul își arăta limbile roșiatice prin zăbrelele ușii de la sobă. Pe perete, candela era aprinsă imprăștiind în jur pace si liniște. Masa era gătită ca de sărbătoare și în jurul mesei, oaspeți: fiul cel mic, nora și nepoțelul, prietenii
IN AJUN DE SARBATORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_ajun_de_sarbatori.html [Corola-blog/BlogPost/341410_a_342739]
-
încetini, Dacă așa mi-ar fi vrerea Sau din contră l-aș iuți, Că doar eu dețin puterea. Să amestec sori cu stele, Luna să nu facă baie, Să mă țin, când vreau, de rele, Să-i fac culcuș în odaie. Să-mi apună soarele Dis de dimineață Și să-mi coaca merele Când e deasa ceață. Să îmi zboare rândunica Doar în cerc și-n casa mea, Să nu mă mai prindă frică Când la toamnă va pleca. Să-mi
MI-AM MAI CUMPĂRAT UN CEAS de DORA PASCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1464461776.html [Corola-blog/BlogPost/369172_a_370501]
-
drumul nopții: Plângând, după pierderea darului iubirii Și fredonând cu bucuria nemuririi pentru că, abia atunci, Bacovia realizează trebuința gândirii de sine („Note de toamnă”, 1965:115). Omul-poet se înspăimântă de negrul morții, în orice loc s-ar afla pe pământ: Odaia mea mă înspăimântă / Cu brâie negre zugrăvită („Singur”, 1965:92) și caută să descifreze, parcă cu teamă, sunetele toamnei răzlețite, pe care o aude, numai el, cum: În mii de fluiere cântă („Singur”, 1965:92). Fluierele sunt sufletele șicanate de
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
viață, un existent profund al dorinței creației de a nu se mărgini la timp și spațiu, ci de a prolifera ideea în șoapte tainice pentru că în miezul nopții ... sună a frunzelor horă și fantomatică, propria-i siluetă străbate în singurătate odaia: Când bate satanica oră („Miezul nopții”, 1965:94). La Bacovia nu există teamă de întuneric sau moarte, el împarte viața în a fi și a nu mai putea fi, legându-se cu noaptea, cu negrul și cu plumbul nu pentru că
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
biblic și misterul prezentării acțiunii timpului, în versul bacovian. Poetul este solidar umbrei sale în toată existența lui, o simte ca nimeni altul cum trăiește, cum se hrănește din fiindul lui și cum jinduiește spre eul creator: O umbră, în odaie, pe umeri m-apăsa și continuă, declarându-și identitatea în entitatea dublului persistenței sale: Vedeam ce nu se vede, vorbea ce nu era („Umbra”, 1965:112). Întotdeauna am crezut într-o alunecare a eului creator într-o dimensiune superioară fiindului
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
a fiindului său teluric, amintindu-i că aici este un însemn atâta timp cât va trăi și numai atunci când eul se va detașa de fiind, creația lui va spulbera entorsele părerilor cuvântului: O umbră ești acuma, și pot să te ridic, / Lăsând odaia goală, și lampa afumată... („Umbra”, 1965:112). Este poezia în care își declară identitatea și legătura cu entitățile Universului. Sunt semne ale unei conștiente expuneri a înaltului său, a dăruirii sale pentru creație și universal, a legături eului cu fiindul
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
28 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Uneori sufletul mai ales dacă plouă asemeni duhului fermecat din afumata lampă a lui Aladin ca un abur plutind din adânc se strecoară și-ncepe dansul peste clapele imaginarului pian făcând să răsune-n odaie divina muzică a orișicărui clar de lună zărit vreodată undeva și numai stropii ploii cei nerăbdători îmi strică uneori magia bătând inoportun a nerăbdare-n jaluzea. Referință Bibliografică: DUHUL / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2310, Anul VII
DUHUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1493404398.html [Corola-blog/BlogPost/383648_a_384977]
-
alți plutași, deodată i s-a prins corpul între plută și mâlul adânc... Plutașii noștrii și-au făcut semnul crucii împingând alene pluta spre mal, în așa fel ca noi turiștii-oaspeții lor, să poată coborâ în voie . Ni se pregătise odăi de odihnă peste noapte în satul Lunca. Ba, gazdele ne-au pus pe masă tot felul de bunătăți precum o mămăligă fierbinte alături de brânză de burduf și o roată de caș pe care le-am udat mai întâi cu câteva
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1467535740.html [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
FRUMOASE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 537 din 20 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Îmi trec prin gând aleatoriu Arome de hașiș, femei frumoase În transparențe de mătase Prin mari castele de ivoriu Și cum, plutesc lascive prin odăi Cu miros de ambră și de mosc Le privesc dar nu le recunosc Ascunși pe după draperii, călăi Dac-aș întinde-o mână, le-aș atinge Dar stăpânit de-o lene suverană Cadânele ca un balsm pe rană Și un păcat
FEMEI FRUMOASE de ION UNTARU în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/Femei_frumoase_ion_untaru_1340254880.html [Corola-blog/BlogPost/357614_a_358943]
-
dor de ce-a fost?! De rânduiala care exista în toate. Când se știa un rost al lucrurilor. Unde începeau și unde se terminau. Când se bucura omul de răsăritul Soarelui și sosirea Primăverii. Când se mulțumea omul cu două odăi în care să ierneze și cu vatra focului în care sta fălos cuptorul sau țestul de copt pâine din făină de grâu românesc. Gustul pâinii româneștit!... Cum să-l uiți, Dumnezeule, Doamne! Din ... Citește mai mult GUSTUL PÂINII ROMÂNEȘTI“ De
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioana_stuparu/canal [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
dor de ce-a fost?! De rânduiala care exista în toate. Când se știa un rost al lucrurilor. Unde începeau și unde se terminau. Când se bucura omul de răsăritul Soarelui și sosirea Primăverii. Când se mulțumea omul cu două odăi în care să ierneze și cu vatra focului în care sta fălos cuptorul sau țestul de copt pâine din făină de grâu românesc. Gustul pâinii româneștit!... Cum să-l uiți, Dumnezeule, Doamne! Din ... XXXII. ÎMBINARE DIVINĂ, de Ioana Stuparu, publicat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioana_stuparu/canal [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
-i stă-n față. Trăim într-o lume haină, Ce varsă doar venin Ce sufletul și-l murdăresc, Si asta pentru ei,e ceva firesc. Trăim într-o lume visătoare, Care facem din tristeți cununi. De multe ori, ne împodobim odaia Cu lacrimile ochilor ce plâng. Trăim într-o lume trecătoare Cu amintiri, ce acum ne dor. Târziu, ne vom spune-n gând: În viața mea,am fost ,,Un Simplu Trecător''. Referință Bibliografica: Un simplu trecător / Banu Negruța : Confluente Literare, ISSN
UN SIMPLU TRECĂTOR de BANU NEGRUŢA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_simplu_trecator_.html [Corola-blog/BlogPost/355457_a_356786]
-
la păpușile din plastic cumpărate de la tanti Maria de la magazin ...... Doamne câți și câte îmi vin acum în minte! Oftez și intru în curte. Parcă nimic nu mai e cum era de dimineață! Văd casa cu prispă , cu tindă și odaie, văd celarul de lângă ea, văd lavița de sub măr, bicicleta ,,Tohan” a tatălui meu, evident CFR-ist,îl văd pe el trebăluind prin curte.... văd pârleazul dinspre bunici și câinele cel negru legat lângă el,îl trec și-l văd pe
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494871438.html [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > BUNICA Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 1928 din 11 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-aduc aminte de a mea bunică Zâmbitoare, blândă și vioaie, De statură era puțintică Și umbla ca furnicuța prin odaie. Pe creștet lin mereu mă mângâia C-o mână caldă, albă și muncită Și sufletu-mi plăpând îmi alina Când suspinam și eram necăjită. Căsuța primitoare și curată Pentru mine era un paradis, Toate-ncăperile erau parfumate Cu mere, pere
BUNICA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1460405630.html [Corola-blog/BlogPost/370834_a_372163]
-
mână caldă, albă și muncită Și sufletu-mi plăpând îmi alina Când suspinam și eram necăjită. Căsuța primitoare și curată Pentru mine era un paradis, Toate-ncăperile erau parfumate Cu mere, pere și gutui....un vis. Iarna pe geamul din odaia mică Țesea tablouri dantelate, flori Iar merele cu-obraz ca de bunică Mă îmbiau cu dulce-arom-a lor. Mi-e dor, atât de dor de-a mea bunică Făptura ei în minte am păstrat-o Aș vrea să fiu din nou
BUNICA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1460405630.html [Corola-blog/BlogPost/370834_a_372163]
-
trist... Suspinul renegatului timp. * Început de tomnă aurie... Pe marginea ferestrei deschisă pentru razele încă pline de căldură ale soarelui, o ciclamă cu flori roz își legăna cu un tremurat imperceptibil petalele sub curentul slab de aer, care pătrundea în odaie. Din copaci, frunzele galbene, după un zbor legănat, se așterneau una după alta, cu foșnete amplificate de adânca tăcere, peste iarba pălită. Pe peretele din stânga al camerei, în plină lumină, tabloul era o explozie în care mustea culoarea. Câteva albăstrele
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473269413.html [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
rând, pentru că, o asemenea ofertă, doar dacă ai o problemă a la têtê, poate fi refuzată ! Era timpul să văd Parisul. Poate, cam târziu ! Mărturisesc. Mi-a fost, puțin, frică că o să mă dezamăgească ! După tot ce văzusem prin marile odăi ale casei europene. Am avut o documentare solidă. La viața mea, nu prea mi-a plăcut beletristica (fiction-ul). Dar îmi place să citesc în continuare, să mă informez. Deformație profesională ! Șanse de a călători, prin mileniul trecut, la români, nu
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
său fiu. Dar cum toate au un început, iar mai devreme sau mai târziu și un sfârșit, într-o iarnă, boierul se îmbolnăvi și-și dădu duhul. Înainte de moarte însă părinții adoptivi îi divulgaseră secretul micuței comori îngropate chiar în mijlocul odăii din bordei. Îi ziseseră că este moștenire de la un bunic sau străbunic de-al său și că el este de sânge nobil. Numele de „Prințișor” i se potrivea de minune, fiindcă avea în permanență un aer deosebit, iar istețimea sa
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422866454.html [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
vie. Doar ochii îi scânteiau, ochii aceia care văzuseră mulțime de oameni copleșiți de necazuri, învinși în lupta vieții, păcăliți, nedreptățiți, la un pas de a-și pierde credința. Spre cămările inimii lui blânde își făcură drum șerpii urii. Când odaia se umplu de tăcere, tuși îndelung, de parcă ar fi vrut să-și scoată afară pe gât otrava dușmăniei. - Părerea mea personală, am să ți-o spun la urmă. Deocamdată, vei știi că după halacha trădarea e o faptă de neiertat
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_chipul_magdalena_bratescu_1389181665.html [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]