965 matches
-
gângurind rosteau cuvinte, Și primii pași,căzând,făceau. În lumea lor cea minunată, Cu ele Alături de ele am stat. Dar timpul vitreg, nu te iartă, Și tinerețea mi-a furat. Astăzi la rândul lor sunt mame, Iubesc nespus al lor odor, În noapte îl adoarme-n cu basme, Șoptindu-i dulce; „Somn ușor!” Trecut-au anii ca o clipă, Da-n suflet mi-au lăsat comori. Căci mi-au adus pe a lor aripă, Aceste minunate flori. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică
TRECUT-AU ANI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379671_a_381000]
-
ți se-ntâmple iar în odaia simplă, din două voci divine, a treia se aude, subțire, și ți-e bine căldura e secretul cu care-asculți acuma, din notele albastre cum mai răsare luna când patru mâini adulte în brațe țin odorul, și-n cântecul de leagăn se simte-ncet fiorul Din astă întâmplare, din astă revărsare, înveți copil al vieții iubirea ce sens are De singur fi-vei tu, și egoist în visu-ți, în melodia serii n-afla-vei joc în dansu’-ți
A MUZICII OCTAVĂ TE-MBIE LA PLĂCERE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379670_a_380999]
-
Floare albă care împodobești Altarul Fecioarei; Bucură-te triumf al harului sfințitor; Bucură-te Evanghelia păcii și pavăza credincioșiei; Bucurați-vă voi, sfintelor moaște care parfumați sufletele curate; Bucură-te Sfânt Tabernacol, care ești Casa Mântuitorului nostru; Bucurați-vă sfinte odoare care împodobiți Altarul Iubirii, Slavă vouă! Bucură-te har al preoției, Slavă ție! Bucurați-vă voi, slujitori ai Altarului aflați în Casa Domnului, Slavă vouă! Bucură-te Mireasă a lui Hristos, Biserică frumoasă ca raiurile! Bucură-te gură care cânți
EXULTATE, JUBILATE! ALELUIA! LITANIE DE BUCURIE ŞI SLAVĂ LA ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374681_a_376010]
-
lăsau prinse , îmbrățișate și sărutate. Și acest vârtej de bucurie, din care explodau râsete și chiuituri, străbătea aproape tot satul, până când Govia ajungea în Piață. Aici se dejugau boii, în timp ce lăutarii cântau hore și sârbe. Între timp, alți flăcăi aduceau „odoarele”. Acestea se „strigau” la Govie, când se aduna tot satul la horă după amiază. Pe la începutul lunii aprilie, când flăcăii strângeau plata pentru lăutari, luau de la fete și tinerele neveste odoarele pentru strigat la Govie. Se considera odor pentru Govie
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
cântau hore și sârbe. Între timp, alți flăcăi aduceau „odoarele”. Acestea se „strigau” la Govie, când se aduna tot satul la horă după amiază. Pe la începutul lunii aprilie, când flăcăii strângeau plata pentru lăutari, luau de la fete și tinerele neveste odoarele pentru strigat la Govie. Se considera odor pentru Govie orice obiect lucrat de tinerele fete sau de mamele și bunicile lor. Astfel de odoare erau batistele, ștergarele și maramele de borangic, cămășile și brâiele bărbătești, iile, boscelele, fețele de masă
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
flăcăi aduceau „odoarele”. Acestea se „strigau” la Govie, când se aduna tot satul la horă după amiază. Pe la începutul lunii aprilie, când flăcăii strângeau plata pentru lăutari, luau de la fete și tinerele neveste odoarele pentru strigat la Govie. Se considera odor pentru Govie orice obiect lucrat de tinerele fete sau de mamele și bunicile lor. Astfel de odoare erau batistele, ștergarele și maramele de borangic, cămășile și brâiele bărbătești, iile, boscelele, fețele de masă, cuverturile și mai ales macatele, vestitele macate
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
Pe la începutul lunii aprilie, când flăcăii strângeau plata pentru lăutari, luau de la fete și tinerele neveste odoarele pentru strigat la Govie. Se considera odor pentru Govie orice obiect lucrat de tinerele fete sau de mamele și bunicile lor. Astfel de odoare erau batistele, ștergarele și maramele de borangic, cămășile și brâiele bărbătești, iile, boscelele, fețele de masă, cuverturile și mai ales macatele, vestitele macate din satul nostru. Adică, orice obiect decorativ țesut, cusut, brodat sau împletit de mâinile femeilor era „odor
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
odoare erau batistele, ștergarele și maramele de borangic, cămășile și brâiele bărbătești, iile, boscelele, fețele de masă, cuverturile și mai ales macatele, vestitele macate din satul nostru. Adică, orice obiect decorativ țesut, cusut, brodat sau împletit de mâinile femeilor era „odor”. Odoarele nu erau simple „obiecte”. Ele reprezentau frânturi din sufletul lor, bucăți din visele lor, stropi din dorințele lor. Odoarele erau țesute, brodate sau împletite, cu fire de zâmbete, din gheme de vise sau înnodate cu suspine și lacrimi din
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
erau batistele, ștergarele și maramele de borangic, cămășile și brâiele bărbătești, iile, boscelele, fețele de masă, cuverturile și mai ales macatele, vestitele macate din satul nostru. Adică, orice obiect decorativ țesut, cusut, brodat sau împletit de mâinile femeilor era „odor”. Odoarele nu erau simple „obiecte”. Ele reprezentau frânturi din sufletul lor, bucăți din visele lor, stropi din dorințele lor. Odoarele erau țesute, brodate sau împletite, cu fire de zâmbete, din gheme de vise sau înnodate cu suspine și lacrimi din gheme
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
ales macatele, vestitele macate din satul nostru. Adică, orice obiect decorativ țesut, cusut, brodat sau împletit de mâinile femeilor era „odor”. Odoarele nu erau simple „obiecte”. Ele reprezentau frânturi din sufletul lor, bucăți din visele lor, stropi din dorințele lor. Odoarele erau țesute, brodate sau împletite, cu fire de zâmbete, din gheme de vise sau înnodate cu suspine și lacrimi din gheme de dor. Din asfel de fire se țesea gingășia sufletelor. Cine putea ghici acel cifru al stărilor sufletești care
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
țesute, brodate sau împletite, cu fire de zâmbete, din gheme de vise sau înnodate cu suspine și lacrimi din gheme de dor. Din asfel de fire se țesea gingășia sufletelor. Cine putea ghici acel cifru al stărilor sufletești care împodobeau odoarele? Pentru că odoarele aveau tainice destinații, dedicații secrete. Iubiții lor, știuți sau tăinuiți, trebuia să aibă ochi și...să vadă. Dar „dedicația” era și pentru rivale. Să se vadă care este mai vrednică și mai pricepută. Pentru că, în acele vremuri, vrednicia
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
sau împletite, cu fire de zâmbete, din gheme de vise sau înnodate cu suspine și lacrimi din gheme de dor. Din asfel de fire se țesea gingășia sufletelor. Cine putea ghici acel cifru al stărilor sufletești care împodobeau odoarele? Pentru că odoarele aveau tainice destinații, dedicații secrete. Iubiții lor, știuți sau tăinuiți, trebuia să aibă ochi și...să vadă. Dar „dedicația” era și pentru rivale. Să se vadă care este mai vrednică și mai pricepută. Pentru că, în acele vremuri, vrednicia și priceperea
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
trebuia să aibă ochi și...să vadă. Dar „dedicația” era și pentru rivale. Să se vadă care este mai vrednică și mai pricepută. Pentru că, în acele vremuri, vrednicia și priceperea tinerelor femei și fete erau la mare preț. Prin acele odoare, ele își exprimau calitățile de soții și mame. Simțul artistic, împreună cu vrednicia și priceperea erau nestematele prețuite și căutate la femei. Așa credeau oamenii din satul meu pe vremea aceea. De asta, aproape tot satul, de la copii la bătrânii neputincioși
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
prețuite și căutate la femei. Așa credeau oamenii din satul meu pe vremea aceea. De asta, aproape tot satul, de la copii la bătrânii neputincioși, umplea Piața în ziua de Sfântul Gheorghe și se înghesuia în fața carului cu Govia, ca să vadă odoarele strigate de flăcăi. Aveam vreo patru-cinci ani, când, în pantaloni scurți și bască albă pe cap, m-am strecurat prin mulțime și m-am așezat în fața Goviei cu picioarele crăcănate și cu mâinile la spate. Au povestit mamei, niște vecine
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
cum strigau flăcăii la Govie. Vecinele râdeau când povesteau, făcând mult haz de mine...Așa o fi fost, dacă s-au amuzat. Mi-aduc aminte cum ieșeau din coviltir printr-o deschizătură laterală vreo doi-trei flăcăi, ținând în mâini respectivul „odor”. În timp ce lăutarii cântau de mama focului, flăcăii urcați pe loitre agitau odorul în văzul mulțimii, strigând din răsputeri: -Ăăă-ree! Al cuui-e-aceest-odoor?! Lumea se-nghesuia să vadă odorul. Auzeam în jurul meu: -Dă-te, ghia, mai încolo, să văz și eu! -Da’, lungește
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
de mine...Așa o fi fost, dacă s-au amuzat. Mi-aduc aminte cum ieșeau din coviltir printr-o deschizătură laterală vreo doi-trei flăcăi, ținând în mâini respectivul „odor”. În timp ce lăutarii cântau de mama focului, flăcăii urcați pe loitre agitau odorul în văzul mulțimii, strigând din răsputeri: -Ăăă-ree! Al cuui-e-aceest-odoor?! Lumea se-nghesuia să vadă odorul. Auzeam în jurul meu: -Dă-te, ghia, mai încolo, să văz și eu! -Da’, lungește-ți, fă, gâtul, dacă vrei să vezi! Când odorul era deosebit de frumos
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
din coviltir printr-o deschizătură laterală vreo doi-trei flăcăi, ținând în mâini respectivul „odor”. În timp ce lăutarii cântau de mama focului, flăcăii urcați pe loitre agitau odorul în văzul mulțimii, strigând din răsputeri: -Ăăă-ree! Al cuui-e-aceest-odoor?! Lumea se-nghesuia să vadă odorul. Auzeam în jurul meu: -Dă-te, ghia, mai încolo, să văz și eu! -Da’, lungește-ți, fă, gâtul, dacă vrei să vezi! Când odorul era deosebit de frumos, auzeai murmure în asistență: -D-aolică, ghia! O-leei! Cum strălucesc trandafirii, de-ți vine să-i
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
pe loitre agitau odorul în văzul mulțimii, strigând din răsputeri: -Ăăă-ree! Al cuui-e-aceest-odoor?! Lumea se-nghesuia să vadă odorul. Auzeam în jurul meu: -Dă-te, ghia, mai încolo, să văz și eu! -Da’, lungește-ți, fă, gâtul, dacă vrei să vezi! Când odorul era deosebit de frumos, auzeai murmure în asistență: -D-aolică, ghia! O-leei! Cum strălucesc trandafirii, de-ți vine să-i rupi! -A cui o fi cămașa, fă? Nu cumva...pentru...hi,hi,hi!..Las ’ că știu io pentru cine-i!.. -Taci, fă
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
aia de babă...mătușă-sa, de! I s-au scurs ochii și s-a cocârjit ca o seceră. -Da, fă? Însă, trandafirii ăia galbeni îți vine să-i miroși! -Ei, lasă, de, că sunt și altele...mai frumoase. La alte odoare auzeam alte exclamații: -Văleleu! P-asta s-o pui într-un arac, să sperie graurii! -Ba, s-o pui preș la cățel, să nu răcească! Flăcăii strigau fiecare odor de două-trei ori: -Ăăă-ree! Al cuui e-acest o-door!? La odorul
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
-Ei, lasă, de, că sunt și altele...mai frumoase. La alte odoare auzeam alte exclamații: -Văleleu! P-asta s-o pui într-un arac, să sperie graurii! -Ba, s-o pui preș la cățel, să nu răcească! Flăcăii strigau fiecare odor de două-trei ori: -Ăăă-ree! Al cuui e-acest o-door!? La odorul cel mai frumos, femeia sau fata care-l lucrase, venea lângă Govie, dar nu-l lua imediat. Îi lăsa pe flăcăi să-l mai strige, în timp ce zâmbea mândră celor
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
odoare auzeam alte exclamații: -Văleleu! P-asta s-o pui într-un arac, să sperie graurii! -Ba, s-o pui preș la cățel, să nu răcească! Flăcăii strigau fiecare odor de două-trei ori: -Ăăă-ree! Al cuui e-acest o-door!? La odorul cel mai frumos, femeia sau fata care-l lucrase, venea lângă Govie, dar nu-l lua imediat. Îi lăsa pe flăcăi să-l mai strige, în timp ce zâmbea mândră celor din jur... Dar mulțimea de femei, cu invidie: -Da’, alimănită mai
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
l-ai lucrat, fă, când l-ai lucrat? Că nu te-am văzut cu acu’-n mână. -Ba, am văzut-o eu! Seara pe vale, cu coada pe spinare! La auzul acestor vorbe, femeia sau fata le-ntorcea spatele, lua odorul de la flăcăi și...cu multă fudulie, îl mai flutura o dată sub nasul invidioaselor. La odorul mai puțin frumos, femeia venea grăbită, cu capul în jos, îl lua repede de la flăcăi, îl mototolea și-l ascundea sub braț. Curgeau ironiile amestecate
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
-n mână. -Ba, am văzut-o eu! Seara pe vale, cu coada pe spinare! La auzul acestor vorbe, femeia sau fata le-ntorcea spatele, lua odorul de la flăcăi și...cu multă fudulie, îl mai flutura o dată sub nasul invidioaselor. La odorul mai puțin frumos, femeia venea grăbită, cu capul în jos, îl lua repede de la flăcăi, îl mototolea și-l ascundea sub braț. Curgeau ironiile amestecate cu chihoteli obraznice. Mulțimea era neiertătoare. Aveau niște ochi și o „gură”, bărbații!.. Dar nici
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
ha! -Chiar i-o dai, fă? Biata fată, ce putea să spună? Ar fi fost fericită dacă iubitul i-ar fi primit batista, că nu era durere mai mare la fete, decât batista refuzată. Și Govia mergea înainte. Flăcăii strigau odor după odor, în timp ce lăutarii cântau fără încetare. Iar lăutarii, pișicherii, alegeau cântecul potrivit pentru fiecare femeie, în funcție de caracterul ei. Odată-i auzeai cântând când venea vreo femeie trupeșă ca să-și ridice „odorul”: pe vale, țațo, pe vale/ c-a făcut
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
i-o dai, fă? Biata fată, ce putea să spună? Ar fi fost fericită dacă iubitul i-ar fi primit batista, că nu era durere mai mare la fete, decât batista refuzată. Și Govia mergea înainte. Flăcăii strigau odor după odor, în timp ce lăutarii cântau fără încetare. Iar lăutarii, pișicherii, alegeau cântecul potrivit pentru fiecare femeie, în funcție de caracterul ei. Odată-i auzeai cântând când venea vreo femeie trupeșă ca să-și ridice „odorul”: pe vale, țațo, pe vale/ c-a făcut fasolea floaree
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]