893 matches
-
Te rog să te legitimezi! - Dar, pentru ce?... Adresez întrebarea, în timp ce sângele începuse să-mi fiarbă și să-mi crească adrenalina. - Pentru ce? Demonstrezi și în fața noastră că ești necuviincios cu doamnele, impulsiv și nestăpânit, că ai provocat scandal, aducând ofense și altor călători. Într-un cuvânt ai tulburat liniștea și ordinea publică. Încă o dată îți cer să te legitimezi. Dacă nu, mergi cu noi la secție. Doamnelor veți merge pentru a depune mărturie! Cum „gluma” se îngroașă, scot actul de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
De ce, părinte?... Strigă unul din lăutari. - Oprește muzica!... S-a îmbătat o scroafă!... Babele și moșnegii s-au pus din nou pe râs în hohote. Femeile prinse în horă s-au oprit ca la o comandă, când au auzit jignirea, ofensa adusă preotului și s-au repezit asupra urâtei gata să o linșeze. Cu ghionturi și cu huiduieli au alungat-o de la horă, după care petrecerea s-a luat mai cu foc, iar popii îi sfârâiau picioarele în bătutele care le
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
număr de samariteni și iudei implicați în răscoala din timpul administrației lui Cumanus (Războaiele iudaice 2.241; Antichități iudaice 20.129). Procuratorul Felix (52-60 d.C.) a răstignit și el un mare număr de răsculați (Războaiele iudaice 2.253). Din cauza unei ofense, procuratorul Florus (64-66 d.C.) a biciuit și răstignit multe persoane din Ierusalim (Războaiele iudaice 2.306). În timpul asediului Ierusalimului (69-70 d.C.), generalul Titus a răstignit în fața zidurilor orașului pe prizonierii și fugarii evrei ca să-i descurajeze pe răzvrătiți (Războaiele iudaice
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
rog să nu pomenești de această notă nimănui și rupe-o după ce o vei ceti. Rațiunea acestei purtări trebuie să-ți fie evidentă, dacă ți-a mai rămas cât de puțină minte în nebunia d-tale. Îți cunoști ingratitudinea și ofensa pe care mi-ai adus-o! Narendra Sen P.S. Te rog nu fii inoportun, încercînd să te explici și adăogând astfel alte minciuni la depravatul d-tale caracter." XIII Nu l-am găsit pe Harold acasă, dar gazda mi-a
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o vei mai vedea pe nepoata mea și nu vei mai comunica în nici un fel cu ea! Dar... Nu vei mai da niciodată ochii cu ea. Orice încercare de a te apropia de ea, de acum înainte, va însemna o ofensă de neiertat, un ultragiu. După câte știu, locuiești la Londra. Pleacă acolo și rămâi acolo. Să nu mai îndrăznești să-ți arăți fața în Ennistone. Dacă n-ai să te supui...voi face tot ce-mi stă în putință ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu atât și presiunea controlului social, deci riscul absenteismului, va crește, crescând la rândul lor retribuțiile simbolice și valoarea evaluată a bunului colectiv (sporturile extreme). În mod normal se socotește că dopajul indică doar un prag de normalitate și o ofensă adusă sentimentelor colectivului dar există și o strategie în funcție de indivizii rebeli și inovatori. De multe ori sportivul, care recurge la dopaj este un inovator, mai ales că alături de conotația simbolică apare miza victoriei și a câștigului, iar în spectacolul sportiv
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în mod constant de Dumnezeu, lucru ce demonstrează prețuirea și încrederea sa în oameni. De-a lungul istoriei Vechiului Testament, păcatul va fi mereu condamnat de profeți (cf. Is 1,2-3; Ier 2,32; 8,7), fiind privit ca o ofensă adusă lui Dumnezeu. Prin astfel de mesageri, Dumnezeu îi cere omului convertire, lucru pe care omul îl poate înfăptui prin împlinirea unor practici religioase: pomana, postul și rugăciunea. Trăirea autentică cu celălalt prin pomană, respectul față de valoarea vieții prin post
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
zece modalități prin care se putea obține iertarea de păcate, astfel: caritatea, pomana, lăcrimarea, posomorârea inimii sau a corpului, declararea vinovăției proprii înaintea lui Dumnezeu, mijlocirea sfinților, credința bine exercitată, convertirea aproapelui și conducerea acestuia la mântuire, iertarea și uitarea ofenselor primite. Treptat, în secolul al III-lea, practica penitenței își conturează un ritual mai stabil, structurat în trei părți: acuzarea păcatelor, îndeplinirea penitențială și reconcilierea publică. Aceasta din urmă era oferită de către episcop doar când se încheia perioada de penitență
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
slujirea mărturisirii, să nu piardă ocazia de a ajuta credinciosul, care stă înaintea sa, să parcurgă un drum de credință”. Confesorul își va orienta efortul său pentru a-l ajuta pe penitent să conștientizeze injustiția cauzată prin păcatul său și ofensa pe care a adus-o lui Dumnezeu. Îi va suscita umilința și îl va învăța să vegheze asupra progreselor pe care le mai are de făcut, încurajându-l să crească pe calea generozității. Există și alte direcții în care dialogul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Aceasta este împlinită de către penitent, respectând indicațiile confesorului, care, prin pocăința oferită, poate să sublinieze și caracterul social al păcatului și al iertării. Stabilind modul în care trebuie să fie împlinită, confesorul are în vedere scopul real al penitenței: repararea ofensei adusă lui Dumnezeu, participarea activă la opera mântuitoare a lui Cristos, obținerea iertării pedepsei meritate pentru păcatele săvârșite și susținerea unui efect medicinal prin reacția împotriva răului și orientarea spre mai bine. Este indicat ca această pocăință să cuprindă cele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
caută „ale sale” și, prin urmare, el nu își permite să aibă încredere în oameni. Este mai sigur așa. Îi condamnă pe toți, se ferește de toți și manifestă o prudență exagerată în relațiile sociale. Atitudinea sa frecventă este polemica, ofensa. Se apără făcând referință adesea la regulă, la normă. Bănuiește că celălalt are permanent, în relație cu el, scopuri suspicioase. Se menține rigid, rațional, excluzând afectele. Trăiește dificil situațiile neclare datorită unui profund sentiment de insecuritate. Poate fi inteligent, capabil
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
spuneau: "Nu știi ce vrei". Dar, în realitate, ele nu înțelegeau ce vroiam eu. Dacă atunci când ardeam de nerăbdare să mă întorc la masa mea de disecție, una dintre ele încerca să mă rețină, socotind nevoia mea de singurătate o ofensă și o dovadă că n-o iubeam de ajuns, deveneam irascibil și furibund. Îmi arătam colții, căci n-aveam nici răbdarea, nici tactul de a obține ceea ce doream fără să jignesc. Politețea n-a fost niciodată punctul meu forte. Cu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
el... De altfel, pe domnul Petrescu nu-1 cunoaștem acum întîia oară . . . Ți-aduci aminte? ... în ce privește caii, n-are nevoie de nici o recomandație! Așadar, nerușinata pomenea de acel incident; Maxențiu se simți cuprins de furie. Vestigiu al demnității, dar mai ales ofensă dureroasă adusă slăbiciunii lui fizice. Cum brațul liber și-1 simțea greu, îl crezu puternic. Ar fi vrut să ridice cu el un obiect masiv și să-1 arunce în cei doi. întinse brațul și lovi capacul călimării imense, ce țăcăni
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fel de a vorbi, mers...” Mă străduiam să-i urmez întocmai sfaturile, dar, nimic... “Fii atent - îmi zice-ntr-o zi profesorul Bâsceanu - dacă nu joci cum trebuie, o să te înlocuiesc. Am să-ți dau, poate, rolul lui Dandanache” Ce ofensă! Cum să mi se ia rolul? Nu știam de ce, dar începusem să iubesc acest rol. Stelică a văzut și a înțeles mâhnirea mea. I-am simțit, la început, intenția de a-mi da câteva sfaturi. A renunțat repede, înțelegând că
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
amândoi închiseseră telefonul, ea îl auzi spunând: —Bineînțeles. Mi-ar face plăcere. Și mie. Ar putea să învețe, își spuse ea, în timp ce adormea. Să învețe să nu mai fie persoana aceea nervoasă, defensivă. Se terminase cu riposta permanentă la niște ofense închipuite. Accidentul schimbase totul, îi oferise o șansă să se revanșeze pentru dățile când fugise de la locul faptei. Ultimele câteva săptămâni o goliseră - simplul fapt că trebuia să-l privească pe Mark zăcând acolo, gol. Cât de ușor era acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
abire? Ah! răspunsul nostru trebuie să fie unanim: Domine, ad quem ibimus? Ce refugiu vom găsi noi părăsindu-l pe Cristos și biserica?”. Există diferite moduri de a fi fideli. A-ți salva fidelitatea, fugind de marile trădări și evitând ofensele neînsemnate pentru propria vocație, este deja un lucru bun. Totuși, a se mulțumi doar cu intenția de a evita rănile lipsei de loialitate, nu-l va face pe un preot să fie fidel. Adevăratul ecleziastic, „nu se mulțumește să fie
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
fugă, iar când văzu că nu există scăpare, îl privi pe conu Costache drept în față, cu un soi de neîncredere cercetătoare. Gura, cu buze subțirele, o avea strânsă și dreaptă, ca un om care tocmai a îngițit o nemeritată ofensă, dar se stăpânește demn. Costache își mască brusca bună dispoziție. Băiatul își ținea chipiul de cozoroc, în stânga, și se mișca de pe un picior pe altul, lăsând pete de apă și noroi pe podeaua de lemn. Polițaiul le făcu semn celor
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și slab? Și de ce-i îmbrăcat așa? o auzi că întreabă, iar mama o smuci și-i făcu semn să tacă. Dacă mai înainte se simțise invadat de dragoste, acum furnicăturile, tot de la cozoroc la botul ghetei, erau de dublă ofensă. Uite la proasta asta mică, ce s-o fi crezând? Mică e un fel de-a spune, de fapt e o lungană. Oricum, Nicu amână pe altă dată întâlnirea mult dorită cu marea lui iubire, cu logodnica lui cea frumoasă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
rămână deschis pentru oamenii de toate religiile. Dar șiiții nu priveau cu ochi buni această întoarcere: de aceea agreaseră un muzeu în orașul în care yasnele din Avesta răsunau și erau încă ascultate la temple. Nici că se putea o ofensă mai apăsată: să dedici un muzeu unei inimi vii a credinței, ca s-o faci să pară îngropată. Locuiau în Katnaviaeh, lângă micul bazar de mătase. Casa le era răcoroasă, aveau fructe și lapte tot timpul anului și vinuri în
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
mine în odaie? ― La dumneavoastră, în altă parte... Bătrânul izbucni pițigăiat. ― Ce-s glumele astea!? Cum vă permiteți? ― Nu e o glumă, domnule Popa, am certitudinea că Valerica Scurtu a fost asasinată. Sublinie: În această casă. ― Vă avertizez că asemenea ofensă... ― Va fi consemnată în carnețelul dumneavoastră. ― Bine, dar e o aberație! ― Știți tot atât de bine ca și mine că nu-i o aberație. Femeia nu a părăsit de trei zile locuința! Unde se află? ― Căutați-o în târg, prin spitale, la
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
un teatru al pasiunilor și al mântuirii. În purgatoriul bătăliilor, soldații au ocazia de a contempla infernul sau paradisul. Întâlnirea dintre luptători este și o întâlnire între rivalități și cutume ancestrale. Pentru senegalezul ce vine din adâncul nedomolit al Africii, ofensa adusă onoarei sale nu poate fi răscumpărată decât prin sânge. Atunci când sergentul francez cade lovit între linile inamice, africanul se lansează în urmărirea lui, nu spre a-l readuce între ai săi, ci spre a-l ucide în chiar locul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
-i ierta pe frații și pe surorile noastre inima ni se închide, iar împietrirea ei o face impermeabilă la iubirea îndurătoare a Tatălui; în mărturisirea păcatului nostru inima ne este deschisă către harul Lui» (CBC, nr. 2840). De la vină și ofensă, la compasiune și rugăciune Înțelegem acum cât de strâns legate sunt iubirea de Dumnezeu și iubirea de aproapele. Dacă cunoaștem iubirea lui Dumnezeu care iartă, atunci are loc o trezire a iubirii care îl iartă pe aproapele. Și invers: cel
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
dureroasă lipsă de iubire, datorită cărora se suportă o stare de amărăciune de neîmpăcat; că în astfel de cazuri, nu este ușor de iertat, o înțelege și Dumnezeu. Nu stă în puterea noastră să nu mai simțim și să uităm ofensa; dar inima care se oferă Duhului Sfânt transformă rana în compătimire și purifică memoria, transformând ofensa în mijlocire» (CBC, nr. 2843). La fel ca Isus, noi ar trebui să-l iertăm chiar și pe dușman Oricare ar fi conflictele, și
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
astfel de cazuri, nu este ușor de iertat, o înțelege și Dumnezeu. Nu stă în puterea noastră să nu mai simțim și să uităm ofensa; dar inima care se oferă Duhului Sfânt transformă rana în compătimire și purifică memoria, transformând ofensa în mijlocire» (CBC, nr. 2843). La fel ca Isus, noi ar trebui să-l iertăm chiar și pe dușman Oricare ar fi conflictele, și admițând că ar fi grave, cererea de iertare ne impune în toate cazurile datoria - pe care
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
fățărnicie ca să-i ajut pe ceilalți să se creadă importanți. Fiindcă așa sânt oamenii. Cu cât ești mai aproape de starea unui vierme, cu atât îi înduioșezi mai mult, pe când valoarea ta îi pune în stare de alarmă, socotind-o o ofensă personală. Din ziua aceea am făcut tot ce mi se cerea, arborând o modestie care s-a lipit de mine și cu greu, abia la azil, am reușit să scap de ea. Îmi ascundeam orice calitate și îmi plângeam în
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]