708 matches
-
de C.A. Rosetti la 9/21 august 1857, ca organ al liberalilor radicali; a apărut până în aprilie 1905. În perioada la care se referă Bacalbașa - după stabilirea lui C.A. Rosetti și Eugeniu Carada în străinătate - principalul redactor al oficiosului liberal era Emil Costinescu; redacția ziarului se afla pe strada Academiei la nr. 26 (în 1874). Acest ziar n-a fost niciodată cotidian. A apărut de două și de trei ori pe săptămână, iar pe la 1872, 1873, 1874 nu mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În timpul când funcționa Congresul, se ivește un incident care face senzație și agită presa. Ministrul de Externe Gheorghe Costa-Foru rostește în Senat câteva cuvinte care jicnesc pe ziariști. 188 bucureștii de altădată liberale: Românul, Telegraful, propunerea concretă venind însă din partea oficiosului „fracționiștilor“ ieșeni (fondat la 6/18 iunie 1871), Uniunea liberală, al cărui redactor era A.D. Holban; în numărul din 12/24 august 1871 bisăptămânalul ieșean - aflat sub influența unuia dintre fruntașii „fracțiunii libere și independente“, Gh. Mârzescu - se adresa confraților
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Vasile Boerescu, ministrul de Externe, într-un articol violent aproba arestarea lui Nicolae Fleva, numindu-l cap de bandă. Fleva răspunde prin următoarea scrisoare publicată în Românul de la 1 mai: „Domnule redactor, Știu că cele ce se relatează în ziarul oficios al bandiților nu merită nici o dezmințire deoarece publicul român cunoștea că tot ce iese din pana acestor conștiinți vândute nu este decât calomnie și neadevăr. Dar indignațiunea nu mă poate opri de a releva cele scrise de dânsul cu ocazia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bucureștii de altădată 38. Nemaidispunând de un organ de presă reprezentativ, fruntașii politici conser vatori au fondat, în anul 1876, gazeta Timpul, al cărui prim număr poartă data de 15/27 mar tie 1876; M. Eminescu a lucrat în redacția oficiosului conservator începând de la sfârșitul anului 1877. 39. În original: Metaxa! 40. „Senatul. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 15 aprilie 1876“, MOF., nr. 86, 17/29 aprilie 1876, pp. 2201- 2203. anul 1876 295 Cu marele său simț politic, Ion Brătianu știind
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Românul („Închipuitele persecuțiuni în contra evreilor“, an. XXI, 2, 3, 4 ianuarie 1877, p. 6), unde textul acestora era precedat de o notă redacțională în care se preciza că afirmațiile calomnioase privind închipuitele persecuții antisemite din România apăruseră în presa maghiară, oficiosul liberal conchizând: „În fața acestor categorice declarări, repetăm că presa maghiară - oricari ar fi simțămintele ei către România - dacă mai are vreo urmă de loialitate și de bună credință, nu poate decât [agitația politică] Acum iată Nota pe care ministrul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se apropie și tot mai mult prinde credința că Rusia cere restituirea celorlalte județe basarabene. Dar guvernul rus, spre a înșela opiniunea publică mondială și mai ales pe România, trimite prin agenția telegrafică rusă următoarea notiță ziarelor din străinătate: „Ziarele oficioase declară lipsite de orice temei informațiunile publicate de Petersburger Herald, după care ar fi fost cestiune de abrogarea Tratatului de la Paris și de înapoierea unei părți a Basarabiei Rusiei. Se declară într-un mod formal că aceste zgomote au fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
2) Prefecții județelor limitrofe sunt ordonați în fața cererilor formulate de comandanții trupelor intrate și care ar mai intra, să nu intervină ca agenți ai puterii centrale, ci ei vor avea a se mărgini ca simpli funcționari polițienești și prin mijlociri oficioase să ferească populațiunile de putincioasele neajunsuri și conflicte, lăsând ca autoritățile municipale, în fața comandanților de trupe, să reprezinte comunele ocupate. 3) Populațiunile de-a lungul Dunării au fost deșteptate de a-și retrage familiile și averea în comune mai depărtate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bucureștilor. Guvernul nu instituie cenzura și nu o va institui deși avem și o armată streină în țară. Pe de altă parte, se simte că guvernul român caută un simplu pretext spre a putea rupe cu Turcia, de aceea ziarele oficioase anunță zilnic că trupele turcești au violat în mai multe puncte teritoriul României.34 În Rusia însă, e cenzură strașnică, iar telegraful anunță că ziarul Golos a fost suspendat pe 2 luni. anul 1877 339 31. În textul lui Bacalbașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
începutul lui iulie: „În vederea preparativelor ce vedem că se fac pentru o neîntârziată trecere a Dunării de către armata noastră, trebuie să credem că guvernul a izbutit, sau e în ajunul de a izbuti să încheie acest tratat“.94 Dar Românul, oficiosul guvernului, mustră pe acest ziar, spunându-i că nu este în interesul țării ca să facă asemenea insinuări sau denunțări. Armata română ia totuși - și fără încheierea acestui tratat - o parte activă la cucerirea cetății Nicopole. Au luat parte la luptă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
altădată roumaine; Emile Galli este menționat ca director de la 6/18 octombrie 1879, iar ca proprietar-fondator și editor de la 31 martie/12 aprilie 1880; ziarul trece în proprietatea lui Al. Ciurcu la 10/22 februarie 1882, devenind către sfârșitul secolului oficios liberal. Momente ale istoriei sale vor fi amintite de Bacalbașa, la locul potrivit, în volumele următoare ale acestei lucrări. 143. Primul număr al Națiunii române, cotidian redactat de Fr. Damé cu concursul lui I.L. Caragiale, a apărut la 25 august
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
citate de Bacalbașa au la bază o zicală populară, consemnată pentru prima oară în 1785 (Giurescu, Istoria Bucureștilor, p. 15). 28. Ziarul România liberă a apărut, la început, ca organ de presă al lui Mihail Kogălniceanu, devenind curând, după 1881, oficios junimist. Era, cum am mai menționat în notele subliniare precedente, unul dintre jurnalele politice de o remarcabilă ținută intelectuală, poate cel mai bun din epocă. Dintre scriitorii citați de Bacalbașa, numai Delavrancea a debutat aici (cu poezia patriotică: Stanțe... la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Stoianof, președintele Comitetului Suprem Dobrogean, și la ea au luat parte, printre alții, Asparuch Aidemirski, Ștefan Simionof și Chiril Manolof (membri marcanți ai V.D.R.O.), Ivan Rizanov, secretar politic al Comitetului Suprem Dobrogean, și Peiciu Gospodinof, redactor al ziarului «Dobrogea», oficios al organizațiilor dobrogene din Bulgaria. Aripa moderată a susținut că, în România, comunitățile bulgare „nu pot să fie organe auxiliare ale V.D.R.O.-ului” întrucât acțiunile organizației determină măsuri represive ale autorităților și „fac viața imposibilă populației bulgare” prin restricțiile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de închisoare. Printr-un comunicat al Ministerului de Interne, emis la 10 iunie 1946, a fost anunțată descoperirea organizațiilor teroriste „Haiducii lui Avram Iancu”, „Divizia Sumanele Negre” și „Graiul Sângelui”, precum și arestarea unora dintre membri. Peste două săptămâni, cotidianul „Scânteia”, oficiosul Partidului Comunist, a anunțat că prin investigațiile Siguranței Statului „întreaga rețea a teroriștilor a fost imobilizată”, referindu-se la organizația „Sumanele Negre”. O lună mai târziu, la 26 iulie 1946, un alt comunicat al Ministerului de Interne a anunțat neutralizarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
În aceeași perioadă, 4 sfanți pe an la oraș și 3 sfanți pe an la sate (la o apariție bilunară), ceea ce Însemna (echivalat prețurilor din Transilvania) aproximativ 2 creițari pentru un exemplar. Foaia sătească din Moldova, În calitatea ei de oficios guvernamental, mergea chiar mai departe În acest sens, distribuindu-se gratis „știutorilor de carte la țară”. Practica editării unor gazete ieftine, accesibile și din punct de vedere financiar unui public mai modest, putea fi Întâlnită, de fapt, În acești ani
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Slavov demisionează, în continuare pe frontispiciul apărând doar numele directorului. Deși colaborează aceiași autori, profilul revistei se schimbă în mod vădit spre sfârșitul perioadei bolgrădene. Rubrica „Răzoare străjerești” suprimă consecvent spațiul rezervat literaturii, B. devenind tot mai mult o publicație oficioasă. În decembrie 1938, din inițiativa redacției, apare primul caiet al revistei literar-culturale „Bugeacul copiilor” (director Dragomir Petrescu), dar mărturii despre activitatea ulterioară a acestuia lipsesc. Numărul triplu din ianuarie-martie 1939 este dedicat folcloristului Artur Gorovei, iar numărul dublu din septembrie-octombrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285917_a_287246]
-
zugrăvită critic, a oamenilor politici contemporani. În ordine biografică, Z. parcurge momente depresive, tensionate: moartea soției (1906), rănirea fiului său Lascăr în 1916, pe front. Aderând, în 1918, la facțiunea generalului Alexandru Averescu, participă la întemeierea Ligii Poporului și a oficiosului „Îndreptarea”, în care e prezent cu articole, poezii. Scoate și un supliment al acestuia, „Îndreptarea literară” (Iași, octombrie 1918), unde figurează ca director. Senator, apoi deputat, va fi ministru de Externe și, în două legislaturi, președinte al Camerei. În 1921
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
primii ani de apariție, ziarul devine din 1881 apropiat junimiștilor, pentru a prelua mai târziu toate răspunderile unui organ politic junimist. După doisprezece ani de apariție neîntreruptă, în 1889 se renunță la editarea gazetei, care este înlocuită, ca și celălalt oficios junimist, „Timpul”, cu ziarul „Constituționalul”. Prieten apropiat cu marii scriitori ai epocii, Laurian știe să le obțină colaborarea pentru R.l., de multe ori în afara oricăror considerente politice. I.L. Caragiale, sub pseudonimul Luca, scrie cronici dramatice. Proză și versuri, cronici literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii, fără de care nu s-ar fi putut naște ambele republici surori, în Republica Umanistă Vandană se publică în foileton, în fiecare ediție de sâmbătă a oficiosului Bala'la, câte un studiu de caz reprezentativ. Pentru exemplificare îl vom da, ales aleatoriu, pe cel publicat la 3 mai: "Printre avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii, fără de care nu s-ar fi putut naște ambele republici surori, în Republica Democratică Vandană se publică în foileton, în fiecare ediție de sâmbătă a oficiosului Bülü'lü, câte un studiu de caz reprezentativ. Pentru exemplificare îl vom da, ales aleatoriu, pe cel publicat la data de 3 mai: Printre avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Scos în afara legii, membrii săi au continuat să se "întâlnească" pe rețelele de socializare și în tot felul de ONG-uri fantomă, dintre care cel al iubitorilor de animale de companie a devenit cel mai cunoscut. Nici când în presa oficioasă s-au publicat o mulțime de materiale privind o presupusă primejdie a turbării pisicilor, sau cazuri concrete de nenorociri provocate de câini agresivi scăpați de sub control, ori când s-au instituit impozite mari pentru "cei ce țineau în gospodăriile lor
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
NAȚIUNEA, cotidian apărut la București între 21 martie 1946 și 30 septembrie 1949. Director este G. Călinescu. Cu o declarată orientare social-democrată, N., oficios al Partidului Național Popular (din al cărui comitet executiv făcea parte G. Călinescu), formațiune creată din inițiativa Partidului Comunist Român ca paravan pentru desființarea partidelor istorice, își încetează apariția odată cu ieșirea din scenă a acestui partid. N., având subtitlul „Ziar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288367_a_289696]
-
acestui organism 180. Din capitala Franței, Alexandru Odobescu raporta la 3 februarie că avusese, chiar în ziua respectivă, o nouă întrevedere cu Camille Barrère, care i-a comunicat că era așteptat la Paris contele Wolkenstein "pentru a regla în mod oficios, împreună cu el și pe bazele proiectului său chestiunea Comisiei Mixte"181. Istoricul-diplomat i-a sugerat delegatului Franței asocierea unui delegat al României la convorbirile preliminare între delegații Franței și Austro-Ungariei, lucru pe care Barrère l-a acceptat, cu amendamentul ca
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de edificatoare: "Trebuie luată de urgență o hotărâre promptă și decisivă, și anume: ori persistăm irevocabil în vederile dezvoltate în în ultima circulară a Excelenței Voastre, sau aderăm clar la propunerea Barrère, încercând din acest moment să introducem, în timpul înțelegerii oficioase care se va produce la Paris între delegații austrieci, francezi și români, anumite modificări, mai favorabile decât dispozițiile proiectului inițial"183. Patru zile mai târziu, Odobescu îi telegrafia lui Stătescu: "Am susținut în fața d-lui Barrère vederile guvernului român privind
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Albini, care nu modifică, în linii generale, orientarea gazetei. Deosebiri esențiale vor apărea din 1896, când proprietatea ziarului și a institutului tipografic trece de la Eugen Brote, obligat să se autoexileze în preajma procesului memorandiștilor, la Ioan Rațiu. T. devine astfel un oficios al grupării politice din care făcea parte Rațiu, dar îi pierde treptat pe acei cititori, cei mai mulți de altfel, care îi sprijineau pe vechii tribuniști (Bechnitz, Slavici, Brote ș.a.). Din această cauză scade și influența politică a gazetei, care, mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
de Armistițiu, iar pentru realizarea acestui plan au beneficiat de sprijinul Comisiei Aliate, controlată de către sovietici. Primele lor măsuri au urmărit înlăturarea din administrație a persoanelor considerate fasciste și înlocuirea lor cu elemente comuniste. Prefațată de linșajul mediatic găzduit de oficiosul Scânteia, care se îndrepta împotriva tuturor celor care erau de altă orientare politică, represiunea fizică a adversarilor politici s-a desfășurat în mai multe etape. Au fost constituite și arestate grupuri mai mult sau mai puțin imaginare, care opuneau o
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]