2,363 matches
-
ești vraja ce mă-ncântă Și de drag, La piept aș strânge Universul. Diafana Primăvară Se revarsă tumultuoasă Și din zori îndepărtate Se- apropie în stol Zglobii, gălăgioși cocorii Iar Glavaciocul susură domol. Crește iarba, covor moale, Roua cade pe ogoare Sună codru-n așteptare, Primăvara-i pe cărare Înflorind florile-n cale Și zefirul, boare lină, Ne răsfață în grădină, Iar copacii din livadă Straie verzi îmbracă-n grabă, Ca stropiți cu spumă crezi Că sunt prunii în livezi. Cade
SOSIT-A DULCEA PRIMĂVARĂ LA PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349994_a_351323]
-
întors de pe coridor. - Eu sunt. - Du-l la carceră, așa dezbrăcat! Dumnezeul mătii de bandit!... Când răsărea soarele, peste pleșuvele dealuri dobrogene, se auzeau, în zbor înalt, osanalele clopotelor de la bisericile din Constanța. Către cerul albastru, ridicau scări nevăzute, cântărețele ogoarelor, ciocârliile. Și era bine! Și pace-n suflet! Însemn fruntea, pieptul și umerii cu semnul Golgotei. Diafan, transfigurat Iisus plutește pe lângă sufletul meu. Mâna Lui îmi atinge fruntea cu caldă binecuvântare. I-atâta pace-n carceră! Dulce ești Doamne, în
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de toamnă al grâului. Poate nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa va scapa de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să nu-l audă tatăl său cum gândește. Bătrânii au
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
toată viața. Și așa cum Adam a fost izgonit pentru fărădelegea sa la Răsărit de Eden, să-și mănânce pâinea în sudoarea frunții, până se va întoarce în pământul din care a fost luat, așa și Cain a fost alungat din ogorul său, depărtându-se de Dumnezeu: „Apoi Cain a ieșit din Fața Domnului și a locuit în Țara de Nord, la răsărit de Eden” (Gen. 4,16). Pedeapsa lui Cain era prea mare pentru ca acesta, așa cum mărturisește, s-o poată suferi. Dar
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344485_a_345814]
-
Române în anul 1657: „Eram îns¬păi¬mântați de îngustimea drumului și de apropierea de marginea prăpastiei; și, coborându-ne de pe caii noștri, am mers pe jos până ce am trecut podul. Aici am ieșit într-o câmpie mare, împărțită în ogoare, acoperite cu semănături și grădini și vii, pe care a trebuit să le străbatem, până am ajuns la mânăstire; aceasta, Cozia, este o clădire întărită și măreață, înălțată pe marginea acelui râu, dar înconjurată de piscuri înalte și impunătoare, iar
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Nice pe drum nu poți piere.” Într-o altă poezie munca la câmp se împletește cu dragostea dintre tineri și cu credința în Dumnezeu: „Când eram copilă mică/Zburdam ca o păsărică/ Cu fața arsă de soare/Lucram ziua pe ogoare./ La căpălit și secerat/ Nu era vreme de stat./ Toată ziua seceram eu/ Și nu ziceam că mi-i greu./ Tăiam spicele de grâu,/Cu drag le purtam la brâu./ Cu secera seceram/ Și din gură mai cântam:/ Familia Suciu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de odihnă, macii // Te-ndemn să pleci, te-ndemn să vii curată // Să spargem taina unui cuib de cuci” Ne cheamă vara) În poema Noiembrie,descoperim un pastel autumnal cu elemente specifice locului: transhumanța, culorile ruginii, aracii viilor care bolesc, ogoarele desfundate, vântul care anunță venirea iernii. Darurile toamnei se regăsesc transpuse în pinacotecă. Natura poeziei lui Teodor Barbu nu este doar cadru, ca la romantici. Ea este pretext pentru etalarea sentimentelor, a intimităților, a stărilor de euforie erotică. În decorul
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
de-a scrie poezii se naște înăuntrul fiecăruia și cu cât această dorință se amplifică, vine și momentul expunerii publice a acelor versuri. Cel care oferă înțelepciunea și talentul este însuși Creatorul ființei umane. El știe să dea ploaie peste ogorul semănat, peste sămânța de bună credință semănată uneori chiar cu mijloace mai rudimentare. Din aceste perspective, am putea spune că Domnul răsplătește munca, nu înțelepciunea sau darul. În momentul de față, poetul Nelu Tripon lucrează la cel de-al treilea
“MESAJELE BINECUVÂNTĂRII!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348210_a_349539]
-
vrei la urși ,la pești... Și-acum uită-te la tine: Creier,gînduri, sînge,vine... Toate-s puse să se-mbine, Ca să poți să funcționezi. Spune-mi: știi tu cine-i Creiatorul, Cine toate le-a creiat? Cine-a desenat ogorul, Scuturînd de ploaie norul, Și-a montat luminătorul? Toate-n cor îți vor răspunde Și-n ecouri și pe unde: Dumnezeu Cel Minunat ! Referință Bibliografică: ȘTII TU CINE-I CREATORUL? / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1122
ŞTII TU CINE-I CREATORUL? de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347554_a_348883]
-
2015 Toate Articolele Autorului Predoslovenie pentru bilanțul unei activități în slujba culturii A intrat, déjà, în tradiția Filialei Banat-Timișoara a Ligi Scriitorilor Români ca la fiecare sfârșit de an să publice un Anuar, ce reprezintă bilanțul trudei scriitorilor bănățeni pe “ogorul “ culturii noastre. Ajuns la numărul 5, această publicație, a fost posibilă și datorită unor iubitori de cunoaștere, dotați cu talent, ca ing.Florin-Gheorghe Brie-Bonchiș și prep.Univ. Andreia-Elena Lampinen-Anucuța, în fruntea cărora se află inimoasa profesoară, scriitoara, Doina Drăgan, președinta Filialei
PREDOSLOVENIE PENTRU BILANŢUL UNEI ACTIVITĂŢI ÎN SLUJBA CULTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350132_a_351461]
-
pe drumul larg de țară, Urci un deal și treci o vale, Nu simți nici o plictiseală. Cum urci dealul lin al Morii, Te întâmpină frumoase grâne, Când cocoși anunță zorii, Ale unei noi zile senine. Peste tot verzi fânețe largi, Ogoare întinse, de păpușoi, Ce se văd până la Ciorsaci, Lanuri de lucernă și trifoi. Cu traiste grele în spinare, Merg petienii către târg, Cu opincile-n picioare, Niciodată nu se plâng. Biserica e sus în plai, Cu turnul înălțat spre cer
DRUMUL SPRE PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361975_a_363304]
-
Și ucideau vițeii în fașă. Uitaseră de petreceri, de nunți și decese. Nunta ținea trei ore, Fiindcă plecau la schimb la ora două. Dar când mămăliga explodează Sunt trimiși din nou acasă, Fără pluguri, coase și tractoare Să lucreze pe ogoare. Tineri, bătrâni și bătrâne Își împart un sfert de pâine Și desțelenesc ogorul Cu săpăliga și tractorul Care abia mai tușește Pe pământ când se târăște. Buruienile-s în toi și de mare soi. Grâul nu le e luat, Fiindcă
DESŢĂRĂNIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365936_a_367265]
-
ținea trei ore, Fiindcă plecau la schimb la ora două. Dar când mămăliga explodează Sunt trimiși din nou acasă, Fără pluguri, coase și tractoare Să lucreze pe ogoare. Tineri, bătrâni și bătrâne Își împart un sfert de pâine Și desțelenesc ogorul Cu săpăliga și tractorul Care abia mai tușește Pe pământ când se târăște. Buruienile-s în toi și de mare soi. Grâul nu le e luat, Fiindcă nu e performant. Se roagă la Domnul neîncetat Să îi scape de-așa
DESŢĂRĂNIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365936_a_367265]
-
adevărată artă poetică, privind rolul și menirea scriitorului în societate: ,,El, scriitorul, cu suflet plâns și inimă cernită, / El, pavăză iubirii și scut pentru idei, / .... El, glasul conștiinței mai curate.”( El, scriitorul ). După dezastrul actual din economia țării:,,Au înflorit ogoarele patriei / Cu papură și știr și spini, / A înflorit neghina în grâne / Cu miros acru de pâine,...Au înflorit cartofii în Sahara / Ca să hrănim și noi țara...”( Înflorire ), Elena Trifan nutrește și un sentiment optimist în ceea ce privește o schimbare spre mai
NOTE DE LECTOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365925_a_367254]
-
să adune lemne de foc, să cosească fân și otavă pentru animale, să culeagă de prin poienile pădurilor hribi și gălbiori tăiați și uscați, apoi puși în cămară, să culeagă afine și zmeură de prin luminișurile pădurilor, să strângă de pe ogoare grâu, orz, mazăre, varză, sfeclă și multe alte roade muncite din greu. E nevoie ca omul să fie harnic, să muncească mult vara, ca iarna să stea la adăpost, liniștit, în casa sa. Una din aceste gospodării, dintr-un sat
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
mai mică și mai îndrăgită din familie. Casa lor se afla într-o poiană, chiar la marginea satului. Acolo era liniște cât cuprinde. Era, în schimb, multă muncă, și vara și iarna. Vara la cosit fân, la îngrijit grădina și ogorul întins de grâu și orz. Copiii aveau datoria să pască vitele în poienile și pădurile de lângă sat. Iarna aveau de lucru destul, să hrănească vitele din gospodărie, să taie lemne și să aducă apă în casă de la un izvor din
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
carne de vânat! - Ce suflet bun ai, Katya, copilul meu! De-acum n-o să mai mănânci vânat, îi spuse Artemie, mângâind părul băiai al fetiței sale dragi. În vara care urmă, cei din casa lui Stepanovic se apucară să extindă ogorul. Semănară mai mult grâu, orz și secară, lărgiră și grădina cu zarzavaturi. Artemie, în loc să umble la vânătoare prin păduri, muncea cu sârg la coasă și la greblă, ori să adune cât mai mult fân și otavă pentru vite și îngrijind
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. **** **** *** ... și am văzut lacrimi în ochii celor prezenți ... A
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
familiei devenită mai mult decât înstărită, având o mare rugăminte. Un petec de frunză decupată nu ar fi însemnat mare pagubă pentru cei de sus dar pentru el, lumina zilei, razele soarelui dătătoare de viață care i-ar fi scăldat ogorul și pășunea l-ar fi ajutat să-și hrănească gurile flămânde ale familiei. A obținut ceea ce își dorea în schimbul promisiunii de a aduce, din când în când, o mămăliguță aurie, o strachină-două de lapte și o bucată de brânză. A
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
Bătrânii locului acelia ne povesteau de el zicând: Când era în satul lui avea această îndeletnicire: dacă vreodată vedea pe vreun om din satul lui că nu era destul de înstărit ca sa-si samene țarina, se ducea noaptea, fără știrea stăpânului ogorului , lua boi și sămânță lui și semăna ogorul celuilalt. Când ai venit în pustie și trăia în chilia Hozeva bătrânul făcea aceiași milostenie cu cei nevoiași. Pleca pe drumul care duce de la sfanțul rău Iordan la Ierusalim, luând cu el
LIVADA DUHOVNICEASCA (8) de ION UNTARU în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365067_a_366396]
-
Când era în satul lui avea această îndeletnicire: dacă vreodată vedea pe vreun om din satul lui că nu era destul de înstărit ca sa-si samene țarina, se ducea noaptea, fără știrea stăpânului ogorului , lua boi și sămânță lui și semăna ogorul celuilalt. Când ai venit în pustie și trăia în chilia Hozeva bătrânul făcea aceiași milostenie cu cei nevoiași. Pleca pe drumul care duce de la sfanțul rău Iordan la Ierusalim, luând cu el pâine și apă. Și ori de câte ori vedea pe cineav
LIVADA DUHOVNICEASCA (8) de ION UNTARU în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365067_a_366396]
-
cerul cu o palmă. Dinspre câmpie, Vultur, în zbor de întâlnire, Sub a timpului năframă Glisează veacurile în privire: Câmpul, mai duduie... galopul cailor. Rugăciuni fierbinti Piroane în poarta timpului, Tăișul de granit al scrutării, Oțelul săbiei semănând speranța în ogorul veacurilor. Duruitoarea, ison de vecenie. Cerbul pășește podul ochilor, întins de vultur: Dunărea , Oltul , Prutul și Siretul, Jiul, Mureșul și Crișul Munții, câmpiile, înaltul și hăul, În freamăt ca frunzișul... Până-și închide luna pleoapa Și apoi iar... duruitoarea rostogolește
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
Stalin, expert în exterminare, a sugerat micului prieten de la apus ideea construcției canalului Dunăre-Marea Neagră. S-a ivit însă o altă piedică în eradicarea reacționarilor. Întemnițarea în masă a dușmanilor poporului risca să lase fără forță de muncă uzinele și ogoarele patriei. Nicicând, partidul nu a dat înapoi în fața greutăților și vicisititudinilor vieții, dovedindu-și întodeauna forța și capacitatea creatoare de a conduce destinele poporului. Nu numai că nu s-au redus pedepsele în ani de închisoare ci ele au fost
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
de râvna către Dumnezeu Ilie îl avertizează pe Ahab că din cauza ducerii poporului în rătăcire, Domnul nu va mai da ploaie decât la cuvântul lui - și într-adevăr trei ani și jumătate nu a mai căzut nici picătură de apă. Ogoarele s-au uscat, pământul devenise tare ca piatra, apele secaseră, vitele nu mai aveau ce să mănânce și mureau de foame iar oamenii sufereau cumplit. În vremea aceasta el se retrăsese la pârâul Kerit unde Domnul îi trimitea printr-un
SFÂNTUL ILIE de ION UNTARU în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365267_a_366596]
-
toate pe dos.” ( Nicolae Iorga) Nondelictul de prostie Cel ce greșește-n viață cu știință Primește pentru faptă o sentință; Delictul de prostie n-are rost, Căci prostul habar n-are că e... prost. Agrotehnică Sămânța plantei-i pusă în ogoare Doar primăvara, cum se știe; Sezon de-nsămânțat tot anul are Numai sămânța de... prostie. Automobiliștilor (de la unul, frustrat că nu are mașină ) Despre prost, ades se spune Că e-acel ce dă prin gropi. De sunteti valizi la glume, Drumurile
CU EPIGRAMA PE... PROSTIE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364813_a_366142]