417 matches
-
Sibiu - Sebeș - Alba Iulia - Cluj Napoca și se poate ajunge prin: Drumuri județene -12.5 km: Drumuri comunale - 9 km DC 205: Berghin - Ohaba - Magherat, pregătit pentru asfaltare în primăvara 2008 și a fi trecut în cartegoria drumuri județene - proiect pentru Ohaba - Tău - Roșia de Secaș. La Ohaba există un muzeu în curtea bisericii de jos, bine organizat și bine întreținut, unde sunt expuse diverse obiecte și țesături populare, port popular expus pe manechini - cupluri de tineri și bătrâni, fotografii vechi și
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
se poate ajunge prin: Drumuri județene -12.5 km: Drumuri comunale - 9 km DC 205: Berghin - Ohaba - Magherat, pregătit pentru asfaltare în primăvara 2008 și a fi trecut în cartegoria drumuri județene - proiect pentru Ohaba - Tău - Roșia de Secaș. La Ohaba există un muzeu în curtea bisericii de jos, bine organizat și bine întreținut, unde sunt expuse diverse obiecte și țesături populare, port popular expus pe manechini - cupluri de tineri și bătrâni, fotografii vechi și noi, iar cea mai de preț
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
veche, manuscrise, pe teme de religie, organizat prin grija PS. Dr. Ioan Mihălțan. În localitate, funcționează un cămin cultural, iar în una din sălile de clasă din clădirea școlii, biblioteca comunală, cu peste 10.000 de volume. Biserica Ortodoxă Română Ohaba, construită în anul 1926 din daniile credincioșilor și prin purtarea de grijă a vrednicului preot Eugen Imbarus. A fost înfrumusețată cu pictură și iconostas între anii 1989-1990 cu ajutorul P.S. Ioan Episcopul Oradei "fiul satului", fiind preot Vasile Mihălțan. Lângă biserică
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
Șovarna este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Ohaba, Studina și Șovarna (reședința). Comuna Șovarna este o așezare de deal, situată în nord-estul județului Mehedinți, pe un teritoriu cu o formă alungită de la vest spre est, cu o întindere maximă de 12,5-13 km., făcând parte din Plaiul Cloșani
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
o formă alungită de la vest spre est, cu o întindere maximă de 12,5-13 km., făcând parte din Plaiul Cloșani. Comuna este alcătuită din trei sate: Șovarna (din care fac parte Șovarna de Jos si Runcu - Șovarna de Sus) și Ohaba, care se ordonează pe cursul văii pârâului Șovarna. Studina este un sat de culme. Chiar pe teritoriul comunei își au zona de contact două unități naturale: Podișul Mehedinți - în partea vestică - și Piemontul Getic - în partea de est. Condițiile naturale
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
în Banat. Cea mai veche menționare documentară (cunoscută azi) datează din 10 ianuarie 1511, pe când era voievod al Țării Românești Vlad cel Tânăr (Vlăduț), fiul lui Vlad Călugărul. Documentul original menționează numele satelor Șovarna (sub numele de Sivarna) și Runcu. Ohaba este menționată pentru prima oară într-un document datat 31 mai 1561. Este cert însă faptul că satele au existat cu mult înaintea acestor date. Plaiul Cloșani o regiune conservatoare din punctul de vedere al păstrării peste timp a folclorului
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
cu frații săi, ca să-i fie lui Vlad cu toți nepoții lui, Buia, Șișa și lui Stănilă cu frații lui, sătul numit Bela, care este în județul Motrului, ca să fie lui Vlad cu toți nepoții lui, de ocina și de ohaba, sătul Bela și Preslop. Au dat domniei mele un cal și o cupă. De aceea să le fie de ocina și de ohaba începând de la vamă oilor, de la vamă porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de gloabe, de cărături
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
care este în județul Motrului, ca să fie lui Vlad cu toți nepoții lui, de ocina și de ohaba, sătul Bela și Preslop. Au dat domniei mele un cal și o cupă. De aceea să le fie de ocina și de ohaba începând de la vamă oilor, de la vamă porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de gloabe, de cărături, de podvoade, adică de la slujbele mici până la cele mari, de acestea toate să le fie de ohaba lor și copiilor lor, nepoților și
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
le fie de ocina și de ohaba începând de la vamă oilor, de la vamă porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de gloabe, de cărături, de podvoade, adică de la slujbele mici până la cele mari, de acestea toate să le fie de ohaba lor și copiilor lor, nepoților și strănepoților cât va trăi domnia mea și cât va trăi fiul domniei mele, Mihail voievod... Iată aceștia sunt martorii acestui hrisov: Radu ban-vornic, jupan Martin, Aga ban, jupan Stoica rusul, jupan Dragomir dela Segarcea
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
este întărită de voivodul Transilvaniei împreună cu cele trei sate Silvaș lui Daneș "Dionisius", Lațcu "Ladislaus" și Mihail, fiul lui Ioan "Iwan" de Ziluaș și fratele lui devălmaș "Wolkzaan". Pentru cealaltă jumătate a satului există date din 1402, când în "possessio Ohaba" aveau frați de stăpânire un Vancea cu fii săi Ioan, Vlad și Litovoi precum și Zlatu. Aceștia vând o șesime lui Ștefan de Rău Bărbat, împreună cu o șesime din părțile pe care tot ei le stăpânesc în Fărcădinul de Sus. Un
Fărcădin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300547_a_301876]
-
Bistrița, ca să-i fie de cinste și de pomenire în veci. Însă cât va fi în viață mai sus-zisa jupaniță, singură să stăpânească satul și ațiganii mai sus-ziși, iar după moartea ei să fie sfintei mânăstiri de ocină și de ohabă..."” (Leonăchescu, 2001). La 16 aprilie 1533 sunt menționate hotarele moșiei Stroești cu toponimele aflate și azi în uz: „"de la piscul lui Vlad până la gâlma Mălinișului și până la piscul Șcheaului din sus și de aici, drept la gura Cernețiului și de
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
perimetrul cetății Salașul de Sus. În lucrarea editată de un colectiv condus de Hristache R. (5b) se fac referiri la agricultura din perioada romană practicată în satele din zonă sau despre urme ale vilelor rustice găsite (la Râu Alb și Ohaba Ponor). De asemenea în lucrarea scrisă de I.Lazăr (5) sunt analizate formele de organizare ale populației daco-romane care s-au constituit după retragerea stăpânirii romane (274 d.Hr.), mai ales în secolele de la sfârșitul mileniului I și începutul mileniului
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
18-42 de ani ( excepție făcând cei inapți ). Bărbații încorporați au participat la evenimentele militare desfășurate de armata a-IV-a pe fronturile desfășurate pe teritorii din Albania, Italia și până în Polonia ( Galiția ). Populația rămasă acasă a fost nevoită să se retragă până la Ohaba de Sub Piatră ( în perioada august-octombrie 1916 ) din cauza apropierii frontului armatei române, care în primele săptămâni a înaintat până în Valea Jiului. Armatele austro-ungare și germane au respins ofensiva trupelor române până la limita Munților Carpați, ceea ce a făcut ca retragerea populației să fie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
jupânului Stoica Naneș și vărului lui, Tatomir și nepoților lui, Manea și Stoica [...], ca să le fie satele anume: jumătate din Sâtlani și Râușorul tot și Copăcelul tot și la Voila jumătate și Ucea toată, să le fie de ocină și ohabă, pentru că le-au dobândit de la Domnia Mea cu slujbă”" . Mai apoi, Becleanul va apărea în mai multe documente și în mai toate urbariile (recensămintele) efectuate de autoritățile maghiare de-a lungul secolelor XVI-XIX (1560, 1576, 1637, 1640, 1649, 1656, 1680
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
nesigur. Vadul se află la 5 km, spre Sud de satul Șercaia, pe Drumul Național DN73A și la circa 18 km, pe șosea, de municipiul Făgăraș. Localitățile limitrofe sunt Șercaia (centrul de comună), spre Nord, Perșani, spre Est, Șinca Veche, Ohaba și Șercăița, spre Sud, Bucium și Toderița, spre Sud-Vest, iar Mândra, spre Nord-Vest. Satul are 385 de numere de casă, cuprinzând 231 de gospodării, restul de numere reprezentând grădini (locuri de casă fără construcții). În legătură cu istoricul satului, se cunoaște că
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
Gheorghe Păsărariu", absolvent al școlii normale din Blaj, a fost învățător începând din anul 1880 și a educat elevii din Vad, până în anul 1898, când a ieșit la pensie. Elevii din clasele superioare mergeau la școala grănicerească din satul vecin, Ohaba, care avea trei posturi de învățători și se bucura de un bun renume între locuitorii Țării Făgărașului. Absolvenții școlii din Ohaba puteau să-și continue studiile în școlile secundare. Din anul 1898, la școala din Vad a activat și învățătorul
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
până în anul 1898, când a ieșit la pensie. Elevii din clasele superioare mergeau la școala grănicerească din satul vecin, Ohaba, care avea trei posturi de învățători și se bucura de un bun renume între locuitorii Țării Făgărașului. Absolvenții școlii din Ohaba puteau să-și continue studiile în școlile secundare. Din anul 1898, la școala din Vad a activat și învățătorul Gheorghe Cosma, absolvent de școală normală. După pensionarea învățătorului "Gheorghe Păsărariu", în 1898, i-a urmat învățătorul "Octavian Pop". În anul
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
slugilor domniei mele Bară și fratelui său Gâdea, ca să fie Godenii toți, pentru că jumătate din Godenii le este veche Ocina, iar cealaltă jumătate au cumpărat-o de la Radu Grama, prețul fiind 30 de florini, să le fie de ocina și ohaba lor și copiilor lor, nepoților și Strănepoților lor, începând de la vamă oilor, vama porcilor, de la albinărit. Nimeni să nu‘i tulbure, sau să-i împiedice, acela va primii rău și urgie de la domnia mea. “* Martori .' Jupan Voicu Dobriță, jupan Galea
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
Bălănești este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Bălănești, Blidari, Cânepești, Glodeni, Ohaba, Voiteștii din Deal și Voiteștii din Vale (reședința). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bălănești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,26%). Pentru 2
Comuna Bălănești, Gorj () [Corola-website/Science/300453_a_301782]
-
februarie 1618 pentru cumpărarea unei ocine din Murgești, printre martori se află Berivoe și Radu din Sărdănești. • Olari - Radu Șerban, prin actul din 3 februarie 1609, întărește „Mănăstirii Strâmba” stăpânire peste jumătate din satul Olari, cumpărată de la Stoica, postelnic de Ohaba. Centrul comunei îl reprezintă localitatea Văleni, unde se află sediul administrativ al Consiliului Local și Primăria. Primarul comunei este Petre Grigorie, născut în localitatea Piscuri în 27 noiembrie 1963,studii superioare complete;facultatea de mine Petroșani promoția 1989-inginer miner,masterat
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
frate, "Ioan Bunea", care i-a urmat tatălui său în calitate de preot paroh la Vad. Primii ani de școală îi face la Școala Confesională din satul natal, apoi la Școala Grănicerească din satul vecin (la cca 3 km distanță de Vad), Ohaba, (azi în comuna Șinca, din județul Brașov), încheind studiile primare în anul 1870. Studiile gimnaziale le face la Gimnaziul Românesc din Brașov (1870 - 1877), unde l-a avut coleg, între alții, pe Andrei Bârseanu, care îi va deveni bun prieten
Augustin Bunea () [Corola-website/Science/306800_a_308129]
-
cea actuală. Satul Vădăstrița este amintit în continuare în documentele vremii. Domnitorul Radu cel Mare întărește în anul 1501 mănăstirii Cozia mai multe sate, printre care și Vădăstrița cu bălțile de la Dunăre, pentru că ”"să le fie de ocina și de ohaba sfintei mănăstiri și dumnezeieștilor călugări de hrană, iar noua și părinților noștri de veșnică pomenire". Satul Vădăstrița și alte șase state au fost cumpărate în secolul al XVI-lea de călugări de la Gonea Taurul, un necunoscut, pentru suma de 650
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
Comuna Ionești datează din 1 aprilie 1494. Primele referiri la satul Ciorani, lângă Ionești, se regăsesc la 8 ianuarie 1572, satul Corbeni începând cu 1 ianuarie 1494, fostul sat Rascaeți, azi Delureni, din 28 noiembrie 1635, iar despre fostul sat Ohaba apar referiri din 1582. Dovezi istorice arată că prin fostul sat Ioneștii-Govorii trecea drumul lui Traian, împăratul romanilor. Rămășițe se găsesc din loc în loc, fiind descoperite de săpături întâmplătoare sau organizate. Acest drum mergea paralel cu un alt drum, care
Comuna Ionești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302032_a_303361]
-
sfetnic, lui jupan Barbul Ban, ca să-i fie Târsa, oricât este partea lui Neagotă și partea nepoților săi Dragomir și Stanciul... Pentru aceasta am dat domnia mea lui jupan Barbu Ban, ca să-i fie lui Târsa de ocină și de ohabă lui, fiilor lui și nepoților și strănepoților și de nimeni neclintit, după porunca măriei mele... Io, Basarab Voievod, din mila lui Dumnezeu domn ” Nu după mult timp, banul dona aceste proprietăți Mănăstirii Bistrița, ctitoria sa de suflet. Prin hrisovul din
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
(în , în ) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente (reședința) și Streisângeorgiu, și din satele Batiz, Călanu Mic, Grid, Nădăștia de Jos, Nădăștia de Sus, Ohaba Streiului, Sâncrai, Sântămăria de Piatră, Strei, Strei-Săcel și Valea Sângeorgiului. Până în anul 1990, Călan era cunoscută pentru renumele apelor termale române AQVE, din apropierea orașului, și prin flăcările secției Semicocs din cadrul Combinatului Siderurgic Victoria care ardeau, zi-noapte. Atestat documentar în anul
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]