407 matches
-
mai înaltă distincție, ordinul Sf. Ana, categoria III, pe cetățeanul de onoare Teodor Șerban pentru construcția bisericii pe banii proprii. Localitatea a primit un important aport de element românesc transilvan, prin stabilirea la Crihana a mai multor familii de mocani (oieri) de dincolo de Carpați. Numele de familie ale localicilor îndreptățesc ipoteza unui aport de populație aromână de la sud de Dunăre. La 1 ianuarie 1906 satul avea 1227 de locuitori, inclusiv 123 de copii de vârstă școlară 8-11 ani. În școala parohială
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Sambucus nigra"), sânger ("Cornus sanguinea"), măcieș ("Rosa canina") etc. Satul Brînza a fost atestat documentar în 1630. denumirea satului este fixată și pe harta lui Dimitrie Cantemir de la începutul secolului XVIII. Conform unei legende, în lunca Prutului s-au așezat oieri din Munteni cu familiile sale. Oierii au format o stână și o brânzărie. Datorită calității bune, brânza era cumpărată de localnicii din regiune. De aici ar fi provenit denumirea satului. În 1803 este edificată Biserica Sf. Arhanghel Mihail din piatră
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
Rosa canina") etc. Satul Brînza a fost atestat documentar în 1630. denumirea satului este fixată și pe harta lui Dimitrie Cantemir de la începutul secolului XVIII. Conform unei legende, în lunca Prutului s-au așezat oieri din Munteni cu familiile sale. Oierii au format o stână și o brânzărie. Datorită calității bune, brânza era cumpărată de localnicii din regiune. De aici ar fi provenit denumirea satului. În 1803 este edificată Biserica Sf. Arhanghel Mihail din piatră în locul uneia mai vechi din lemn
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
păcii și crime împotriva umanității; a fost condamnat la moarte de Tribunalul Poporului din București (condamnare reconfirmată la recursurile din 2006 și 2008) și a fost executat la 1 iunie 1946 prin împușcare. Gheorghe a fost fiul mai mare unui oier aromân din zona Munților Pindului, Ovanez Alexean, refugiat în Țara Românească de a scăpa de izlamizarea forțată de turci în a doua jumătate al secolului al XIX-lea. Ovanez a ajuns cu turmele de oi în Moldova în zona Panciu
Gheorghe Alexianu () [Corola-website/Science/306171_a_307500]
-
perioadă sunt: romancierul și publicistul Ioan Slavici, prozatorul Panait Istrati, poetul și scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea, poetul și publicistul George Coșbuc, poetul Ștefan Octavian Iosif, istoricul și fondatorul de presa română în Transilvania, George Barițiu. Badea Cârțan, un simplu țăran oier din sudul Transilvaniei, a devenit, prin exemplul faptelor sale, un simbol al mișcării de renaștere națională. Prima jumătate a secolului al XX-lea este considerată de mulți ca fiind epoca de aur a culturii române și este perioada când aceasta
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
s-a ajuns la un consens, astfel încât negustorii din țara Românească aveau dreptul să cumpere, la prima mână, oile disponibile spre vânzare ale păstorilor bârsani. Prețul era negociat și, oricum, mai bun decât cel al turcilor. Pentru a-și apăra interesele, oierii săceleni s-au constituit, după 1800, într-o asociație numită „Compania oierilor săceleni”. La începutul secolului XIX, datorită practicării tot mai anevoioase a transhumanței, mulți dintre marii proprietari de turme de oi le-au vândut, reprofilându-se pe comerț. Pe lângă
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
să cumpere, la prima mână, oile disponibile spre vânzare ale păstorilor bârsani. Prețul era negociat și, oricum, mai bun decât cel al turcilor. Pentru a-și apăra interesele, oierii săceleni s-au constituit, după 1800, într-o asociație numită „Compania oierilor săceleni”. La începutul secolului XIX, datorită practicării tot mai anevoioase a transhumanței, mulți dintre marii proprietari de turme de oi le-au vândut, reprofilându-se pe comerț. Pe lângă stâne se țineau porci, iar vite mari și cai se creșteau din
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
surori, Elena (cca 1880-1946, căsătorită cu medicul Vasile Dragoșescu), și Victoria (1883-1915, căsătorită cu Dimitrie Voinov), și un frate, Aurel (cca 1885, răpus, tânăr, de tuberculoză galopantă). Tatăl lui, negustor, se trăgea din Săcele, de lângă Brașov, dintr-o familie de oieri. După absolvirea liceului din Ploiești, urmează Facultatea de Medicină din Paris, unde își trece doctoratul, în 1902, cu teza "Considérations sur les néphrites à longue échéance et les albuminuries prolongées". Întors în țară, se căsătorește cu Elena Guțulescu (1885-1964), cu
Ștefan Irimescu () [Corola-website/Science/313770_a_315099]
-
1500 de variante în toate regiunile României. Este o creație populară specific românească, nefiind cunoscută la alte popoare . Cântecul a fost zămislit în zona sudică a Carpații Orientali, la nordul Munților Vrancei, în actuala localitate Mănăstirea Cașin, Bacău de către mocani (oieri veniți din Transilvania peste populația catolică din Cașin) și cules de Alecu Russo la Soveja, Vrancea. În Transilvania având la bază un "rit de inițiere" și interpretat sub forma de colindă, în timpul sărbătorilor de iarnă . S-a transformat în baladă
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
lucrare, "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" (1941), considera că felul lui Sadoveanu de a fi se reflectă și în opera sa. „Omul însuși personifică în chipul cel mai izbitor opera: voinic, trup mare, cap voluminos, gesturi cumpănite de oier, vorbire îmbelșugată dar prudentă și monologică, ocolind disputa; însă lăsarea în jos a gurii, zâmbetul împietrit al feții, aduc pe față o nepăsare ferină; ochii nelămuriți, reci, venind de departe și trecând peste prezent, sunt ai unei rase necunoscute. Într-
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
se întindea numai pe peninsulă, la sud-est de actuala stradă Negru-Vodă; la nord-vest de această limită erau stâne, mori, pășuni și vii. În oraș locuiau pescari greci, lipoveni și turci, negustori și meșteșugari greci, români, turci, armeni, evrei și maltezi, oieri români și tătari, grădinari români, bulgari și găgăuzi. În 1865 britanicii termină calea ferată Cernavodă-Constanța pentru exportul grânelor din Țările Române ; Marea-Britanie avea în oraș un consulat care, în 1861, îi ajutase pe exploratorul englez Samuel White Baker și pe
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
cu un nisip foarte fin, parte mineral, parte cochilifer. De-a lungul acesteia se află multe magazine, restaurante, terase, cluburi și discoteci. Mamaia, la nord de actuala stațiune, era inițial un sătuc dobrogean costier tipic, cu pescari greci și lipoveni, oieri români și crescători de cai tătari, denumirea provenind de la un proprietar tătar al locului din vremea stăpânirii turcești, pe nume Mamai. Amplasamentul actual al Mamaiei era neconstruit până în 1906, când apar primele cabine de lemn reunite sub două Pavilioane, terminate
Mamaia () [Corola-website/Science/298280_a_299609]
-
Ialomița) este un publicist, scriitor și profesor universitar român. Părinții săi, Ștefan, de profesie contabil și Victoria, s-au născut în aceeași localitate. Străbunicul din partea mamei, pe nume Munteanu, s-a stabilit în Lunca Ialomiței, unde venea în transhumanță, fiind oier din zona Făgărașului. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității de Drept și Facultatea de Ziaristică; a avut o bursă la Fundația cotidianului „The Guardian” din Londra; este absolvent al cursului postuniversitar de științe juridice și al Colegiului Național de
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
Vasca Marea Cantabrica și Munții Pirinei au creat un peisaj compus din nuanțe de verde și coaste dure cu estuare scurte, si munți acoperiți de plaje și păduri. Timp de secole locuitorii de aici au fost marinari, lucrători pe ferme, oieri și aceștia vorbesc o limbă unică a cărei origini este aproape un mit. Se zice că totul a început cu Sugaar un persoanj mitic basc ce a avut o relație de iubire cu o prințesă ce a trăit în Mundaka
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
de satele pescărești. Casele de la țară rămân inima vieții bascilor ce stau la țară. Agricultură de aici se bazează pe fermele de aici ceea ce înseamnă că pământul este intesn exploatat. Cealaltă ocupație tradițională a bascilor de aici este păstoritul, oieritul. Oierii dețin de obicei propriile lor turme. Cand nu era situația de așa natură aceștia emigrau. Mulți din acești oieri ce au emigrat ajunseseră în Canada și Statele Unite ale Americii. Industria de aici a început să se dezvolte la începutul secolului
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
pe fermele de aici ceea ce înseamnă că pământul este intesn exploatat. Cealaltă ocupație tradițională a bascilor de aici este păstoritul, oieritul. Oierii dețin de obicei propriile lor turme. Cand nu era situația de așa natură aceștia emigrau. Mulți din acești oieri ce au emigrat ajunseseră în Canada și Statele Unite ale Americii. Industria de aici a început să se dezvolte la începutul secolului 20, împreună cu comerțul.
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
el se dă jos din căruță și observă că în curtea unei ferme luase foc un stog. Ajută la stingerea incendiului și o întânește pe stăpâna fermei, care se întâmplă să fie chiar Batsheba Everdene. Aceasta îi propune să fie oier la ferma ei pe care o moștenise de la unchiul ei după moartea acestuia. În noaptea aceea, fata descoperă că vechilul ei Pennyways furase de la fermă cinci saci de orz și că una din slujnicele sale, Fanny Robin, dispăruse. Hotărăște să
Departe de lumea dezlănțuită () [Corola-website/Science/321267_a_322596]
-
strigătul de alarmă al unui tânăr iubitor de țară și țărani împotriva anarhiei sălbatice în care se învârte viața acestei proprietăți în devălmășie”"). Prin intermediul băncii, în anul 1908 a cumpărat Moșia Novaci, pe care a împărțit-o novăcenilor, cu precădere oierilor veniți din Mărginimea Sibiului, realizând astfel o formă atipică de împroprietărire a țăranilor. Alături de inginerul Aurel Diaconovici este autorul primului proiect de traversare a munților Carpați la înălțime, realizat mai târziu în munții Parâng. În anul 1909 a fost decorat
Dumitru Brezulescu () [Corola-website/Science/321545_a_322874]
-
se numea așa de la comuna Bucu, existentă încă din secolul XVII, unde se pare că printre ocupații era și creșterea viermilor de mătase, de unde și denumirea de Mătăsești. În faza următoare aceste pământuri au început a fi puse la dispoziția oierilor din Transilvania și a oilor lor în căutare de pășuni. Primul document descoperit atesta stabilirea lângă Slobozia a unor oieri ardeleni cu turmele lor în mișcare de transhumanță. După legea rurală din 1864 dată în vremea domnitorului Al. I. Cuza
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
viermilor de mătase, de unde și denumirea de Mătăsești. În faza următoare aceste pământuri au început a fi puse la dispoziția oierilor din Transilvania și a oilor lor în căutare de pășuni. Primul document descoperit atesta stabilirea lângă Slobozia a unor oieri ardeleni cu turmele lor în mișcare de transhumanță. După legea rurală din 1864 dată în vremea domnitorului Al. I. Cuza a început a treia fază de populare a Câmpiei Bărăganului, când sunt aduși în această mănoasă câmpie a țării, țăranii
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
biserici, arii protejate, obiective naturale - cascade, canioane), exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea balastului de râu și construcții. Municipiul Săcele (atestat documentar pentru prima dată în 1366) păstrează încă vechile obiceiuri ale primelor comunități de (uniuni pastorale autohtone de oieri români, asociați cu fenomenul transhumanței); astfel: „Sântilia” (manifestare de mare amploare ce îmbină folclorul muzical-coregrafic și portul popular cu tradiția, într-un cadru natural de excepție) organizată anual în "Poiana Angelescu" și „Balul Plăcintelor” (petrecere anuală a mocanilor săceleni odată cu
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
muzeele în aer liber, prin construcțiile din diferite zone etnografice, varietatea instalațiilor tehnice care însumează aproape toate ocupațiile și meșteșugurile practicate pe întreg teritoriul României (mori de apă și de vânt, șteampuri aurifere, oloinițe, vâltori, stâne sau sălașuri temporare de oier, teascuri de stors strugurii, ateliere de fierărie, de olărie, rotărit, glăjării, ateliere de cojocari, țesători, etc) și construcții sociale din satele noastre: școli, primării, biserici. Din punct de vedere al materialelor folosite de arhitectura populară românească, fișele sunt proiectate să
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
moduri diferite, ei au diferite puncte forțe, lucruri diferite au sens pentru ei, lucruri diferite sunt dificile pentru ei, iar ei cer diferite întrebări pe tot parcursul procesului de învățare. Validitatea modelului Gregorc a fost pus la ]ndoial[ de către Thomas Oier și Albert Wiswell în urma studiilor experimentale. Gregorc susține că criticii săi au "puncte de vedere științific limitat" și că ei resping în mod greșit "elementele mistice" ale "spiritului", care poate discerne doar printr-un "instrument uman subtil". Anthony Grasha și
Stiluri de învățare () [Corola-website/Science/335476_a_336805]
-
case memoriale, biserici, situri rurale, arii protejate, obiective naturale - canioane, megaliți, cascade, lacuri), exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea balastului de râu, industrie, comerț și construcții. Locuitorii municipiului Săcele păstrează încă obiceiurile primelor comunități de (uniuni pastorale autohtone de oieri români, asociați cu fenomenul transhumanței); astfel în fiecare an sunt organizate două manifestări culturale de amploare: „Sântilia” (festivitate ce îmbină folclorul muzical-coregrafic și portul popular cu tradiția și obiceiurile, într-un cadru natural de excepție) și „Balul Plăcintelor” (petrecere anuală
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
călugăr, imnograf, imnolog, caligraf, copist bisericesc, miniaturist, poet și misionar român transilvănean din secolul al XIX-lea. Picu (diminutiv de la numele de botez) Procopie (numele de monah) s-a născut în Săliștea din Mărginimea Sibiului în anul 1818 din părinți oieri, fiind botezat Oprea. Primele clase de școală le-a făcut în satul natal. Din cauza sănătății firave, nu a fost trimis cu oile când a crescut, așa cum era pe atunci obiceiul. Dat fiind că de mic a manifestat o profundă aplecare
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]