1,092 matches
-
este străin. Personajul central al romanului, în jurul căruia se configurează subiectul operei epice, este dascălul din comuna Măru Roș, Ion Găvănescu. Copil fiind, acesta s-a dovedit ager la minte, isteț, fapt ce i-a determinat pe părinții săi, țărani olteni, să îl dea la învățătură. Ion Găvănescu urmează Școala normală, după care se înscrie la Școala militară de ofițeri în rezervă, și este avansat repede la gradul de sublocotenent. Vremurile se precipită, războiul bate la ușă... Învățătorul de la Măru Roș
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
a trecut... O altfel de caravană mi-a adus din trecut în prezent amintirile copilăriei. August 2016. O lună caniculară plină de farmecul verii și de frumusețea aventurii pe meleagurile patriei într-un periplu artistic de anvergură. Frumoșii nebuni ai Oltenei literare, completată cu alți frumoși bucureșteni s-au întrunit într-o pitorească familie culturală să străbată meleagurile patriei în anul de grație 2016 pentru a spune poveștile lor lirice în alte locuri cu impact cultural. Aceștia au fost: Marian Bărăscu
CARAVANA CULTURALA 2016 de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371469_a_372798]
-
repetiție mergeam să mănânc ceva la cantina Sfatului Popular apoi reveneam la Filarmonică și cântam ore în șir. Am cântat toată viața la ureche. Așa am învățat sute și sute de piese - cred că știu vreo trei mii! Eram odată cu olteanul meu drag Adrian Păunescu și-mi exprimam uimirea că știe atâtea poezii (nu numai dintr-ale sale). Răspunsul a fost acesta: «Dumitre, e ca și la tine, la fluier. Tu cum știi atâtea cântece ?!»”. Toate instrumentele care intră pe mâna
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
și-au dedicat viața unei lumi de care ei fuseseră străini. S-au întors la Sibiu la pensie, doar după ce și-au împlinit datoria de inflorire a patriei... Așa că eu sunt născută, crescută și educată la Craiova. Am respirat atmosfera olteană, iar în final m-am căsătorit cu un oltean. Îmi făceam doar vacanțele în Mărginimea Sibiului, la bunici, dar verile petrecute acolo m-au impresionat profund și au ajuns să mă influențeze în feluri pe care nici nu le-aș
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
domnu’ inginer? Ce, eu nu mai sunt bun de nimic? Am devenit chiar așa o gioarsă?”- Și de necaz dau repede țuica peste cap și pun cinzeaca goală pe masă. El îmi ia repede vasul și-l strigă pe barman: ” Oltene, mai pune-i una mare lui Mihaly!” Și apoi se întoarce către mine:” Dă-l în aia mă-si că e oltean de-al meu și nu se supără!” Îl văd că-și dă repede buzunarele peste cap, scoate o
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
peste cap și pun cinzeaca goală pe masă. El îmi ia repede vasul și-l strigă pe barman: ” Oltene, mai pune-i una mare lui Mihaly!” Și apoi se întoarce către mine:” Dă-l în aia mă-si că e oltean de-al meu și nu se supără!” Îl văd că-și dă repede buzunarele peste cap, scoate o brichetă și dă să aprindă o țigară. În întind un carpați, o aprinde și pufăie cu poftă din ea. Și tace și
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
pare să comunice lirismul cel mai inefabil al folclorului românesc ce s-a cristalizat din modalitățile de împletire în vocea muzicală a sentimentului de iubire cu natura. Acestea sunt temele universale care au dominat dintotdeauna mijloacele artistice moștenite din străbunii olteni și domină azi, pe când interpreta Polina Manoilă, pentru care abaterea de la particularitățile nerepetabile ale muzicii populare oltenești e exclusă, nu se îndepărtează ci continuă și parcă reconstituie frumusețaea întreagă de glas și poezie neprecedate, care au minunat muzica folclorică a
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
cu prietenii, la bufet sau făgădău, pe vreo terasă sau în restaurant. Numai prima dată, când am auzit-o m-am speriat rău, fiindcă, deși copil, știam deja că cei ce sunt împușcați mor cu adevărat, iar bunicul meu, țăran oltean, căruia îi ziceam Alde Bâtu strigă la un om cu șapcă pe cap: Bă, zdrență, tu ai trebui împușcat, pe loc ! Era unu ce umbla după cote. Eu m-am speriat, și tremurând, m-am dus repede la unchiul Staricu
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
nr. 1762 din 28 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Atmosferă deosebită la Palatul „Alexandru Ioan Cuza” din Ruginoasa: astăzi a avut loc o lansare de carte într-un cadru istoric de poveste. Este vorba despre a zecea carte a scriitorului oltean Marian Malciu, care vorbește despre aceste frumoase locuri ale Moldovei: „Ruginoasa - istorie, credință și cultură”. Evenimentul cultural a adunat în salonul palatului oameni de cultură, dar și tineri dornici să afle cât mai multe despre lucrarea autorului, iar gazda evenimentului
MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344796_a_346125]
-
Râpeanu-“Două pe față, două pe dos-volum omagial:Mircea Trifu “ Reviste “Agora Literară” redactor șef Iulian Patca “Cetatea lui Bucur”- director Elisabeta Iosif “Constelații diamantine “- director Doina Drăguț “Dobrogea Culturală “- director Alexandru Birou “Sfera Eonică “- director N.N.Negulescu “Scurt circuit oltean “-director Marinela Preoteasa “ Floare de latinitate“( Republica Serbia)-director Vasile Barbu “ Regatul cuvântului“- membrii fondatori N.N.Negulescu și Al.Florin Țene “Moldova Literară “- director C.T.Dârțu Autorii premiații vor putea să publiceo nouă carte gratuit, doar cu plata tipografiei, la
PREMIILE ANUALE ACORDATE DE LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345888_a_347217]
-
dărui din suflet, nemurire. Prin forme vii, nepieritoare, Și-n ritmul muzicii cerești, Le-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. Și-ai tot zburat spre infinit... Însoțit de Pasărea Măiastră, Din munți la marea-albastră, Pământu-ntreg ai cucerit. Oltean iubit, părinte drag! Oriunde-n univers vei fi; Din lumea sfîntă vei privi La noi când, seara-n prag, Duși pe gânduri, prinși de dor... Pentru cei ce viața și-au jertfit: Eroii legendari, pe care i-ai slăvit, Iar
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
Pentru veșnică ei pomenire, să fie luminată în cerurile cele sfinte ale Dumnezeului nostru, să steie în "Raiul sfânt al MUZICII" și să fie slăvita în inimile tuturor românilor, așa cum prin această carte majoră, Marin Voican-Ghioroiu, acest superb, un superbissim oltean patriot și OM cum rar am mai întâlnit. Acest material de-o rară frumusețe litrar-artistic, de readucere în actualitate a Măiastrei, s-ar ecraniza cu actori de certă valoare pe care îi avem (adevărat tezaur cu care ne mândrim în
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
nostru are un puseu de divinitate de la muzica populară, fundație a identității noastre. Deși cântă ca o vijelie, glasul Danielei Condurache are suavitate, are consonanță cu visul. Ascultând-o, trăim mai încet și suntem mai moldoveni, chiar de-am fi olteni, munteni, ardeleni, dobrogeni, bănățeni...! Când cântă Daniela Condurache, întreaga lume e moldovenească. Orice cântec interpretat de Daniela Condurache, e tot moldovenesc, chiar dacă ar fi oltenesc, muntenesc, ardelenesc, dobrogenesc, bănățenesc...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Daniela Condurache
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
vreo 4000 de oameni și prefăcând în cenușă corăbiile turcești.” (A.D. Xenopol - Războaiele dintre ruși si turci..., vol. 2) În ianuarie 1854 turcii mai obțin o victorie terestră împotriva trupelor țariste, la Cetate și Calafat (cu ajutorul, pare-se, al partizanilor olteni). Situația de la Sinope determină Franța și Anglia să trimită vase de război în apele turcești. Rușii consideră acest fapt unul de ostilitate îndreptat împotriva lor și din acest motiv, la 21 februarie 1854 declară război celor doi aliați occidentali ai
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
din repertoriul românesc, va cânta și din al acestuia. - Da? Nu știam. De fapt l-am văzut mai ales la televizor când era invitat. Acum televiziunile private invită nonvalorile nu adevărații artiști ai țării. - Aici ai dreptate. Știi că este oltean din Dăbuleni? De unde provin renumiții pepeni oltenești. Piesa lui de rezistență "Hai acasă"pe care ai să o auzi și aici, este un cover după John Denver - "Take Me Home, Country Roads". A mai jucat și în filmul lui Sergiu
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
mai rumeniți - după exemplul cu vițelul haiducesc, „matrioșcizat“/ „matrioșic“ dat/ televizat antărț de slobozianul Mircea Dinescu, chiar de la vestitul său Han/ Domeniu-de-Cetate (han/ domeniu nu neapărat „de rețete culinare de ultim răcnet românesc“, ci, sigur, de Poezie) de pe buza Dunării oltene -, încât nu numai „câinii lui Pavlov au salivat“ („condiționat“ / „necondiționat“, n-are importanță), ci și câinii („castrați“/ „necastrați“) din adăposturile special amenajate în Craiova/ Bănie, prin grija solomonică, vasilească și a altor primari. Revenind la cărțile noastre, subliniem că Monografia
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
din Craiova, se evidențiază cu veridicitate și profesionalism: „...Monografia comunei Brădești din județul Dolj își găsește astăzi locul în panoplia contribuțiilor care întregesc un tablou necesar al istoriei noastre regionale și naționale. [...] Cunoscut ca apanaj al unor mari familii boierești oltene, Brădeștiul și împrejurimile sale se regăsesc, firesc, în cele mai reprezentative lucrări ce privesc istoria, geografia și spiritualitatea acestor locuri. Meritul autorilor este acela că au cercetat și au adunat laolaltă prețioasele informații oferite de documentele vremii, le-au coroborat
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
Spirit Românesc, Craiova, 1995; - „Pe apa sâmbetei”, roman, Editura Horion, Craiova, 1998; - „ Organizarea și funcționarea mass media în Oltenia”, Editura Spirit Românesc, Craiova, 2000; - Comunicare și natura înțelegerii umane, Revista Lamura - „La început a fost cuvântul” (Antologie a Societății Scriitorilor Olteni), Editura Societății Scriitorilor Olteni, 2001, „Pe apa sâmbetei” , ediția a II a; - „Text și discurs” - Analele Universității din Craiova, 2005; - Comunicare și Înțelegere, Editura NEWEST, Târgu Jiu, 2005; - Medalionul Literar - Structură permanentă de cultură și educație, Puntea Frântă și căderea
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
Pe apa sâmbetei”, roman, Editura Horion, Craiova, 1998; - „ Organizarea și funcționarea mass media în Oltenia”, Editura Spirit Românesc, Craiova, 2000; - Comunicare și natura înțelegerii umane, Revista Lamura - „La început a fost cuvântul” (Antologie a Societății Scriitorilor Olteni), Editura Societății Scriitorilor Olteni, 2001, „Pe apa sâmbetei” , ediția a II a; - „Text și discurs” - Analele Universității din Craiova, 2005; - Comunicare și Înțelegere, Editura NEWEST, Târgu Jiu, 2005; - Medalionul Literar - Structură permanentă de cultură și educație, Puntea Frântă și căderea spre niciunde - fragment, Comunicare
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
părinților, nicidecum după mărimea averii. Un suflet în dezvoltare trebuie să absoarbă cultura. Este la început vorba despre cultura locală. Limba maternă este primul element cultural care nu se pierde niciodată în viață. Trebuie cultivat însă cu grijă. Născut isteț oltean sau molcom ardelean copilul are drept limbă maternă dialectul folosit în colectivitatea natală. Dar toată viața sa copilul va circula și în alte localități ale județului, regiunii sau a țării. Chiar dacă se va putea face înțeles vorbind dialectul matern va
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
OLTENIEI și întregii Țări Românești, ÎNAINTE MERGĂTORUL, CONDUCĂTORUL ȘI MARTIRUL LUPTEI ȘI REVOLUȚIEI din 1821 DE RENAȘTERE NAȚIONALĂ A TUTUROR ROMÂNILOR. Apariția providențială și evoluția excepțională a acestei personalități, caracterizează de fapt mersul unei lumi-cea românească în general și cea OLTEANĂ în particular. Martor și actor important al acestei perioade, Dionisie Eclesiarhul- oltean de origine-redă în al său Hronograf(1764-1815)1, unele dintre cele mai interesante aspecte ale lumii românești în care se ridică, se maturizează și acționează Tudor Vladimirescu. Nu
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
cele două imperii aflate în ofensivă în zona noastră. La acestea să adăugau problemele economice și umane create de incursiunile de pradă ale pasvantlîilor din Vidin, ale cârjaliilor și adalâilor (ostrovenilor), determinate și de situația politico-militară instabilă 2. Desigur lumea olteană a lui Tudor Vladimirescu a fost influențată de aceste evenimente neobișnuite. Boierii încep să-și construiască cule de apărare și siguranță. Între aceștia și Tudor Vladimirescu, ridicat la rang de boierie și vătaf de plai la Cloșani, însă cu reședința
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
Domnesc și principalele dregătorii ale țării (inclusiv cea de mare ban și mare caimacam al Craiovei (Olteniei)erau ocupate în mare parte de boierii români 7 iar funcțiile administrative, judecătorești etc. din Oltenia erau deținute , aproape în totalitate, de boieri olteni,8caracterul românesc al administrației vieții economico-sociale și cultural-spirituale este real și dovedit astfel pentru întreaga perioadă dintre 1716-1821. Accese de nemulțumire față de nedeținerea întregii puteri politice , erau exprimate de mari boieri, precum Ioniță Glogoveanu, despre care ultimele cercetări(din iunie
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
țara, în Oltenia! Vom merge până acolo cu un autobuz. - Pai ce mai contează, noi plătim oricum drumul numai până la București. Autobuzul e închiriat. Autobuzul era plin, din București veneau invitații nașului dar și ai socrului mic. Numai mirele era oltean. Ajungem pe la prânz. Vară, soare torid, transpirație. Asistăm la niște tradiții străvechi, ne părea rău că nu avem un aparat de filmat. Socrul mare apare la poartă și se așează pe un scaun. Jegos, zdrențuit, desculț, cu picioare gloduroase, cred
O NUNTĂ LA ŢARĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376421_a_377750]
-
editat în permanență cele 18 reviste ale Ligi Scriitorilor, astfel îmbogățind peisajul revuistic din țara noastră, și nu numai. Au fost menționale revistele: „Agora literară”, „Memoria Slovelor”, „Moldova culturală”, „Cetatea lui Bucur”, „Dobrogea artistică”, „Heliopolis”, „Constelații diamantine”, „Regatul cuvântului”, „Scurtcircuit oltean”, „Ritmuri brașovene”, ș.a. În continuare a fost evidențiate Filialele Banat-Timișoara, București, Cluj-Napoca, Iași, Slatina, Vâlcea, Vrancea, Brașov, Serbia, Canada, Franța, Spania, New Mexico, pentru editarea de antologii și Anuare, în care au fost publicate creații ale membrilor și articole despre
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2014) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376044_a_377373]