760 matches
-
un act românesc [din 1385, de la Dan I] vorbește de Vadul Cumanilor.“; p. 47: „O urmă a raporturilor strânse cu dânșii [cu cumanii - n. O.P.] nu e în numele de locuri, cum s-a crezut [de către B. P. Hasdeu, în Olteneștile și în Negru Vodă - n. O.P.] pentru Comana și Comănești, cari amintesc pe ale întemeietorilor acestor sate, Coman și Comana, oricare ar fi originea, ce poate fi foarte veche, a acestor numiri, ci mai adânc, în obiceiuri...“. Adevărul este
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de bunuri gastronomice puse pe tapet de partizanii specificului bucătăriei autohtone. De fapt Însă și celelalte zone ale țării sunt marcate de prezența alimentului În cauză, fie că Îl devorează În combinație cu o zeamă iute, de ardei (faimoasele „ciuști” oltenești și muntenești), fie că intră În combinație cu diversele saramuri de pește de pe Valea Dunării ori din Deltă. Datorită omniprezenței sale, mămăliga a populat și imaginarul cult al românilor: proza lui Liviu Rebreanu, Moromeții lui Marin Preda, poezia lui Coșbuc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ștefaniană (2005). A publicat mai multe lucrări de europenistică: Europa, o idee În mers (1997; 1999, 2002, 2004), România și Uniunea Europeană (2000; ediții revăzute și adăugite 2003, 2004). A Îngrijit ediții din Yves Ternon, Statul criminal (2001), din B.P. Hasdeu, Olteneștile (2002), din Geoffroy de Villehardouin, Cucerirea Constantinopolului (2002) și din Robert de Clari, Cei care au cucerit Constantinopolul (2005). Horea Poenar, absolvent al Facultății de Litere, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj În 1996. Doctor În filologie cu o teză de estetică fenomenologică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dintâi. Totuși, în general, se țese o poezie a adolescenței, bine controlată de narator. Dialogurile, adesea colorate de argoul școlăresc, sunt simpatice reușite stilistice și tipologice. Volumul Se revarsă apele (1961), o proză ratată compozițional, aduce relatări interesante despre satul oltenesc de la începutul secolului al XX-lea, despre modul de a viețui al țăranilor. Documentarul Arde Prahova (1974) e o concesie evidentă făcută „realismului socialist”. De la șaisprezece ani, D. a prezentat diferite piese de teatru unor persoane și instituții abilitate, dar
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
Pentru a-i putea descrie opera ar trebui cunoscute, etalate două serii de inventare: unul de forme, altul de motive și teme. În raport cu primul, poezia este techné, meșteșug; în raport cu al doilea, este intertextualitate, replică: „Cu învierea păsărilor albe / De pe covoru-acesta oltenesc / începe și sfârșește o legendă. / Eu însumi sunt prizonierul ei ... /Prizonier, eu nu respir decât / în amplul du-te-vino al suveicii.” Se află sugerate aici și poetica textului ca textură, ca țesătură, și tehnica țeserii, și depășirea texturii prin trăire legendară
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
și scriitorilor circumscriși sau legați, în diverse moduri, de spațiul cultural al Olteniei. Volumele De la Macedonski la Arghezi (1975) și Profiluri și structuri literare (1986) sunt, cum le anunță și subtitlurile (Bibliografia scriitorilor olteni și Fizionomii literare legate de spațiul oltenesc), sinteze bibliografice și de istorie literară „oltenească”. Autorul pornește de la premisele unui „specific oltenesc” în literatură, insuficient descris ori explicat. Se pomenește de „apetența pentru poezie” și de cele cinci trăsături prin care Petre Pandrea definea „spiritul oltean”: tipul atletic
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
moduri, de spațiul cultural al Olteniei. Volumele De la Macedonski la Arghezi (1975) și Profiluri și structuri literare (1986) sunt, cum le anunță și subtitlurile (Bibliografia scriitorilor olteni și Fizionomii literare legate de spațiul oltenesc), sinteze bibliografice și de istorie literară „oltenească”. Autorul pornește de la premisele unui „specific oltenesc” în literatură, insuficient descris ori explicat. Se pomenește de „apetența pentru poezie” și de cele cinci trăsături prin care Petre Pandrea definea „spiritul oltean”: tipul atletic, lăudăroșenia, complexul cobiliței, tendința migratoare, spiritul de
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
De la Macedonski la Arghezi (1975) și Profiluri și structuri literare (1986) sunt, cum le anunță și subtitlurile (Bibliografia scriitorilor olteni și Fizionomii literare legate de spațiul oltenesc), sinteze bibliografice și de istorie literară „oltenească”. Autorul pornește de la premisele unui „specific oltenesc” în literatură, insuficient descris ori explicat. Se pomenește de „apetența pentru poezie” și de cele cinci trăsături prin care Petre Pandrea definea „spiritul oltean”: tipul atletic, lăudăroșenia, complexul cobiliței, tendința migratoare, spiritul de echipă. În cazul unor scriitori precum Cezar
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
cobiliței, tendința migratoare, spiritul de echipă. În cazul unor scriitori precum Cezar Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sadoveanu, F. vorbește despre „complexul originii”. De la Macedonski la Arghezi este un dicționar de scriitori care „aparțin” Olteniei, atât criteriul apartenenței, cât și „specificul oltenesc” al operei nefiind clar definite. Cartea e o colecție de fișe descriptive, cu un minim comentariu critic, scris într-un limbaj deformat de discursul ideologizat. Informațiile istoriografice și bibliografice sunt consistente, coerent organizate, dar prezentarea este adesea școlărească, în tonul
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
Cioculescu, „De la Macedonski la Arghezi”, RL, 1975, 26; Emil Manu, „De la Macedonski la Arghezi”, SPM, 1975, 237; Ion M. Negreanu, „Presa literară craioveană”, R, 1977, 1; Constantin Hârlav, Presa ca document, TR, 1977, 2; George Sorescu, O panoramă a presei oltenești, R, 1977, 4; Șerban Cioculescu, „Presa literară craioveană”, RL, 1977, 20; Dima, Dezbateri, 66; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 156-162; Adriana Iliescu, Document și interpretare, RMB, 1981, 11; Ion Simuț, „Pe urmele lui Tudor Arghezi...”, F, 1981, 6; Marcea
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
mai bună dintre piesele istorice) e legată de un moment de răscruce al Războiului pentru Independență din 1877, La o piatră de hotar are acțiunea plasată „în preajma primului război mondial”, pe granița dintre „Ardealul chezaro-crăiesc și vechiul Regat”, iar Covor oltenesc își desfășoară conflictul în 1944, cu puțin timp înainte de întoarcerea armelor împotriva Germaniei, în al doilea război mondial. Dramaturgul acesta atât de serios a scris și comedii. Volumul Bieții comedianți grupează piese în care S. a investit mult, fără satisfacția
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
În altă parte destinul trist al unei slujnicuțe, care cunoaște o scurtă perioadă de umilă fericire după ce fusese aleasă, în glumă, ca regină a balului, este proiectat pe fundalul evocării, destul de aplicată și spirituală, a vieții protipendadei dintr-un orășel oltenesc, tehnică folosită și în Domnul președinte, unde un judecător neintegrat în rutina vieții micului târg provincial o sfârșește rău. Subiectele, deși banale, capătă o notă originală, deoarece Ș. este un bun povestitor, are un fel de exactitate neutră în expunere
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
Siberia până în 1964. După ispășirea pedepsei trece Prutul și funcționează un timp ca profesor la București. Debutează la revista „Vulturul”, în 1921, iar editorial cu placheta Din timpuri de urgie, apărută în 1930. Scrie în „Cuget clar”, „Gând și slova olteneasca”, „Gândul neamului”, „Grâi moldovenesc”, „Ion Maiorescu”, „Itinerar”, „Luceafărul literar”, „Prepoem”, „Scânteia” (Gherla), „Statu Palmă Barbă Cot” ș.a. În volumele lui de versuri S. cultiva, în spirit modern, mai multe formule poetice, demonstrând un proteism stilistic pe care caută să îl
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
SADOVEANU, Mihail (5.XI.1880, Pașcani - 19.X.1961, București), prozator. Este fiul Profirei Ursachi, urmașă a unei familii de răzeși, și al lui Alexandru Sadoveanu, de origine oltenească, avocat. Crește mai mult sub influența mamei, câștigând în casa bunicilor de la Verșeni un contact intim cu lumea satului și cu natura. Urmează școala primară în târgul natal (1887-1891), unde dascălul Mihai Busuioc, devenit „domnul Trandafir” în povestirea intitulată astfel
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
devină o valoroasă arhivă a creației populare românești, a stimulat, în primele decenii ale veacului al XX-lea, realizarea unor publicații similare: „Ion Creangă” la Bârlad, „Tudor Pamfile” la Dorohoi, „Doina” la Jorăști-Covurlui, „Ghilușul” la Balota-Dolj, „Izvorașul” la Bistrița-Mehedinți, „Suflet oltenesc” la Craiova, „Comoara satelor” la Blaj, „Scânteia” la Gherla ș.a. I. H. C.
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
Luceafărul”, ALA, 2001, 588; Ilie Moise, Profesorul Petru Ursache la 70 de ani, „Studii și comunicări de etnologie”, 2001; Maria Andrei, „Etnoestetica”, „Revista de etnologie” (Timișoara), 2001; Cornel Ducan, „Cazul Mărie” sau Despre o cazuistică a frumuseții tradiționale românești, „Suflet oltenesc”, 2002, 2; Gheorghe Lupu, Porni Luceafărul, „Crai nou”, 2002, 20 aprilie; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 425-426; Constantin Cubleșan, Doina, expresie a mentalului românesc, „Cetatea culturală”, 2003, 1. I. D.
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
prima parte, rememorând copilăria și adolescența, au un timbru special, poate datorită figurilor și locurilor descrise, cât și distanței temporale ce îl separă pe autor de satul Rudari, topos al vârstei aurorale, centru spațio-temporal în care se conjugă energiile stirpei oltenești arhaice cu zguduirile teribile ale civilizației și ale istoriei: răscoala țărănească din 1907, motorul cu aburi și petromaxul luminând la mari distanțe, cocoțat pe un stâlp în curtea casei părintești, prăvălia orientală și invazia mașinilor agricole germane, știrile despre campania
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
până în februarie 1930, în octombrie-decembrie 1930 și cu intermitențe din octombrie 1937 până în august 1940, în septembrie-octombrie 1943, din septembrie 1945 până în martie 1947. De-a lungul timpului a avut subtitlurile „Tipăritură pentru popor”, „Revistă lunară pentru popor” și „Cuvânt oltenesc pentru neamul nostru”. Directori: C. Ș. Făgețel, Ion Dongorozi, Al. C. Calotescu-Neicu (1929-1930), apoi din nou C. Ș. Făgețel (din 1937), căruia în 1939 i se alătură D. Tomescu. Apare cu sprijinul Direcției Educației Poporului, iar din 1939 cu cel
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
reproduc poezii de Aron Cotruș (Cuvinte către țărani), G. Tutoveanu (Florile dalbe), V. Voiculescu (Colindul ninsorii, Spinii, Când a fost să moară Neculuț), Ilariu Dobridor, Ștefan Bălcești (Îndurare..., îndurare...), Sabina Paulian ș.a. O miniantologie lirică sub genericul „Iarna în poezia oltenească” reunește versuri de Traian Demetrescu, Al. Macedonski, Tudor Arghezi, D. Ciurezu, Nicolae Milcu, Elena Farago (O țărancă tânără își bocește copilul mort), Radu Gyr, C. D. Papastate. Secțiunea de proză - mai extinsă - este alcătuită din schițe și nuvele de Jean
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
De vorbă cu nașa Smaranda), Gala Galaction, Ion Dongorozi, Tiberiu Crudu, Mihail Lungianu, G. Perticari și din fragmente de jurnal aparținând lui Ioan Slavici. Eseuri și articole mai ample semnează Ion Agârbiceanu (Muzica românească și muzica populară), Adrian Maniu (Covorul oltenesc), V. G. Paleolog (Opera picturală de la biserica „Sf. Gheorghe Nou”), T. Păunescu-Ulmu (Urme populare în poezia lui Eminescu), I. D. Lăudat (Mihail Kogălniceanu) ș.a. La rubrica „Scriitori olteni”, concurată de „Poeți olteni” și „Figuri ale Olteniei”, sunt incluse câteva portrete consacrate
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
Carpații, ilegalistul, pacea, trecutul glorios, ostașii, cât și poeții „santinele”. Dar V. ține să își identifice ascendența în lirica ardeleană („Poeții ardeleni sunt dascălii mei/ [...] Cântecele lor îmi țin, adesea, dor de-acasă”), câteodată sonurile livrești adăugându-se fibrei sale oltenești. De aici își trag seva și izbutitele versuri pentru cei mici (Ceasul privighetorii), unele traduse în 1984 în limba cehă. În 1975 V. debutează și ca prozator pentru copii, cu un fel de „amintiri din copilărie”, Pană-Albastră în expediția neterminată
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
tainele copilăriei ies de sub tirania ideologiei, fiind reușite (o mamă explică unui băiat că munții cresc pentru că sunt aidoma copiilor etc.), ca și descripția unor peisaje de natură. Elogiul realizărilor socialiste se regăsește în Triunghiul apelor (1978), carte dedicată satelor oltenești. S-a observat că uneori umbra lui Calistrat Hogaș, Mihail Sadoveanu și chiar a lui V. Voiculescu planează asupra scrierilor lui Z., ca în Cantată oltenească (1981), volum care cuprinde schițe, nuvele, „cavatine”, a căror notă distinctivă este descrierea, irizată
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
de natură. Elogiul realizărilor socialiste se regăsește în Triunghiul apelor (1978), carte dedicată satelor oltenești. S-a observat că uneori umbra lui Calistrat Hogaș, Mihail Sadoveanu și chiar a lui V. Voiculescu planează asupra scrierilor lui Z., ca în Cantată oltenească (1981), volum care cuprinde schițe, nuvele, „cavatine”, a căror notă distinctivă este descrierea, irizată de secvențe legendare, a aceleiași zone. Câteva legende mai sunt incluse în Drumuri și oameni din Oltenia (1985). Proza din Telegrame de dragoste (1984) sau din
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
colaborare cu Petre Dragu), Craiova, 1957; Pe temeliile lui August, Craiova, 1959; Biruim, Craiova, 1960; Mi-e Oltenia o floare (în colaborare), Craiova, 1967; Orașele dragostei, București, 1967; Pe-un picior de plai, București, 1967; Triunghiul apelor, București, 1978; Cantată oltenească, București, 1981; Telegrame de dragoste, București, 1984; Drumuri și oameni din Oltenia, București, 1985; Curcubeul romanticilor, Craiova, 1987; Flori de câmp, îngr. Gabriela Rusu Păsărin, București, 1996; Confesiuni în sinceritate, îngr. Ana Zatti, pref. Ovidiu Ghidirmic, București, 1999; Îndrăgostit de
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
sociale de pe lângă Biserica Ortodoxă Română din Paris (unde ține conferința Doctrinele de autoritate și creștinismul), iar la un seminar de statistică prezintă comunicarea Introduction à l’ étude des prix. Subiect nu atât de neobișnuit, totuși, pentru acest tânăr cu rădăcini oltenești care vrea să se instruiască temeinic și în economie. Obține în 1927 diploma de studii superioare de doctorat în științele politice și economice. Cam tot atunci ține o conferință publică cu tema Tomism și augustinism în filosofia creștină sau face
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]