471 matches
-
parte din cascigu sau din chiria corabiei, atunci nu li se cuvine nici o despăgubire nici plata de dile pentru precurmarea, pentru intardierea ori pentru prelungirea caletoriei, pricinuita dintr'o intemplare neapărata. - Daca precurmarea, intardierea ori prelungirea se intempla din pricina incarcatoriloru, omenii echipagiu spagubirile cuvenite corabiei. - Aceste despăgubiri se impartescu între stapanii corabiei și omenii echipajului , cu aceeași analogie că cumu aru fi fostu chiria corabiei. - De se intempla zăticnirea din pricina căpitanului sau a stapaniloru corabiei, atunci ei sînt datori a despăgubi
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
despăgubire nici plata de dile pentru precurmarea, pentru intardierea ori pentru prelungirea caletoriei, pricinuita dintr'o intemplare neapărata. - Daca precurmarea, intardierea ori prelungirea se intempla din pricina incarcatoriloru, omenii echipagiu spagubirile cuvenite corabiei. - Aceste despăgubiri se impartescu între stapanii corabiei și omenii echipajului , cu aceeași analogie că cumu aru fi fostu chiria corabiei. - De se intempla zăticnirea din pricina căpitanului sau a stapaniloru corabiei, atunci ei sînt datori a despăgubi pe omeenii echipajului . Articolul 415 La intemplare de prindere, ori de spargere și
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pe unu marinaru aflându-se în tera streina. Articolul 428 Simbria marinariloru este asigurată asupra corabiei și a chiriei ei. Articolul 429 Tote dispositiile atingatore de simbria, căutarea raneloru, si de rescumpararea marinariloru, privescu și asupra capiteniiloru, si a celoru-l-alți omeni ai echipajului . Titlul U VI Pentru tocmeli de închiriere de corăbii Articolul 430 Ori-ce învoire pentru închirierea unei corăbii, trebuie să se facă înscrisu. - Acesta învoire arată: -numele și tonelagiulu corabiei, - numele căpitanului,numele inchirietorului și alu chiriașului, loculu și
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
452 Capitanulu este datoru a plăti chiriașului pagubile și interesele, dacă, din pricina să, s'a opritu sau a intardiatu corabia ori la plecare, ori în cursulu călătoriei, ori la loculu descarcarei sale. - Aceste pagube și interese se voru hotăra de omeni cu sciinta. Articolul 453 Dacă capitanulu este silitu a'și drege corabia în cursulu călătoriei, chiriasulu este datoru se'lu aștepte, sau de nu 'lu va aștepta, se 'i platesca tota chiria. - Intemplandu-se a nu se putea drege corabia, atunci
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
perde mărfurile cele asigurate și încărcate pe socotela căpitanului în vasului de sub comanda sa, atunci capitanulu este datoru să dovedesca asiguratoriloru cumparatorea marfuriloru, și să arate o cărțulie de încărcare iscălita de doui din fruntașii echipajului . Articolul 503 Ori-care din omenii echipajului , si ori-ce pasageru aduce din teri streine mărfuri asigurate în România, este datoru a lăsa o cărțulie de încărcare, prin locurile unde se sevirsasce încărcarea, la agentulu terei, sau nefiindu, la unu negutatoru român mai însemnatu, sau la dregătoria
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pricinuit'o; de va fi îndoială asupra pricinei isbirei, pagubă se va plăti de o potriva de corăbiile carii o voru fi făcutu și o voru fi cercat'o. - La aceste din urmă doue intemplari, prețuirea pagubei se face de omenii cu sciinta. Articolul 567 O cerere pentru sticacinui nu este priimita, daca stricăciunea d'avalmasesca nu covirsiasce unulu la suta din pretulu corabiei și alu marfuriloru împreună, si daca stricăciunea particulară nu covirsasce asemenea unulu la suta din pretulu lucrului
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
cesuri după sosirea să, a supune la adeverirea tribunalului sau a dregătoriei locale intemplarile cuprinse în actulu de chibsuire trecutu în registru. Articolul 573 Alegerea perdaniiloru și a pagubiloru se face la loculu descarcarei corabiei, după silința căpitanului și prin omeni cu sciinta; - acești din urmă se oranduescu de către tribunalulu de comerciu, de se face descărcarea în vre unu portu alu României. - Iar unde nu va fi tribunalu de comerciu, acei omeni cu sciinta se oranduescu de către tribunalulu local, ori în
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
la loculu descarcarei corabiei, după silința căpitanului și prin omeni cu sciinta; - acești din urmă se oranduescu de către tribunalulu de comerciu, de se face descărcarea în vre unu portu alu României. - Iar unde nu va fi tribunalu de comerciu, acei omeni cu sciinta se oranduescu de către tribunalulu local, ori în lipsă acestui, de către dregătoria locală. - Candu se face descărcare în vre unu port streinu, se oranduescu de agentulu terei, si nefiindu asemenea agentu, de dregătoria locală. - Acești omeni cu sciinta făcut
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de comerciu, acei omeni cu sciinta se oranduescu de către tribunalulu local, ori în lipsă acestui, de către dregătoria locală. - Candu se face descărcare în vre unu port streinu, se oranduescu de agentulu terei, si nefiindu asemenea agentu, de dregătoria locală. - Acești omeni cu sciinta făcut juramantu mai înainte de a începe lucrările loru. Articolul 574 Mărfurile ce s'au aruncatu în mare, se pretescu după pretulu curgetoru la loculu descarcarei; calitatea loru se dovedesce prin înfățișarea cartulieloru de încărcare, si a facturiloru, de
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
unu contractu ala-grosa, ori dintr'unu contractu de asigurare, are prescripție de cinci ani, socotindu-se de la data contractului. Articolul 592 Suntu supuse la prescripție: - tote cererile pentru plata de chirie, de corabie, pentru simbriile slujbasiloru, a marinariloru și altoru omeni ai echipajului , în curgere de unu anu după sevirsirea caletoriei; pentru hrană dată marinariloru cu ordinulu căpitanului, într'unu anu după predarea hranei; pentru dări de cherestea și de alte materialuri trebuinciose la clădirea corabiei, pentru căpuirea și profisiunarea ei
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
urbană) - ansamblu de măsuri ce privesc proiectarea și reorganizarea unei localități în scopul asigurării condițiilor optime pentru desfășurarea activităților umane; urbanizare - proces de dezvoltare intensă a orașelor existente și de creștere a numărului orașelor și a populației urbane. 2 AȘEZĂRILE OMENEȘTI VECHIMEA ȘI EVOLUȚIA AȘEZĂRILOR UMANE AȘEZĂRILE OMENEȘTI 77 Pământul românesc este un teritoriu de străveche locuire, așa cum dovedesc săpăturile arheologice și alte mărturii. La fel ca în cele mai multe țări ale lumii, și în țara noastră satul este cea mai veche
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Toma de Kempis, Urmărea lui Hristos, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1991. 164 37. Vasile D, Grigoriu M, Chiruirgie și specialități înrudite manual pentru Școli Sanitare Postliceale, Editura Didactica și Pedagogica, București 1993. *** Biologie, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1991. *** Corpul omenesc (atlas), Editura Colosseum, București, 1995. *** Îndreptar pentru spovedanie, Agapis, 1999. *** Introducere în credința și viața bisericii Ortodoxe, București, 2001. *** Mărgăritarul credinței nr.4,2006 ***Anatomia și fiziologia omului, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1984. ***Mărgăritarul credinței, nr. 2, 2006. ***Mărgăritarul
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
întâiului colnic, s au rupt din drumul cel mare, apucând în mică coborâre stâ nga. Le-a ieșit înainte o poartă. De aici începe via lui Jenică Melinte. Uite beciul și uite crama... .................................................................................... Melinte nu era acasă, dar i-a „omenit” meșterul Antioh. „La o masă de afară le-a întins repede albitură și i-a poftit să ia loc. - Ai dreptate, cucoane Stejărel, frumoasă priveliște - spuse Neculai Brateș. Fericită idee am avut. - Iar am dreptate! îmi pare bine că îmi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
crește din ea un arbore în stare sa umbrească tot restul, un poem fundamental pentru lumea germană, ca și pentru întreaga omenire; un poem pe care îl iei in mână așa cum deschizi Biblia, spre a găsi acolo tot ce-i omenesc, rostit în cuvinte puternice și mângâietoare’’<ref id=”1”>Tomas Mann, Adel des Geistes, Bermann-Fischer Verlag, Stockholm, 1945</ref>Cu privire la ansamblul operei însăși autorul mărturisește: „Majoritatea spectatorilor se vor delecta numai în fața lucrurilor aparente ale operei mele, iar în paralel
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
bucuros Hristos scuipatul vi-l primește și numai de dragul vostru, cu un chin mai nou se primenește și numai de dragul vostru, cu un chin mai nou se primenește! ! numai unul dintre voi a născocit chinul care pe Hristos l-a omenit și pe cruce nu-l mai lasă să-și ia locul, și numai de dragul lui, pustii-v-ar Dumnezeu cu focul și numai de dragul lui, pustii-v-ar Dumnezeu cu focul! JEU D'AMOUR (ULTIMA VERBA) ! trezește-te în zori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
neamuri Sîntem oleacî di neamuri cu Ștefan Apetrei, tresare bătrânul. Da’ nu mai știu... Mătușa Sofica era fata Ilenei, sora lui Creangă. Măritată cu Antonică Grigoriu. Omenoși... Ileana, sora lui Creangă, s-o dat în fântână... Mătușa Macrina l-a omenit pe Ceaușescu cu mămăliguță caldă, cu lapte acru și cu miere de albine. Oana Bordeianu e nepoata cea mică și este în clasa a IV-a. - Ce-a scris Ion Creangă? - Poezii. - Ce poezii a scris? - Spune, mami: «Iarna pe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
T1 → R3 etc. Astfel, în acest text, tema din prima frază este reluată de trei ori printr-o formă pronominală: Cei din familia Bloyé trăiau pe atunci ca în convalescență. Ei cădeau puțin câte puțin pe ei înșiși ca niște omeni slabi care s-au înfuriat, ei se abandonau, brusc destinși, după ce au trăit toți acești ani cu cea mai mare atenție și angoasă. Ei își refăceau viața mutilată cu răbdarea unui animal inferior 257... 3) progresia cu temă derivată este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
faptului că aparțin unei clase. Prin urmare, se poate vorbi atât despre anumiți oameni, cât și despre oameni oarecare; determinanții hotărâți: un anumit număr de grupuri nominale definite apare în legătură cu anafora asociativă. Această asociere se poate stabili prin părțile corpului omenesc: "fețele", "sudoarea" sunt asociate actantului din afara cotextului, adică din mulțime; în schimb, "pantofii" și "cămașa" se bazează pe un stereotip cultural (în secolul al XIX-lea, nu toți oamenii din lume aveau pantofi și cămăși). Cealaltă rețea de asocieri ține
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de Steinhardt Mântuitorului Iisus Hristos). Sau (în alt loc): Când Don Quijote le spune țăranilor din cârciumă că sunt cu adevărat într-un castel, el e smintit pentru că țăranii sunt în cârciumă cât timp se socotesc a fi acolo: iar cuvântul omenesc fiind și el "creator", ca și al Tatălui (Facere 2,19), castelul cârciumă s-a și făcut. Cârciumă l-ai numit, cârciumă e. În virtutea dumnezeeștii puteri concedată omului de a defini lucrurile. Don Quijote prin urmare, neagă o realitate a planului
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
va fi, mai târziu, criticat drastic de către filosofi, își regăsește semnificația religioasă în arta statuară care-i înfățișează pe zei. În mod paradoxal, o religie care proclamă distanța ireductibilă dintre lumea divină și aceea a muritorilor face din perfecțiunea corpului omenesc reprezentarea cea mai adecvată a zeilor. Dar mai ales valorizarea religioasă a prezentului merită subliniată. Simplul fapt de a exista, de a trăi în timp, poate avea o dimensiune religioasă. Ea nu este întotdeauna evidentă, pentru că sacralitatea este, întrucâtva, "camuflată
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Ce apare în plus în Piispa Henrikin Surmavirsi este finalul prin care este răzbunată uciderea lui Henric prin pedepsirea criminalului. Despre ambele balade se spune că evocă evenimente de natură mitică, insistându-se în finalul articolului pe această idee de "omenii surori"204 și anume cultura finlandeză și cea românească 205. Metamorfoze lirice finlandeze este următorul capitol la revistei și propune o serie de texte lirice cuprinse în Kanteletar, poezii semnate de Aleksis Kivi (Leagănul, Cântecul inimii, Tristețe), de Edith Södergran
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
orientării către sine însuși. Nucleul creator singularizează transferul teoretico-pragmatic specific condiției umane în fața alternativei neutrale cibernetice și exaltă menirea dezinteresată și legitim auto-suficientă a evoluției libere în spațiul lăuntric. Permanentă sursă a noului, conștiința de sine face din orizontul existențial omenesc o realitate dinamică, în aceeași măsură auto-revelatoare (în chip progresiv) și inedit-caracterizantă. În chip oarecum distinct de evoluția în cadrul mediului (deși nu separat de aceasta) există o evoluție interioară a cărei diversitate spirituală o concurează pe cea a firului destinal
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mai simplă. Cei de atunci erau atașați de niște linii mari și pure și nu reprezentau personalități ori evenimente foarte complicate. Anticii posedau cu siguranță un viu sentiment pentru acea lege a mărginirii căreia i se supune tot ce-i omenesc, ba chiar totul în lume. Datorită unei "divine invidii" care corespunde fenomenul numit de romantismul modern "ironia universală" marea fericire și prăbușirea violentă sînt strîns legate între ele. Există, în această privință, posibilitatea unui sentiment total, în care puteau să
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a personajului uman"110. Prin recunoașterea acestui fel de a privi lucrurile, marele humor își recunoaște în același timp propria limitare. Chiar dacă s-ar cuveni să aibă o importanță deosebit de mare, în calitate de sentiment total caracteristic, în care tot ce-i omenesc își poate căpăta drepturile, humorul nu se va declara totuși, nicicînd, unicul model just de concepție despre lume. În felul acesta, el se comportă humoristic cu sine însuși. Vede cum viața oamenilor se desfășoară pe tarîmul realității, pornind din puncte
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
operei ,,Ghicitorul satului”. Aici este vorba despre adevărata înfățișare a naturii”. (H. Berlioz despre ,,Simfonia Pastorală”) ,, Întreaga întindere artistică a acestei opere este plină de o individualitate completă și puternică, căreia nu-i este străin nimic din tot ce-i omenesc, dar care cuprinde în sine toată omenirea și o exprimă în așa fel încât ajunge să îmbine dulceața cea mai pătrunzătoare cu forța cea mai energică”. (Richard Wagner despre Simfonia ,,Eroica” ,,Scrieri complete”, p.168) ,,Acoperiți-vă chipul, sărmani poeți
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]