2,163 matches
-
puține șanse de a fi tratate drept actori autonomi pe scena internațională. Organizațiile internaționale neguvernamentale Organizațiile internaționale neguvernamentale (OING) sunt recunoscute, de regulă, drept actori în sistemul internațional, în condițiile în care ele manifestă, de regulă, un grad semnificativ de omogenitate internă. De asemenea, se admite faptul că ele generează consecințe pe scena internațională, problema fiind dacă aceste consecințe sunt suficient de importante pentru ca OING să fie incluse într-o analiză a politicii internaționale. Răspunsul realist este unul negativ, în consonanță
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
există numeroase alte mișcări care promovează, de regulă, valori și obiective ce țin de schimbarea ordinii mondiale. Atât în cazul rețelelor transnaționale, cât și în cel al mișcărilor sociale globale, se pune problema dacă ele au un grad suficient de omogenitate încât să poată fi tratate drept actori ai vieții internaționale. Contestarea calității lor de actori este o chestiune strict analitică și nu presupune negarea faptului că ele pot produce efecte pe scena internațională. Autorii care nu insistă asupra exigenței ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
deveni un actor înseamnă, în esență, a dobândi un anumit grad de autonomie și o anumită capacitate de a influența alți actori (Pentland, 1976/1989, p. 12). Din această perspectivă compatibilă cu teoretizările liberal-pluraliste - și care nu accentuează exigența unității (omogenității) actorului -, unele OIG pot fi considerate, în anumite condiții, actori ai sistemului internațional. Există OIG care dispun de resursele necesare pentru a influența alți actori: expertiză, finanțe, capacitate decizională, sprijin și legitimitate populară, capacități de impunere a deciziilor și abilități
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
intensitate, globalizarea presupune integrare, interconectare, interdependență, deschidere, coeziune sistemică, multilateralitate într-o dinamică centripetă, în timp ce localizarea înseamnă dezintegrare, independență, autarhie, închidere, entropie sistemică și unilateralitate într-o dinamică centrifugă; ca amplitudine, globalizarea admite ca sinonimi termenii globalism, compresie spațială, universalizare, omogenitate, în timp ce localizarea semnifică prin opoziție naționalism/regionalism, distensie spațială, separatism, eterogenitate. Relația de asociere dintre aceste două procese opuse este intepretată diferit de la un autor la altul, unii considerând-o corelație (legătură cauzală) în tiparul dialectic acțiune-reacțiune în care globalizarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Întrucât categoriile nu se exclud reciproc, există riscul unor interpretări greșite privind sursele efectelor diversității. 2. Perspectiva organizațională și economică se focalizează pe studiul efectelor diversității asupra produselor activității (cum ar fi relația dintre valoarea diversității și situațiile conflictuale, dintre omogenitatea cognitivă și capacitatea de rezolvare a problemelor) și oferă argumente în favoarea necesității luării în considerare de către organizație a acestui fenomen (Milliken și Martins, 1996, apud. Janssens și Steyaert, 2003). Cercetările derulate din această perspectivă, au condus la alte trei tipuri
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
socială Dezordine socială Dezvoltare a localității socială Educație Electorate ale partidelor tipuri de Emigrare temporară Frustrare Ideologia procapitalistă religioasă Inconsistență de status negativă pozitivă Încredere în instituții în partide în lideri în primar Indicatori de credință de relevanță comportamentali Inegalitate/omogenitate Integrare religioasă rezidențială maritală Intenții de migrație de mutare din locuința actuală de plecare temporară Încredere în primar în actorii instituționali politică Mass-media efectele asupra temei de infracțiuni reflectarea criminalității Mentalitate noțiunea de religioasă Migrație internă externă Modernitate individuală Optimism
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
MA privind turele utilizate la testările inițiale au fost de 0,48 iar la testările finale de 1,93, reieșind o creștere de 1,45. Rezultatele totuși s-au înregistrat la testele finale cu 12,13 %, arătând o îmbunătățire a omogenității grupului dar valorile obținute încadrându-se tot în omogenitate slabă. Limita inferioară obținută la testările inițiale a fost de 0,25, respectiv un sfert de tură, iar la testările finale aceasta a fost de 1 respectiv 1 tură completă, creșterea
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ÎNDEMÂNĂRII ÎN GIMNATICA RITMICĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anca Sabău, Alina Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_820]
-
de 0,48 iar la testările finale de 1,93, reieșind o creștere de 1,45. Rezultatele totuși s-au înregistrat la testele finale cu 12,13 %, arătând o îmbunătățire a omogenității grupului dar valorile obținute încadrându-se tot în omogenitate slabă. Limita inferioară obținută la testările inițiale a fost de 0,25, respectiv un sfert de tură, iar la testările finale aceasta a fost de 1 respectiv 1 tură completă, creșterea fiind cu 0,75. In ceea ce privește limita superioară
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ÎNDEMÂNĂRII ÎN GIMNATICA RITMICĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anca Sabău, Alina Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_820]
-
finale a fost de 3,08, iar la testările finale de 4,83 reieșind o diferență de 1,75. CV la punctele realizate la testările inițiale cât și la testările finale arată o împrăștiere foarte mare a valorilor și o omogenitate foarte mică a grupului respectiv 92,50 și 86,50. Rezultate mult mai bune s-au obținut la notele acordate respectiv la testările inițiale la CV a fost de 37,92, iar la testările finale de 26,22 aceasta din
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ÎNDEMÂNĂRII ÎN GIMNATICA RITMICĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anca Sabău, Alina Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_820]
-
92,50 și 86,50. Rezultate mult mai bune s-au obținut la notele acordate respectiv la testările inițiale la CV a fost de 37,92, iar la testările finale de 26,22 aceasta din urmă apropiindu-se de o omogenitate medie. Concluzii Rezultatele obținute permit să tragem concluzia că la toate testele valorile finale au fost superioare celor inițiale fapt ce ne îndreptățește să tragem concluzia că mijloacele utilizate pentru dezvoltarea capacităților coordinative la aceste gimnaste începătoare au fost eficiente
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ÎNDEMÂNĂRII ÎN GIMNATICA RITMICĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anca Sabău, Alina Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_820]
-
ai managerilor. Schneider (1987, apud F. Sîntion; A. Papari, 2000, p. 122) construiește o teorie (ASA-attraction-selection-attrition) care afirmă că „procedurile prin care persoanele sunt atrase, selecționate și menținute într-o organizație - deci influențate de caracteristicile sale - duc la o anumită omogenitate a membrilor săi”. Această similaritate o putem încadra în genul „personalității de bază” a lui A. Kardiner (apud M. Zlate, 1999, p. 19), care reprezintă o configurație psihologică particulară, comună tuturor membrilor unui grup social, unei societăți și manifestată într-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
situați la diferite niveluri ierarhice; fundamentarea unei teorii privind stilul de conducere la diferite niveluri ierarhice în Forțele Terestre și a tipului de personalitate corespunzător, precum și stabilirea consecințelor în cazul unor diferențe semnificative. 2.2. Ipoteze Dacă vom avea o omogenitate a stilurilor de personalitate în cadrul fiecărui nivel ierarhic, atunci putem vorbi și de o omogenitate a stilurilor de conducere. Este de așteptat ca în organizațiile militare cu grad de coeziune și eficiență ridicate, stilul de conducere predominant să fie cel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ierarhice în Forțele Terestre și a tipului de personalitate corespunzător, precum și stabilirea consecințelor în cazul unor diferențe semnificative. 2.2. Ipoteze Dacă vom avea o omogenitate a stilurilor de personalitate în cadrul fiecărui nivel ierarhic, atunci putem vorbi și de o omogenitate a stilurilor de conducere. Este de așteptat ca în organizațiile militare cu grad de coeziune și eficiență ridicate, stilul de conducere predominant să fie cel cooperativ sau participativ. Este de așteptat să existe o corelație pozitivă între tipul de personalitate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
apare în 25% dintre cazuri. Celelalte patru tipuri apar într-un număr redus de cazuri, care se pretează la o interpretare individualizată, în timp ce această cercetare și-a propus să identifice cazurile generale, cel mai probabil de manifestat. Se constată o omogenitate a personalităților subiecților din organizația militară, confirmând „ipoteza omogenității” (Schneider, 1987, apud F. Sîntion, 2001). Acest aspect poate fi justificat prin timpul îndelungat petrecut în organizația militară, modul de selecție, programele și procedurile formative postselecție, avansarea ierarhică pe baza unor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
într-un număr redus de cazuri, care se pretează la o interpretare individualizată, în timp ce această cercetare și-a propus să identifice cazurile generale, cel mai probabil de manifestat. Se constată o omogenitate a personalităților subiecților din organizația militară, confirmând „ipoteza omogenității” (Schneider, 1987, apud F. Sîntion, 2001). Acest aspect poate fi justificat prin timpul îndelungat petrecut în organizația militară, modul de selecție, programele și procedurile formative postselecție, avansarea ierarhică pe baza unor criterii bine stabilite. În ceea ce privește leadership-ul, procentele ce revin celor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stabilite. În ceea ce privește leadership-ul, procentele ce revin celor trei tipuri de stiluri de conducere sunt similare celor obținute pentru tipul psihologic, respectiv: stil de conducere autoritar - 12,5%; stil de conducere cooperativ - 32,5%; stil de conducere participativ - 52,5%. Deci, omogenitatea tipurilor psihologice antrenează la nivelul grupului omogenitatea stilurilor de conducere, iar ponderea cea mai mare aparține nu stilului autoritar, cum ar fi de așteptat în organizațiile militare, ci celui participativ, stilul autoritar fiind un stil de rezervă. În baza rezultatelor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
trei tipuri de stiluri de conducere sunt similare celor obținute pentru tipul psihologic, respectiv: stil de conducere autoritar - 12,5%; stil de conducere cooperativ - 32,5%; stil de conducere participativ - 52,5%. Deci, omogenitatea tipurilor psihologice antrenează la nivelul grupului omogenitatea stilurilor de conducere, iar ponderea cea mai mare aparține nu stilului autoritar, cum ar fi de așteptat în organizațiile militare, ci celui participativ, stilul autoritar fiind un stil de rezervă. În baza rezultatelor obținute, putem afirma că primele două ipoteze
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stilului autoritar, cum ar fi de așteptat în organizațiile militare, ci celui participativ, stilul autoritar fiind un stil de rezervă. În baza rezultatelor obținute, putem afirma că primele două ipoteze se confirmă. Cele două ipoteze sunt: Dacă vom avea o omogenitate a stilurilor de personalitate în cadrul fiecărui nivel ierarhic, atunci putem vorbi și de o omogenitate a stilurilor de conducere. Este de așteptat ca, în organizațiile militare cu grad de coeziune și eficiență ridicate, stilul de conducere predominant să fie cel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fiind un stil de rezervă. În baza rezultatelor obținute, putem afirma că primele două ipoteze se confirmă. Cele două ipoteze sunt: Dacă vom avea o omogenitate a stilurilor de personalitate în cadrul fiecărui nivel ierarhic, atunci putem vorbi și de o omogenitate a stilurilor de conducere. Este de așteptat ca, în organizațiile militare cu grad de coeziune și eficiență ridicate, stilul de conducere predominant să fie cel cooperativ sau participativ. Repartiția preferințelor cerebrale pe cele trei niveluri ierarhice Legendă: CoS = cortex stâng
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cu obiectivele organizației. Studiul a evidențiat și existența unor corelații între funcțiile MBTI și anumite tipuri de dominanță cerebrală. În baza acestor rezultate, putem afirma că toate cele patru ipoteze se confirmă. Cele patru ipoteze sunt: Dacă vom avea o omogenitate a stilurilor de personalitate în cadrul fiecărui nivel ierarhic, atunci putem vorbi și de o omogenitate a stilurilor de conducere. Este de așteptat ca în organizațiile militare cu grad de coeziune și eficiență ridicate, stilul de conducere predominant să fie cel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
tipuri de dominanță cerebrală. În baza acestor rezultate, putem afirma că toate cele patru ipoteze se confirmă. Cele patru ipoteze sunt: Dacă vom avea o omogenitate a stilurilor de personalitate în cadrul fiecărui nivel ierarhic, atunci putem vorbi și de o omogenitate a stilurilor de conducere. Este de așteptat ca în organizațiile militare cu grad de coeziune și eficiență ridicate, stilul de conducere predominant să fie cel cooperatist sau participativ. Este de așteptat să existe o corelație pozitivă între tipul de personalitate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
lider, comandante? Revista Maritimă,CXXVII, nr.5, pp. 27-32. Sîntion, F. (1990), Cunoașterea subordonaților. Ghid metodologic și practic, Editura Militară, București. Sîntion, F.; Papari A. (coord.) (2000), Psihologie managerială, Editura Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța. Sîntion, F. (2001), „Modelul «ASA» și omogenitatea tipurilor de personalitate în organizație”, în Revista de Psihologie Organizațională, vol. I, nr. 1, pp. 27-36. Tannenbaum, R.; Weschler, I.R.; Massarik F. (1961), Leadership and Organization: a Behavioral Science Approach, McGraw-Hill Book, New York. Tannenbaum, R.; Schmidt, W.H. (1973), „How
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
influențat de o serie de factori de care trebuie să se țină seama pentru efectuarea lui corectă , și anume: mărimea suprafeței filtrante ; porozitatea materialului filtrant; presiunea între cele două fețe ale stratului filtrant ; caracteristicile componentului solid al amestecului de filtrat ( omogenitate , compresibilitate , densitate ) ; temperatura etc . Viteza operației de filtrare crește prin folosirea unei suprafețe filtrante mai mari , prin creșterea presiunii deasupra masei filtrante sau prin asipararea filtratului ( filtrarea sub presiune redusă) Ridicarea temperaturii , de cele mai multe ori, accelerează filtrarea , datorită scăderii vâscozizății
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
sub regimul antonescian, fie sub guvernele Sănătescu și Rădescu. Autoarea a identificat un grup al adepților și simpatizanților mișcării legionare considerat „grupul de elită al intelectualilor și scriitorilor români..., ei s-au grupat În Spania, formînd un centru care, prin omogenitatea sa, era menit să rămînă unic În Întreaga istorie a celor 45 de ani de exil românesc. Îi uneau originile conservatoare, o educație aleasă, nostalgia după o Românie Mare și profunda convingere că Vestul european, În ciuda Înaltului său standard de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pentru a adăposti În același timp magazine, apartamente, mici ateliere, restaurante și spații publice - crea dezordine vizuală și confuzie. Marele avantaj al utilizării Într-un singur scop - o zonă destinată centrelor comerciale, o alta - locuințelor - era acela că făcea posibilă omogenitatea unifuncțională și standardizarea vizuală pe care și le doreau acești urbaniști. Din punct de vedere al proiectării, era, desigur, incomparabil mai ușor să schițezi o zonă destinată unei singure activități, decât una ce urma să Îndeplinească mai multe funcții. Minimizarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]