598 matches
-
tăie: — Ești cel mai bun detectiv pe care Îl avem și Înțeleg că vrei să ieși cît mai puțin șifonat. Dar Ellis are dreptate: ești prea implicat personal. I-am dat lui Dudley comanda. El va recruta o echipă de la Omucideri și de la diverse alte brigăzi și va prelua ancheta. — Și cu mine cum rămîne? Nu-mi dați și mie o parte din caz? Parker confirmă din cap. — Îți voi furniza totul, În limitele bunului-simț. Replica distrugătoare: — Vreau să-mi oferiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
prea familiar - și nu din fotografiile făcute de legist lui Hudgens. Dădu paginile și găsi una Îndoită: băieți, fete, membre tăiate atingîndu-se, legate prin șuvoaie de cerneală. ȘI-ȘI DĂDU SEAMA PE LOC. Alergă de-a lungul holului pînă la Omucideri, găsi dosarele din 1934, găsi „Atherton, Loren, 187 P.C. (multiplă)“. Trei dosare groase, apoi fotografiile - făcute de doctor Frankenstein Însuși. Copiii fotografiați imediat după dezmembrare. Brațele și picioarele aranjate la mică distanță de trunchiuri. Sub trupuri hîrtie cerată, albă. DÎre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
potrivit. Tatăl lui Ed nici măcar nu clipi. — Loren Atherton a fost vinovat dincolo de orice dubiu. Cu mărturisire și verificare prin martori oculari. Tu și Thomas ați văzut fotografiile și mă Îndoiesc serios că ele au părăsit vreodată arhiva centrală de la Omucideri. Dacă nu te gîndești cumva la un polițist asasin - ceea ce, după mine, ar fi absurd -, atunci singura explicație este că Atherton a arătat fotografiile unei persoane sau unor persoane Înainte de arestarea lui. Tu ai Împușcat pe cine nu trebuia În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
omorît și cred că Înduri totul cu bărbăție. Dar deocamdată aș dori să te gîndești la următorul lucru: cazul Nite Owl te-a adus unde ești acum și o rezolvare rapidă a lui te va menține acolo sus. Anchetarea unor omucideri colaterale, oricît de convingătoare ar fi, te va distrage de la obiectivul tău principal și, În consecință, ți-ar putea distruge cariera. Te rog să ții cont de asta. Ed strînse mîinile tatălui său. — Dreptate absolută. Îți amintești? CAPITOLUL 55 Ambele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
trecem peste asta. Ați găsit ceva În cazul vostru care mi-ar puea fi de folos? Dudley zîmbi. — Comandantul Parker m-a autorizat să obțin o copie a dosarului vostru de caz. A spus că dacă găsesc legături serioase cu omuciderile noastre, o să vă remită o transcriere a depoziției din 1953 a fraților Englekling. — Care ziceți că se referă la pornografie. Că al nostru are sigur așa ceva. Dudley Își aprinse o țigară. — Da, asta dacă nu cumva e vorba În egală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ori. Nici un răspuns. 9.10 seara. O presimțire urîtă - trebuia să se fi Întors de mult de la poliție. Traversă orașul, pînă la destinație: Departamentul de Poliție din San Francisco, sediul Diviziei Detectivi. Bud Își prinse insigna În piept și intră. Omuciderile: etajul al doilea - săgețile de pe pereți i-au indicat drumul. Scările scîrțîiau, dar brigada avea un spațiu uriaș. Liniștea din schimbul de noapte. Doi băieți la o cafea. Intră. Tipul mai tînăr arătă spre insigna lui: — L.A. zici? Te putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de presă. Numai niște profesioniști ar fi avut mintea și tupeul necesare pentru așa ceva. Mike Breuning și Dick Carlisle conduceau un post de comandă la Secția din Strada 77 - toată brigada de-acolo și Încă douăzeci de oameni detașați de la Omucideri ca să lucreze la caz. În nici un caz nu erau vinovați niște negrotei demenți. Totul Începea să semene cu cele Întîmplate În 1953. Daily News prezenta fotografii: Central Avenue plin de oameni cu pancarte, casa cumpărată de Exley pentru Inez Soto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Stanton, Max Peltz, Timmy Valburn și Billy Dieterling. Îi aduceți În biroul meu diseară la ora 8 pentru interogatoriu. Spuneți-le că eu sînt ofițerul anchetator și dacă nu doresc publicitate, să nu-și aducă avocații. Și adu-mi de la Omucideri un dosar vechi, cel al lui Loren Atherton. Sigilat, sergent. Nu vreau să te uiți În el. — Domnule... Ed se Întoarse. În cadrul ușii: Karen. Nu mai avea lacrimi În ochi. — Crezi că Jack a făcut toate lucrurile alea? — Da. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ceva mai Încolo. Jos din mașină. A luat-o la goană. Am o depoziție. Bărbat alb, trecut de patruzeci de ani, constituție medie. Domnule căpitan, veniți-vă-n fire! Dinăuntru se auzeau pocnetele blițurilor. Ed spuse: — Sigilează totul aici! Fără Omucideri, fără polițiștii de la secție! Nu vreau presă și nu vreau să afle nici tatăl lui Dieterling! Zi-i lui Kleckner să sigileze mașina și adu-mi-l pe Timmy Valburn. Găsește-l! Acum! Domnule, ne-au scăpat cînd Îi urmăream
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
să...? — Încearcă să-l găsești. Și apoi, cu sau fără el, noi doi ne vedem mîine la ora nouă acasă la Mickey Cohen. O să-l chestionăm pe subiectul Dudley. Vincennes se uită În jur. — Nu văd aici pe nimeni de la Omucideri. — Tu și Fisk ați interceptat cazul, așa că Omuciderile nu știu. Pot să țin cazul În curtea A.I. cam douăzeci și patru de ore. E cazul nostru pînă află presa. — Nu-l dăm În urmărire generală pe Mertens? — Am să scot pe teren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
sau fără el, noi doi ne vedem mîine la ora nouă acasă la Mickey Cohen. O să-l chestionăm pe subiectul Dudley. Vincennes se uită În jur. — Nu văd aici pe nimeni de la Omucideri. — Tu și Fisk ați interceptat cazul, așa că Omuciderile nu știu. Pot să țin cazul În curtea A.I. cam douăzeci și patru de ore. E cazul nostru pînă află presa. — Nu-l dăm În urmărire generală pe Mertens? — Am să scot pe teren jumătate din personalul A.I. E un bolnav psihic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
schimb de la secția Rampart, medicul de serviciu de la morga municipală. O minciună: Parker voia să țină asasinatele sub obroc douăzeci și patru de ore - nici o declarație presei, nici un raport de autopsie pus În circulație. Ora 3.40 noaptea și nici un șef de la Omucideri la locul faptei - Parker Îi dăduse mînă liberă. Caz blocat. Ed se Întoarse la casă. Liniște: nici un ziarist, nici un gură-cască. Zone delimitate cu bandă, cadavrele duse de acolo. Tehnicienii dădeau cu praf pentru amprente și introduceau dovezile În pungi sigilate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
a pune mîna pe o proprietate imobiliară de cea mai bună calitate, dar ea ar fi ales o armă mai puțin grosolană decît incendierea. În plus, era clar că simpatizase cuplul acela de bătrîni, nemaivorbind de faptul că cele cinci omucideri vor fi influențat, cu siguranță, În rău afacerile, speriind potențialii investitori imobiliari. În același timp, mă ajutase să arunc o ocheadă Într-o altă Estrella de Mar, o lume cu gigolo de import și alte plăceri jucăușe, și mi-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
În 1947, Jack și Neal fac prima călătorie trans-americană, marcând itinerariul numărul unu din seria de odisei Beat americane ale romanului Pe drum. Vor urma altele, ultima fiind întreprinsă de cei doi până în Mexic în 1950, locul unde o altă omucidere va marca viața și cariera celui de-al treilea stâlp al culturii Beat, William S. Burroughs. Jack Kerouac va fi unul dintre animatorii evenimentului de la 7 octombrie 1955 de la Six Gallery, San Francisco, lectura publică unde șase poeți își lansează
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
lui Nabokov cu convențiile literaturii confesionale. Cartea prezintă atât o evocare poetică a figurii unei "preadolescente fatale", cât și confesiunea făcută de victima Lolitei, "nevinovatul" Humbert Humbert (cel puțin din punctul de vedere al unui acuzat într-un proces de omucidere a rivalului și alter ego-ului său, Clare Quilty). Privită din perspectiva cultului și necreditabilului protagonist și narator, povestea poate fi văzută ca o răsturnare a formulei romanului internațional practicat de Henry James. Acesta din urmă reprezenta situații în care inocența
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ins], recunoaștem c] a acționa asupra unui obiect într-un anume fel nu este totuna cu aceeași acțiune desf]surat] dup] alte criterii. Altfel spus, suntem de acord c] orice hoț este om, dar deosebim execuțiile (uciderea hoților), de crime (omuciderea). Teoriile acestei școli susțineau și faptul c] limbajul are sens atâta timp cât este bazat pe cunoașterea realit]ții. Dat fiind bunul simț și existența asem]n]rilor și a deosebirilor exterioare, metodele de utilizare a denumirilor pot fi construite pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei ființe umane în care aceasta dobândește un drept total și egal la viat]? Cele mai multe sisteme juridice contemporane consider] nașterea că momentul în care o nou] persoan] legal] își începe existența. Astfel, infanticidul este considerat ca fiind o form] de omucidere, în timp ce avortul, chiar și unde este interzis, nu este, în general, considerat astfel. Dar, la o prim] vedere, nașterea pare a fi un criteriu total arbitrar al statutului moral. De ce ar trebui că ființele umane s] dobândeasc] dreptul total și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
continuarea vieții, si nu faptul c] are deja acest interes. Deși criteriul senzitivit]ții implic] faptul c] avorturile târzii sunt mai greu de justificat, el nu implic] ideea c] aceste avorturi sunt greu de justificat din punctul de vedere al omuciderii. Principiul respect]rii intereselor ființelor senzitive nu implic] dreptul egal al tuturor ființelor senzitive la viat]. Pentru a vedea de ce lucrurile se prezint] astfel trebuie s] acordăm mai mult] atenție ariei de aplicare a acestui principiu. Majoritatea animalelor mature vertebrate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate dobândi un anume statut moral. Dar acesta nu este inc] o ființ] rațional] conștient] de sine, capabil] de iubire, grij] și reciprocitate moral]. Aceste argumente susțin punctul de vedere conform c]ruia nici avorturile târzii nu pot fi considerate omucideri. Pe aceast] bâz] am putea concluziona în mod rezonabil c] avortarea unui f]ț care deține anumite facult]ți poate fi justificat] în unele cazuri de motive care nu ar motiva omorârea unei persoane. Spre exemplu, un avort târziu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau furt de vite, de cai și stupi, furt din case și de produse agricole, pentru cauzarea de rană sângerândă, călcarea hotarului vecin în scopul de a paște vitele, a tăia nuiele, a vâna și a pescui. În caz de omucidere, procesul era judecat de instanțele domnești, însă nici un document care se referă la omucidere nu implică locuitori din Vama. Se poate ca documentele să nu fi consemnat cazuri de omor înfăptuit de vămeni, deși acestea trebuie să fi fost de-
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
agricole, pentru cauzarea de rană sângerândă, călcarea hotarului vecin în scopul de a paște vitele, a tăia nuiele, a vâna și a pescui. În caz de omucidere, procesul era judecat de instanțele domnești, însă nici un document care se referă la omucidere nu implică locuitori din Vama. Se poate ca documentele să nu fi consemnat cazuri de omor înfăptuit de vămeni, deși acestea trebuie să fi fost de-a lungul timpului, însă se cunoaște procedura juridică în caz de omor <footnote Al.
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
prietenă în acele vremuri tulburi și ei i-ar fi rămas arhiva și o bună parte din colecția de artă. La 27 februarie 1917 se stinge brusc din viață la Iași. Asupra împrejurărilor morții au circulat diferite versiuni: tifos exantematic, omucidere, sinucidere... În orice caz, o adresă a Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon către Procuratură precizează că Primăria refuză eliberarea autorizației de înmormântare, pe motiv că moartea nu este naturală. A fost înmormântat în ziua de 1 martie 1917 la Cimitirul Eternitatea
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
În următoarele circumstanțe: • intoxicații accidentale: o casnice: incendii, gazele de eșapament de la autovehicule, instalații de Încălzire a locuințelor, instalații de Încălzire a apei, uscătoare de rufe; o la locul de muncă: minerit, siderurgie, industria vopselelor, pompieri • intoxicații voluntare - tentative autolitice • omucideri Rapel fiziopatologic Oxidul de carbon pătrunde În organism pe cale inhalatorie, fiind rapid absorbit În sânge unde se combină cu hemoglobina, pentru care are o afinitate de 250 de ori mai mare decât oxigenul, formând carboxihemoglobina (HbCO). Cantitatea de carboxihemoglobină care
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
senzoriale(care se abat de la normele medicale, estetice și sociale). Având în vedere această extindere și diversificare a conținutului conceptului, apare întrebarea dacă se mai poate conserva coerența internă a domeniului din vreme ce acoperă realități atât de diferite, precum omuciderea și surditatea. Răspunsul este firmativ: toate categoriile comportamentale și stările psihofizice invocate mai sus au în comun faptul că reprezintă devieri de la valorile, normele, așteptările comunității. Ele pot fi ordonate pe o scală de la perfect voluntar la involuntar, configurându-se
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> , nu reprezintă o entitate unitară; ea include conduite extrem de diverse, de la jaful armat la delictul de înfruntare a părinților, de la micile furturi la delictele sexuale, de la fuga de acasă la omucidere. Majoritatea conduitelor de delincventă juvenilă pot fi încadrate în patru mari categorii: furt, violență pentru a obține un avantaj material, încălcarea legilor de statut (abandon școlar, absenteism) și comportamentul de grup sau bandă receptat de ceilalți ca amenințător din cauza zgomotului
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]