KorAP: Find »[drukola/base=ontologie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...60 >

1,499 matches

Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686

Boboc, Etică și axiologie în opera lui Max Scheler, București, Editura Științifică, 1971, p. 218. 41 Max Scheler, L'homme et l'histoire, p. 182. 42 Gheorghe Vlăduțescu, Ion Bănșoiu, Ion Goian, Antropologie, București, 1981, p. 34. 43 Cristian Petru, Ontologia umanului ca ontologie fundamentlă, în vol. col. Ontologia umanului, București, Editura Academiei RSR, 1989, p. 230. 44 E. Cassirer, Eseu despre om, Editura Humanitas, 1994, p. 99. 45 Heidegger, Ființă și timp, p. 18. 46 Idem, Timp și ființă, București

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
axiologie în opera lui Max Scheler, București, Editura Științifică, 1971, p. 218. 41 Max Scheler, L'homme et l'histoire, p. 182. 42 Gheorghe Vlăduțescu, Ion Bănșoiu, Ion Goian, Antropologie, București, 1981, p. 34. 43 Cristian Petru, Ontologia umanului ca ontologie fundamentlă, în vol. col. Ontologia umanului, București, Editura Academiei RSR, 1989, p. 230. 44 E. Cassirer, Eseu despre om, Editura Humanitas, 1994, p. 99. 45 Heidegger, Ființă și timp, p. 18. 46 Idem, Timp și ființă, București, Editura "Jurnalul Literar

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
Scheler, București, Editura Științifică, 1971, p. 218. 41 Max Scheler, L'homme et l'histoire, p. 182. 42 Gheorghe Vlăduțescu, Ion Bănșoiu, Ion Goian, Antropologie, București, 1981, p. 34. 43 Cristian Petru, Ontologia umanului ca ontologie fundamentlă, în vol. col. Ontologia umanului, București, Editura Academiei RSR, 1989, p. 230. 44 E. Cassirer, Eseu despre om, Editura Humanitas, 1994, p. 99. 45 Heidegger, Ființă și timp, p. 18. 46 Idem, Timp și ființă, București, Editura "Jurnalul Literar", 1995, p. 27. 47 Idem

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
305 "Trebuia să fie mai multe (începuturi ale filosofiei n.n.), exact trei, pentru că tipologic vorbind, trei erau posibilitățile de reconstrucție 'experimentală' a lumii." (Cele trei începuturi sunt: cel milesian, cel eleat și cel atenian.) Gheorghe Vlăduțescu, Deschideri către o posibilă ontologie, București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1987, p. 30. 306 Georges Gusdorf, Mit și metafizică, Timișoara, Editura Amarcord, 1996, p. 156. 307 Ștefan Afloroaei, Cum este posibilă filosofia în Estul Europei, p. 135. 308 Kant, Critica rațiunii pure, p. 549. 309

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
pure, p. 549. 309 Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, p. 39. 310 Personalismul energetic ar putea institui noi exerciții filosofice. (Ar fi de semnalat faptul că în filosofia românească mai există proiecte "energetiste"; de exemplu, la Ștefan Lupașcu.). 311 Modelul ontologiei umanului este explorat, în filosofia românească, și de Lucian Blaga, Emil Cioran ș. a. 312 Cred că putem vorbi, relativ la spațiul filosofiei europene, și despre un personalism religios, având, printre reprezentanții săi iluștri pe teologul român Dumitru Stăniloae. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- VIOREL CERNICA Filosofia

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276

În urma unor conjuncturi și conveniențe (că așa se cade, că face bine)? Cu siguranță nu. Acestea nu sunt forme ale iubirii, pentru că e afectată firea lucrurilor. Iubirea este aducătoare de evidență și naturalitate, de firesc și libertate. Iubirea instaurează o ontologie autentică, ingenuă, primordială, evidentă și chiar crudă. Ea face să apară ceea ce realul nu permite, nefiind pregătit și rămânând opac. Iubirea este deasupra oricărei forme de existență. Ea este Înainte și după ea. Înainte de a apărea ceva, a existat Iubirea

Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765

poésie de Blaga par quelques considérations sur la façon dont îl conçoit l'écriture et la mission du poète dans ce trouble XXe siècle. Pour cela, nous citons leș mots de Horia Bădescu qui, dans să " Préface " au volume L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, avoue : Le monde tout entier me semble malade dans la poésie de Blaga. Mais tout livre me semble une maladie vaincue. " L'auteur considère que l'œuvre poétique de Blaga est l'expression d'une

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
étoile la plus triste. (Stolojan, 1992 : 119) En tânt qu'explication pour le choix thématique opéré, nous avons retrouvé un témoignage de Sanda Stolojan sur la permanence du thème de la tristesse dans la poésie de Blaga dans l'ouvrage L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga : " L'écho d'une douleur secrète résonne dans la poésie de Blaga. Non pas la mélancolie du poète romantique, mais une tristesse qui envahit l'âme. Une forme de désespoir englobe l'univers tout entier

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
de style, Belim, Paris, 2010. BAUDELAIRE, Charles, Œuvres complètes, Claude Pichois, tome 2, Gallimard, Bibliothèque de la Pléiade, Paris, 1976. CAMUS, Michel, Transpoétique : la main cachée entre poésie et science, Trăit d'union, leș Éditions Lettres vives, Montréal, 2002. CHAMPEAU, Serge, Ontologie et Poésie. Trois études sur leș limites du langage, Vrin, Paris, 1995. CHARAUDEAU, Patrick, Grammaire de sens et de l'expression, Hachette Éducation, Paris, 1992. COHEN, Jean, Le haut langage : Théorie de la poéticité, Flammarion, Paris, 1979. COHEN, Jean, Structure du

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
internațional Lucian Blaga, 24 mai 1998, organisé par le Centre Culturel Roumain de Paris, supplément à " Cahiers Bleus ", collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga ", Troyes, 1998. BĂDESCU, Horia, " Tout livre me semble une maladie vaincue ", dans Horia Bădescu (dir.), L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, présente leș travaux de la sixième édition du Colloque internațional Lucian Blaga, organisé par l'Ambassade de Roumanie en France le 24 mai 2003 à Paris, supplément à " Cahiers Bleus ", collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
insoupçonnées, réunit leș colloques internationaux Lucian Blaga, mai 1995 mai 1996, organisés par le Centre Culturel Roumain de Paris, supplément à " Cahiers Bleus ", collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga ", Troyes, 1996. COFFINET, Francis, " Le noir sous le temps ", în L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, présente leș travaux de la sixième édition du Colloque internațional Lucian Blaga, organisé par l'Ambassade de Roumanie en France le 24 mai 2003 à Paris, supplément à " Cahiers Bleus ", collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
textes des communications au Troisième colloque internațional Lucian Blaga, 24 mai 1998, organisé par le Centre Culturel Roumain de Paris, supplément à " Cahiers Bleus ", collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga ", Troyes, 1998. LAMBERSY, Werner, " De la réalité au réel ", în L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, présente leș travaux de la sixième édition du Colloque internațional Lucian Blaga, organisé par l'Ambassade de Roumanie en France le 24 mai 2003 à Paris, supplément à " Cahiers Bleus ", collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
p. 17-25. STOLOJAN, Sanda, " Lucian Blaga ou l'autre mémoire ", în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, traduction de Sanda Stolojan, éd. Orphée, La Différence, 1992, p. 7-18. STOLOJAN, Sanda, " L'emblème des larmes chez Lucian Blaga ", în L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, présente leș travaux de la sixième édition du Colloque internațional Lucian Blaga, organisé par l'Ambassade de Roumanie en France le 24 mai 2003 à Paris, supplément à " Cahiers Bleus ", collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Lucian Blaga, organisé par l'Ambassade de Roumanie en France le 24 mai 2003 à Paris, supplément à " Cahiers Bleus ", collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga ", Troyes, 2004. WAUTHIER, Jean-Luc, " Mettre le feu aux grandes ailes de la nuit ", în L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, présente leș travaux de la sixième édition du Colloque internațional Lucian Blaga, organisé par l'Ambassade de Roumanie en France le 24 mai 2003 à Paris, supplément à " Cahiers Bleus ", collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
mondes, op. cît., p. 12. 701 Fernand Verhesen, À la lisière des mots : sur la traduction poétique, op. cît., p. 10. 702 André du Bouchet, " Langue, déplacement, jours ", în L'incohérence, Fata Morgana, Montpellier, 1979, p. 15. 703 Serge Champeau, Ontologie et Poésie. Trois études sur leș limites du langage, Vrin, Paris, 1995, p. 137. 704 Michael Riffaterre, Sémiotique de la poésie, op. cît., p. 37. C'est nous qui soulignons. 705 Mário Laranjeira, " Sens et signifiance dans la traduction poétique ", în

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Blaga ou le chant..., op. cît., p. 17. 844 Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., quatrième de couverture. 845 Horia Bădescu, " Tout livre me semble une maladie vaincue ", dans Horia Bădescu (dir.), L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, présente leș travaux de la sixième édition du Colloque internațional Lucian Blaga, organisé par l'Ambassade de Roumanie en France, le 24 mai 2003, à Paris, supplément à " Cahiers Bleus ", collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
un Maître, mais aussi un Sauveur des mots. Îl fait sortir leș mots de leur état naturel et leș élève à l'état de grace. " Notre traduction. 847 Jean-Luc Wauthier, " Mettre le feu aux grandes ailes de la nuit ", în L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, op. cît., p. 10. C'est nous qui soulignons. 848 Lucian Blaga, Catre cititori (Aux lecteurs), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 23 (Texte source : " de-

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
e prea puțin./ De ce m-ai trimis în lumina, Mama,/De ce m-ai trimis? ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 118.) 852 Lucian Blaga, Cântăreți bolnavi (Chanteurs malades), apud Francis Coffinet, " Le noir sous le temps ", în L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, op. cît., p. 17. (Texte source : " Străbatem amurguri/cu crini albi în gură./ Închidem în noi un/sfârșit sub armura. ". V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 170). 853 Lucian Blaga, Noi, cântăreții leproși

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Paris, supplément à " Cahiers Bleus ", collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga ", Troyes, 1998, p. 27. 856 Gérard Bayo, " Muet comme un signe ", în La poétique du signe..., op. cît., p. 4. 857 Werner Lambersy, " De la réalité au réel ", în L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, op. cît., p. 53. 858 Jean Poncet, " Une parole de silence pour dire leș signes de l'indicible ", în La poétique du signe chez Lucian Blaga et dans la poésie française, op. cît., p. 52

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
defis europe/stolojan.htm ; http://www.alternativa online.ca/SandaStolojan.html ; http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=939, consultés le 12 juin 2010. 1200 V. Sanda Stolojan, " L'emblème des larmes chez Lucian Blaga ", în L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, op. cît., p. 11. C'est nous qui soulignons. 1201 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1202 Idem, p. 12. C'est nous qui soulignons. 1203 V. Sanda Stolojan, " Lucian Blaga ou l'autre mémoire

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623

București, 1979, 115-144; D. Păcurariu, Clasicismul românesc, București, 1971; Marino, Dicționar, I, 283-353; Streinu, Pagini, IV, 355-358, 367-370, 374-375; Romul Munteanu, Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea, I-III, București, 1981-1985; Edgar Papu, Apolo sau Ontologia clasicismului, București, 1985, passim; Edgar Papu, Despre stiluri, București, 1986, 407-490. D.Mc.

CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781

cenzurându-și în permanență tentația spre digresiune prin luciditate teoretică, ilustrează, în literatura noastră, spiritul raționalist al gândirii lui Descartes. Abordând fenomenul literar atât din perspectiva operei propriu-zise, caracterizată prin „autonomie”, cât și a receptării sale, C. construiește o adevărată ontologie a „obiectului estetic”, văzut din perspectiva unei conștiințe critice a cărei principală calitate trebuie să fie „vocația axiologică”. Astfel, toate demersurile îndreptate în direcția cunoașterii obiectului estetic (critica izvoarelor, modalitatea de elaborare a operei, relația operei cu sfera socială sau

COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581

scriitor dificil, în ciuda limpezimii de cristal a stilului; scrisul său are numeroase crevase, falii subțiri, ce se deschid amețitor spre adâncuri. Din cauza lor, narațiunea, paradoxal lineară, e mereu întreruptă de considerații naratologice, filosofice, psihologice, subminată de pasiunea rece, analitică, pentru ontologie. ȘTEFAN BORBÉLY SCRIERI: Realism și devenire poetică în literatura franceză, Timișoara, 1974; Negru și alb, București, 1979; Mari corespondențe, București, 1981; Eseuri critice, Timișoara, 1983; Un Burgtheater provincial, București, 1984; Clopotul scufundat, București, 1988; Fragmente despre vid, București, 1992; Paradisul

CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251

experimentală, nu va avea ca obiect decât fenomenele, legile lor și cauzele lor imediate; ea nu se va ocupa nici de suflet, nici de esența sa, căci această chestiune fiind deasupra experienței și în afara verificării aparține metafizicii” (în sens de ontologie). Dar de-a lungul anilor această independență totală de reflecția filosofică s-a dovedit iluzorie. O dată cu secolul XX, psihologia se dezvoltă paralel pe mai multe direcții, ducând la apariția a noi ramuri. S-au diferențiat în special numeroase ramuri „aplicate

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

metafizică constă din filozofia transcendentală și fiziologia rațiunei pure. Cea dentăi consideră numai inteligența și rațiunea însăși într-un sistem al tuturor noțiunilor și principielor care se referă la obiecte în genere, fără a admite obiecte cari ar fi date (ontologia); cea de-a doua consideră natura i[d] e[st] rezumatul tuturor obiectelor date(fie date simțurilor sau de voiești unui alt soi de intuițiune) și este așadar fiziologie (deși numai rationalis). Dar în această contemplare rațională a naturei, întrebuințarea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]