424 matches
-
5 bani, 10 bani și 50 bani, precum și o medalie de argint având următoarele caracteristici: - titlu: 800/ 1.000; - greutate: 15,5 g; - diametru: 28 mm; - margine: netedă. Aversul medaliei prezintă în partea stângă o floare de gușa porumbelului sau opaițul munților Rodnei (Lychnis nivalis), în plan superior, un peisaj din munții Rodnei, iar dedesubt textul "PARCUL NATIONAL MUNȚII RODNEI". Reversul medaliei prezintă în partea dreaptă o marmota (Marmota marmota), în stânga un peisaj montan și o capră neagră (Rupicapra rupicapra), iar
CIRCULARĂ nr. 24 din 27 septembrie 2007 privind realizarea şi lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie cu anul de emisiune 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191463_a_192792]
-
în interiorul căruia sunt redate: stema României, anul emisiunii "2000" și o cruce stilizata. Grafică din interiorul crucii prezintă o compoziție formată dintr-un grup de piese arheologice paleocreștine, simbolizând începuturile creștinismului pe teritoriul țării noastre. Prima piesă prezintă grafic un opaiț în formă de pește, simbolul creștinilor, datând din secolul al IV-lea d.Hr. Dedesubt sunt redate alte două piese, cunoscute sub denumirea de "Donariul de la Biertan", comuna în județul Sibiu, pe teritoriul căreia s-a aflat în antichitate, după
CIRCULARA nr. 32 din 20 decembrie 2000 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din aur cu valoarea nominală de 5.000 lei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131880_a_133209]
-
ale stemei orașului Sărmașu, județul Mureș Descrierea stemei Stema orașului Sărmașu, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp de aur, se află o rozetă roșie, flancată de două opaițe arzând. În vârful scutului, în câmp albastru, se află 3 spice de grâu în mănunchi, de aur. Scutul este trimbrat de o coroana murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Opaițele arzând reprezintă tradițiile zonei în exploatarea
HOTĂRÂRE nr. 560 din 9 iunie 2010 privind aprobarea stemei oraşului Sărmaşu, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223952_a_225281]
-
o rozetă roșie, flancată de două opaițe arzând. În vârful scutului, în câmp albastru, se află 3 spice de grâu în mănunchi, de aur. Scutul este trimbrat de o coroana murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Opaițele arzând reprezintă tradițiile zonei în exploatarea zăcământului de gaz metan, primul descoperit în țară și folosit la iluminatul casnic. Rozeta este reprezentativă pentru valorile de patrimoniu local, inclusiv cel religios, motivul reproducând un însemn al monumentului istoric "Sfinții Arhangheli". Spicele
HOTĂRÂRE nr. 560 din 9 iunie 2010 privind aprobarea stemei oraşului Sărmaşu, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223952_a_225281]
-
dreaptă turnul Sfântul Sava de la Hilandaru, iar în partea stângă, biserica mănăstirii Patriarhiei de Ipek, ambele reprezentări fiind de culoare albă. În jumătatea inferioară de culoare albă, la mijloc, se află o cruce aurie cu patru brațe și câte un opaiț arzând în fiecare colț al brațului. Articolul 5 Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își păstrează și stema sa istorică reprezentată prin doi îngeri care țin un scut de culoare albastră, împărțit orizontal în două părți. În partea stângă a părții
HOTĂRÂRE nr. 1.709 din 17 decembrie 2008 privind recunoaşterea Statutului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206810_a_208139]
-
află un heruvim cu șase aripi, deasupra sa mitra arhierească, în stânga crucea cu două brațe orizontale, iar în dreapta cârja arhierească. Secțiunea a 3-a Steagul Articolul 6 Steagul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este tricolor: roșu-albastru-alb, cu cruce aurie și opaițe arzând în colțurile brațelor crucii. Secțiunea a 4-a Ștampila Articolul 7 Toate autoritățile bisericești, organismele și organele Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara au ștampile proprii cu stema bisericească la mijloc și textul bilingv corespunzător, în limba sârbă cu caractere
HOTĂRÂRE nr. 1.709 din 17 decembrie 2008 privind recunoaşterea Statutului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206810_a_208139]
-
dreaptă turnul Sfântul Sava de la Hilandaru, iar în partea stângă, biserica mănăstirii Patriarhiei de Ipek, ambele reprezentări fiind de culoare albă. În jumătatea inferioară de culoare albă, la mijloc, se află o cruce aurie cu patru brațe și câte un opaiț arzând în fiecare colț al brațului. Articolul 5 Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își păstrează și stema sa istorică reprezentată prin doi îngeri care țin un scut de culoare albastră, împărțit orizontal în două părți. În partea stângă a părții
STATUTUL din 17 decembrie 2008 Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206811_a_208140]
-
află un heruvim cu șase aripi, deasupra sa mitra arhierească, în stânga crucea cu două brațe orizontale, iar în dreapta cârja arhierească. Secțiunea a 3-a Steagul Articolul 6 Steagul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este tricolor: roșu-albastru-alb, cu cruce aurie și opaițe arzând în colțurile brațelor crucii. Secțiunea a 4-a Ștampila Articolul 7 Toate autoritățile bisericești, organismele și organele Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara au ștampile proprii cu stema bisericească la mijloc și textul bilingv corespunzător, în limba sârbă cu caractere
STATUTUL din 17 decembrie 2008 Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206811_a_208140]
-
Nadejda, născută la data de 16 ianuarie 1982 în localitatea Sturzeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălți, str. Decebal nr. 170, ap. 64. (3.228/2008) 106. Vidrasciuc Constantin, fiul lui Mihailo și Silva (fiica lui Opaiț Lazăr, născut la 30.01.1910 în localitatea Cupca, și Floarea), născut la data de 2 februarie 1969 în localitatea Cupca, raionul Hliboca, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Corcești, raionul Hliboca, Cernăuți. (16.151/2003) 107
ORDIN nr. 1.782/C din 1 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213585_a_214914]
-
maluri ale Mureșului. Fără cercetări sistematice, se cunosc descoperiri ce provin de pe aria orașului și din împrejurimi, fără posibilitatea unor precizări topografice: subconstrucții de clădiri, numeroase materiale de construcții tegulare (confecționate din țiglă), sculpturi de marmură, vase de ceramică, un opaiț cu inscripția "FORTIS" și alte obiecte. Din zona minelor de sare provin trei inscripții fragmentare, iar din alte locuri mai multe monede de argint și bronz între care și un "dupondius" (monedă romană) din timpul împărătesei romane Annia Galeria Faustina
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
împroprietărire a țăranilor, efectuată de Alexandru Ioan Cuza, vom constată că mai toți locuitorii Brebului trăiau în bordeie de lemn și pământ, cu adăposturi pentru vite, ca expresie a principalei ocupații -păstoritul montan. Pentru iluminat se întrebuința în perioadă aceea opaițul cu seu de oaie, la lumina căruia gospodinele țeseau în războaie pânză de in și stofă (dimia) de lână. Ca și încălțări, tipice pentru întreagă comunitate erau opincile din piele de vacă și porc. Școala Primară din Brebu a început
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
mai găsit ceramică neagră cu incizii geo-florale, apoi ceramică dacica și română în zona de «Baltă», s-a găsit o săpăliga de grădinărit cu vârful de piatră iar partea cu gaură de înmănușare din argilă arsă. S-au mai găsit opaițe din lut și cremene, tot în «Baltă» din perioada preromana, primele urme numismatice între care dinari imperiali români de argint din anul 79 e.n bătuți de împăratul Titus Flavius. Populația a început în parte să urce pe terasa de pe
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
spații între ele). Vechimea destul de apreciabilă a galeriei este indicată și de faptul că profilul are o lățime mică. În galerie se păstrează mai multe trunchiuri, parțial retezate și decorate, care au servit, foarte probabil, pentru poziționarea sursei de iluminat (opaiț, lampă). În peretele minei Apaffi se observă resturile unui sistem de coborâre semicircular, amenajat din bârne, în momentul de față neutilizabil. În cadrul cercetării s-a stabilit și faptul că între mina Appafi și lacul Francisc (lac format prin surparea vechii
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
Primele atestări documentare datează din secolul XV, respectiv anul 1439 și vizează satele Buceș, Mihăileni și Stănija. În urma unor săpături arheologice, în zona Stănija au ieșit la iveală urmele unor străvechi așezări miniere, descoperindu-se elemente de ceramică română, cărămizi, opaițe, râșnite sau chiar bucăți de lemn folosite la construirea galeriilor. În împrejurimi s-au găsit urme de locuire și de practicare a unor îndeletniciri datate din antichitate, materiale aparținând culturii “Coțofeni” și chiar un vechi sistem de alimentare cu apă
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
nu se ține cu regularitate; se organizează mai mult cu prilejul marilor sărbători de peste an, în restul duminicilor tineretul participă la discoteci. Șezătoarea la Leșu se păstrează din timpuri străvechi, când femeile și fetele torceau lâna și cânepa la lumina opaițului sau lămpii și se încălzeau la focul din vatră. Pentru a lucra mai cu spor și a face economie de „naft", fetele și femeile din jur se adunau în casa unor bătrâni sau a unei văduve, pe care îi ajutau
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
pus în geam, dar 24 coli de hârtie, costa cât un car de lemne. În casă se făcea un cuptor cu vatră și horn pentru pregătirea hranei pe timp rece iar vara hrana se pregătea afară. Pentru iluminat se folosea, opaițul (poponeața) cu seu sau untură iar mai încoace a apărut lampade 5, 8 și 12 lumini ce folosea petrol lampant (gaz). După 1900, s-au făcut case cu cerdac, cu deregi și parmaclâc, învelite cu oale sau tablă. Cele mai multe se
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
și de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Pe Harta Iosefină a
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. În Evul Mediu timpuriu
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
dacică. Pe malul stâng al Oltului se află un castru roman, distrus în cea mai mare parte de construcții din secolul al XVIII-lea , dar mai ales de construcția castelului Mikó din anul 1827. În cetate s-au descoperit două opaițe, un vârf de lance, o fibulă de bronz și un disc, fragmente de ceramică dacică și romană dar și patru monede de la Domițian, Elagabal, Traian și Severus Alexander.
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]
-
aur, frunzulițe de aur, cercei de aur, cataramă de argint, clopoțel de aramă, monedă de aramă de la Marc Aureliu, instrumente de aramă, fragmente de sticlă, ulcioare de ceramică etc. iar nr. 35-56 cuprind: obiecte de marmoră sculptate, olane, vase ceramice, opaițe, obiecte de aramă, monede antice de argint, aramă; nr. 12-34 obiecte găsite în cetatea Reșca: olane, opaițe, plăci de piatră în care sunt sculptate diverse busturi ca Commodus, Poseidon etc., fragmente de sticlă, vase ceramice, cărămizi, monede de argint de la
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Marc Aureliu, instrumente de aramă, fragmente de sticlă, ulcioare de ceramică etc. iar nr. 35-56 cuprind: obiecte de marmoră sculptate, olane, vase ceramice, opaițe, obiecte de aramă, monede antice de argint, aramă; nr. 12-34 obiecte găsite în cetatea Reșca: olane, opaițe, plăci de piatră în care sunt sculptate diverse busturi ca Commodus, Poseidon etc., fragmente de sticlă, vase ceramice, cărămizi, monede de argint de la Gordian, Marc Aureliu, monedă aramă de la Traian, Hadrian, Liciniu, Constantin cel Mare; nr. 57-79, obiecte descoperite în
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
a curmezișul coșului era zălarul, un lemn solid de care se atârna lanțul pentru ceaun sau țest. Prin coșul larg se arunca în bordei combustibilul, lemne de foc, vreascuri, sau coceni. Pe peretele lateral era o firidă în care stătea opaițul, amnarul cu cremenea și iasca de aprins focul și troaca cu sare. Tot lateral, în stânga și dreapta erau lavițele pentru dormit și păstrat țoalele, sau, la cei mai săraci, doar niște maluri de pământ, lăsate la săpat, peste care se
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Tău“ s-au descoperit ruinele unor construcții, cărămizi - unele cu ștampilă -, țigle, ceramică și un altar votiv închinat lui Dis Pater și Proserpinei (CIL, III, 7656). În locul „Cocor“ s-au descoperit, prin săpături, substrucții de clădiri, ceramică provincială, fragmente de opaițe și o monedă de bronz de la Hadrian.În zona situată între punctele „Cocor“, „Darvaș“ și „Pădurița“ s-au identificat urmele unei alte construcții din care s-au recoltat bucăți de mortar și fragmente de vase terra sigillata. În punctul „Fillereș
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
vase de metal, ceramică. În locul numit „Tarcea Mică“, situat la nord de comună, s-a dezvelit, prin cercetări executate în anul 1913, o villa rustica cu două corpuri de clădire și mai multe încăperi. Materialele descoperite constau din: ceramică, două opaițe, obiecte și ustensile diverse din fier și os, o cataramă, o fibulă de tipul „cu piciorul întors pe dedesubt“ și câte un denar de la: Geta, Elagabal, Iulia Mammaea și Iulia Maesa. La sud-est de comună în zona numită „Valea Mărăloiu
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
dar și viță de vie, in, cânepă, legume, livezi cu pomi fructiferi: măr, păr, prun, cireș etc. Majoritatea caselor erau cu două camere, una pentru dormit, iar cealaltă pentru gătit, care avea o vatră din cărămidă. Ele erau iluminate cu opaițul, feștila și apoi cu lampa. Oamenii se hrăneau cu varză, cartof și fasole. Primăvara și vara se consumau urzica, dragaveiul, ștevia, însă alimentul de bază rămânea mămăliga și turta. Hidrografia joacă un rol extrem de important în viața și activitatea oamenilor
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]