59,561 matches
-
are expertiza necesară, cum reușește statul român să îi motiveze, astfel încât aceștia să nu treacă în sectorul privat pentru a câștiga mai bine? Aceleași probleme le regăsim în multe din ministerele de resort care alcătuiesc autoritățile manageriale pentru majoritatea programelor operaționale. Nu există personal calificat și motivat care să evalueze proiectele depuse, în număr foarte mare în cadrul unor axe prioritare, iar în cazul în care acest personal există și este bine pregătit, șansele ca el să treacă la un moment dat
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
România au o astfel de strategie. Aceste documente trebuiau elaborate înainte de 2007 prin programele de pre-aderare gen PHARE. În unele județe nu există nici în prezent un astfel de document după care administrațiile locale să urmeze pașii accesării anumitor programe operaționale. O altă problemă la nivelul administrației publice locale și regionale este lipsa unei culturi a parteneriatului în vederea accesării de programe de cooperare inter¬regională și transnațională, deși majoritatea acestora sunt programe “soft”proiecte legate de diseminarea informației și capacity building
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
până acum oficialii se tot plângeau că nu au proiecte, iată că avem situația inversă: există proiecte deja aprobate, există finanțare, numai că actele normative se blochează între ministere luni de zile. După aceste blocaje se așterne uitarea. Prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE) s-au depus la 22 octombrie 2009 cereri de finanțare nerambursabile în valoare de 550 milioane de lei pe mai multe domenii: agricultură, energie, mediu, materiale inovative și sănătate. Din total, 63,3 milioane
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de studiul lui Henri Stahl. Următorul subcapitol este alocat analizei propriu-zise a devălmășiei. În cadrul său se regăsesc o prezentare generală a satului devălmaș, cel de al doilea conține analiza nivelului constituțional și a nivelului alegerii colective, o abordare a nivelului operațional într-un mod structurat, pe tipuri de sisteme de resurse, o analiză a proceselor care au dus la destrămarea devălmășiei și câteva concluzii legate de guvernarea în comun, desprinse în urma analizei satelor devălmașe românești, precum și oportunitatea proprietății în comun ca
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
exploatare sustenabilă a resurselor. Astfel, în cele ce urmează, voi puncta cadrul de analiză necesar pentru demersul de față. În primul rând, sistemele de guvernare sunt analizate de Ostrom și colaboratorii săi (2002) raportat la trei niveluri de acțiune: • Nivelul operațional, care explică acțiunile propriu-zise. Acest nivel este singurul nivel de analiză la care o decizie influențează direct lumea fizică. Activitățile operaționale sunt în strânsă legătură cu resursele naturale. Ele sunt activități de menținere, producție, apropriere și împărțire de sarcini (Kiser
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
rând, sistemele de guvernare sunt analizate de Ostrom și colaboratorii săi (2002) raportat la trei niveluri de acțiune: • Nivelul operațional, care explică acțiunile propriu-zise. Acest nivel este singurul nivel de analiză la care o decizie influențează direct lumea fizică. Activitățile operaționale sunt în strânsă legătură cu resursele naturale. Ele sunt activități de menținere, producție, apropriere și împărțire de sarcini (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 60, 77; Ostrom, 1996, pp. 36-37, 43). • Nivelul alegerii colective explică luarea deciziilor autoritare/valabile. Acest nivel
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
strânsă legătură cu resursele naturale. Ele sunt activități de menținere, producție, apropriere și împărțire de sarcini (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 60, 77; Ostrom, 1996, pp. 36-37, 43). • Nivelul alegerii colective explică luarea deciziilor autoritare/valabile. Acest nivel, împreună cu cel operațional, funcționează după regulile mai multor niveluri constituționale. Există un nivel constituțional care privește în mod direct situația analizată, dar respectiva situație mai este afectată și de alte niveluri constituționale ale căror reguli nu sunt făcute special pentru acea situație, dar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de urmat sunt destul de explicite. Cu alte cuvinte, avem de a face cu o preluare a funcției de alegere colectivă de către nivelul constituțional, la fel cum, vom vedea mai târziu, nivelul alegerii colective este destul de dificil de separat de nivelul operațional. Ambiguitatea și contradicțiile specifice nivelului constituțional, precum și neconcordanța dintre acest nivel și cel al alegerii colective creau o serie de probleme practice legate de forma de proprietate asupra sistemelor de resurse, făcând loc apariției proprietății private și, implicit, destrămării administrării
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
modul de guvernare și exploatare a bunurilor comune înainte de pătrunderea capitalismului și proprietății private era sustenabil sau nu. După ce în acest paragraf am analizat nivelul constituțional și cel al alegerii colective, voi trece în cele ce urmează la analiza celui operațional. 2.3.3. Nivelul operațional Discuția asupra nivelului operațional va fi separată pe tipuri de sisteme de resurse, analiza conținând elemente specifice tuturor celor trei niveluri pe măsură ce se întrepătrund în reglementarea exploatării unui sistem sau a altuia. 2.3.3
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a bunurilor comune înainte de pătrunderea capitalismului și proprietății private era sustenabil sau nu. După ce în acest paragraf am analizat nivelul constituțional și cel al alegerii colective, voi trece în cele ce urmează la analiza celui operațional. 2.3.3. Nivelul operațional Discuția asupra nivelului operațional va fi separată pe tipuri de sisteme de resurse, analiza conținând elemente specifice tuturor celor trei niveluri pe măsură ce se întrepătrund în reglementarea exploatării unui sistem sau a altuia. 2.3.3.1. Terenurile cu destinație agricolă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pătrunderea capitalismului și proprietății private era sustenabil sau nu. După ce în acest paragraf am analizat nivelul constituțional și cel al alegerii colective, voi trece în cele ce urmează la analiza celui operațional. 2.3.3. Nivelul operațional Discuția asupra nivelului operațional va fi separată pe tipuri de sisteme de resurse, analiza conținând elemente specifice tuturor celor trei niveluri pe măsură ce se întrepătrund în reglementarea exploatării unui sistem sau a altuia. 2.3.3.1. Terenurile cu destinație agricolă și de pășunat Aflăm
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
amestecului statului era mai mare. După ce am văzut care erau elementele specifice nivelului constituțional și cele ale nivelului alegerii colective care afectau sistemele de resurse, voi analiza în continuare modul în care aceste sisteme de resurse erau exploatate, respectiv regulile operaționale care funcționează în reglementarea acelor situații. Evoluția tehnică a agriculturii a avut loc în patru trepte: (1) prima etapă corespunde unei exploatări primitive bazate pe desțelenire și defrișare permanentă. În lipsa unor tehnici avansate, terenurile astfel obținute puteau fi exploatate un
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
apoi permanent. Astfel, apare și obligația tuturor de a lăsa miriștile drept izlaz la dispoziția tuturor locuitorilor satului. Prin urmare, dacă în prima etapă intervenția obștii asupra exploatărilor agricole era aproape inexistentă, în următoarele etape ea se accentuează, iar deciziile operaționale devin din ce în ce mai reglementate de nivelul alegerii colective și chiar și de nivelul constituțional, după cum vom vedea mai jos. „Tehnica moinei sălbatice silvo-pastorale” este cel mai puțin reglementată și consta în punerea în valoare a unor terenuri defrișate din pădure și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de ani după ce erau supuși unei astfel de proceduri. Conform lui Stahl, date fiind efectele ei devastatoare, această tehnică de exploatare a resurselor pădurii va fi reglementată ulterior prin lege. Avem astfel un nou exemplu de reglementare directă a regulilor operaționale de către nivelul constituțional. Pentru supraviețuirea copacilor, operația se făcea la trei ani. Revenind la regulile operaționale, frunzele se culegeau toamna și se lăsau în pădure așezate în pomi cu lemne groase peste ele pentru a nu fi luate de vânt
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
devastatoare, această tehnică de exploatare a resurselor pădurii va fi reglementată ulterior prin lege. Avem astfel un nou exemplu de reglementare directă a regulilor operaționale de către nivelul constituțional. Pentru supraviețuirea copacilor, operația se făcea la trei ani. Revenind la regulile operaționale, frunzele se culegeau toamna și se lăsau în pădure așezate în pomi cu lemne groase peste ele pentru a nu fi luate de vânt. Iarna veneau cu vitele în pădure și le dădeau să mănânce frunzele culese toamna. Dacă vremea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
detaliate, în special în ceea ce privește pădurile, ne determină să considerăm că proprietatea în comun, cu caracteristicile ei din satele românești, se poate plia doar peste perioadele de abundență. Suprapunerea defectuoasă a nivelului constituțional cu cel al alegerii colective și al celui operațional și funcționarea în paralel a primelor două au permis slăbirea vechiului sistem de organizare și apariția proprietăților autonomizate. „Obiceiul pământului a conviețuit în deplină confuzie cu Codul civil, acaparatorul local putând manevra în așa fel lucrurile, încât să ia din
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și bani. Preocuparea pentru menținerea resurselor nu se manifestă în cazul unor sisteme (de exemplu, pădurile), ci doar al terenurilor agricole. Atunci când apar astfel de preocupări, coerența între tipurile de reguli este destul de discutabilă. c) „Majoritatea indivizilor afectați de regulile operaționale pot participa la modificarea acestora.” Este un principiu fără îndoială respectat, mai ales dacă luăm în calcul accentul pe egalitate între membrii comunității, subliniat permanent de studiul lui Stahl. d) „Cei care monitorizează răspund față de cei care au dreptul de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
d) „Cei care monitorizează răspund față de cei care au dreptul de a apropria resurse sau sunt chiar unii dintre aceștia.” Și în cazul satelor devălmașe, monitorizarea se făcea de către membrii comunității care deținea bunul comun. e) „Pedeapsa pentru încălcarea regulilor operaționale se stabilește în funcție de gravitatea faptei.” Pe parcursul analizei am identificat doar tipuri de pedepse în funcție de tipurile de acțiuni, nu și pedepse proporționale cu fapta. f) „Mecanismele de aplanare a conflictelor nu sunt costisitoare.” Am argumentat pe parcursul analizei că acest principiu era
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cu personalul”, voi prezenta în continuare numai aspecte legate de sistemele informaționale și informatice economice, și în mod special referitoare la decontările cu personalul. În timp, s-au conturat câteva roluri majore ale sistemelor informaționale la nivelul firmelor, și anume: operațional, de sprijinire a procesului decizional, strategic. Primele două au fost identificate la începutul apariției sistemelor informaționale, de fapt din momentul în care managerii firmelor au conștientizat faptul că informația constituie unul din factorii de bază pentru succesul afacerilor lor. Rolul
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
conștientizat faptul că informația constituie unul din factorii de bază pentru succesul afacerilor lor. Rolul strategic al sistemelor informaționale și-a făcut apariția atunci când afacerile și-au schimbat orientarea de la producția de masă către producția destinată satisfacerii cerințelor consumatorilor. Rolul operațional Prin sistemele informaționale se asigură: - eficiență sporită activităților, - creșterea productivității muncii, - satisfacerea în timp util și cu informații de calitate a cererilor de informare formulate de conducere, precum și a cerințelor clienților. La acest nivel, problemele de planificare, conducere și control
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
angajează pe termen lung, dar și deciziile care privesc modul de acțiune al firmei în funcție de contextul economic actual și al poziției concurenților. Rolul strategic al sistemelor informaționale mai poate fi pus în evidentă prin intermediul a trei misiuni fundamentale: îmbunătățirea eficienței operaționale, adică a eficienței activității de exploatare din întreprindere, cu efecte în reducerea sensibilă a costurilor și creșterea calității produselor și serviciilor sale, promovarea inovației organizaționale care privește atât aspectele comerciale, cât și cele de organizare a întreprinderii, constituirea unor resurse
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
adpateze cât mai repede, ele luând deja o amploare foarte mare în țările dezvoltate. Sistemul informatic bancar este astfel conceput încât să automatizeze un set cât mai mare din operațiile curente ale băncii și să asigure informațiile strategice, tactice și operaționale necesare procesului decizional. Principalele activități desfășurate de către o bancă sunt: 1. Atragerea de resurse bănești de la populație și de la agenții economici sub forma de depozite la termen sau la vedere; 2. Acordarea de credite; 3. Operații de plăți și decontări
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
de fonduri bănești, în special cele legate de funcționarea pieței monetare, să fie făcute în spațiul Euro la costuri scăzute, cu un grad ridicat de securitate și cu o viteză sporită a procesării. Acest sistem TARGET a început sa fie operațional de la 01 ianuarie 1999 și are rolul de a interconecta sistemele de decontare pe bază brută (sisteme de conectare în care marjele de plăți sunt schimbate între fiecare pereche de bănci corespondente și respectiv, pentru încasări), în timp real, pe
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
fac elevii. În conceptul de predare-învățare a conținuturilor istorice, observarea este o metodă de cercetare, explorare a realității istorice obiectuale și a realității substituite prin mijloace de învățământ. Observarea sistemică presupune o etapă de pregătire prin care profesorii precizează obiectivele operaționale, stabilesc aspectul supus obsevării, formulează procesul de observare pe baza întrebării. Activitatea didactică pe baza observării presupune: comunicarea subiectului, a obiectivelor operaționale, a duratei observării și precizarea materialelor didactice folosite. Observarea poate fi individuală sau de grup, activitățile elevilor având
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
realității substituite prin mijloace de învățământ. Observarea sistemică presupune o etapă de pregătire prin care profesorii precizează obiectivele operaționale, stabilesc aspectul supus obsevării, formulează procesul de observare pe baza întrebării. Activitatea didactică pe baza observării presupune: comunicarea subiectului, a obiectivelor operaționale, a duratei observării și precizarea materialelor didactice folosite. Observarea poate fi individuală sau de grup, activitățile elevilor având ca rezultate desene, schițe, scheme, sinteze ale observațiilor expuse în descreieri verbale. Activitățile independente sau de grup care vizează observarea unor obiecte
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]